Page 5 - Calauza_2004_759

Călăuza/ noa4itră/ Va#. 5

„AR D EALU L LITERAR”
Un ascultător sovietic în­ ta CENTRUL DE INTERES CULTURAL
treabă Radio Erevan unde şi
când a fost inventat stepul. „ ROMÂNIA” DE LA MADRID
Radio Erevan răspunde: Asociaţia „ROMANIA” cu sediul la Madrid Ambasadorul României la Madrid, d-na Doina
- Stepul a fost inventat în a in agurat C entrul de Interes C ultural Făgădaru, preşedinta Asociaţiei „ROMÂNIA”.
Uniunea Sovietică şi a fost „ROMANIA"în cadrul Bibliotecii Publice „Latina Iniţiatoarea proiectului a fost d-şoara Cristina
pentru prim a dată folosit în - Antonio Mingote” din Caile Rafael Finat, 51, Lincu,, vice-secretară a A sociaţiei
familia lui Stepan Stepanov Stepanovici, care Madrid. „ROMANIA”. Printre invitaţi: dl Miguel Fonda
avea 13 copii şi o singură budă. Eveniment de importanţă majoră, privit cu Ştefănescu - preşedintele FEDROM, dl Jorge
interes de oficialităţile spaniole, Centrul conţine ■uentas Monzonîs - ambasadorul în misiune
TANC şi o bibliotecă românească, al cărei fond de spiecială la Comunitatea Europeană, d-na
întrebare la Radio Erevan: carte a fost donat Asociaţiei „România” de I
Flclorina Nicolae, ataşatul cultural al Abasadei
- Există o definiţie marxist-leninistă pentru Către Departam entul pentru Românii de României la Madrid, dl Nicu Stan, consul al
„tanc”? . pretutindeni din cadrul Guvernului României. României la Madrid.
- In principiu da, „tancul este un mijloc La inaugurare au participat personalităţi ale Evenimentul a continuat cu un program
de transport pentru excursii în ţările vecine şi diasporei româneşti din Spania, autorităţi artistic, un recital de poezie în română şi
prietene. El poate trage focuri şi în semn de române şi spaniole, ziarişti; reprezentanţi ai spaniolă al poeţilor Gelu Vlaşin şi Cătălin
salut”. televiziunii spaniole TVE, precum şi oameni de Marleneanu. Inaugurarea Centrului de la
N EG O CIERI cultură spanioli interesaţi de limba română. Au Madrid s-a bucurat de o bogată mediatizare
întrebare la Radio Erevan: luat cuvântul, cu ocazia inaugurării: dl Alvaro In media madrilenă. în fotografia realizată de
- E adevărat că la vizita primului ministru B allarin, D irector G eneral al A rhivelor, la acest eveniment, la expoziţia de reviste
la Rorpa se va semna un acord între el şi Papă? Muzeelor şi Bibliotecilor din Comunitatea româneşti, în stand, se pot observa revistele:
- în principiu da, dar se mai duc tratative Madrid, dl Titus Corlăţean, Secretar de Stat în „ARDEALUL LITERAR" şi „BALADA"
despre cum va suna prim a propoziţie a MAE, Excelenţa Sa, dl Stelian Oancea, * Cătălin MARLENEANU, MADlD
aconJului. Papa susţine neapărat ca ea să fie
“Dumnezeu a creat omul, iar primul-ministru doreşte să mai adauge
“...sub directa îndrumare a partidului”. UNIVERSUL CUNOAŞTERII DE SINE doreşte. Sunt hotărâţi să-şi
apere însingurarea prin
ORDIN orice m ijloc, ţinând la
întrebare la Radio Erevan: înstrăinarea de oameni distanţă orice relaţie care l-ar putea influenţa.
- Se poate sta cu fundul pe un arici? - urmare din nr. 758- Speră ca fuga sa permanentă de oameni
- Este posibil în două situaţii: dacă este ordin de partid sau să-i aducă seninătatea dorită, apărându-şi
Cei care trăiesc însinguraţi au un sentiment
dacă ariciul este proaspăt bărbierit. astfel integritatea. Nu degeaba toate filozofiile
de teamă că orice dorinţă, bucurie sau interes ar orientale consideră izolarea ca fiind foarte
DE LA INIMA LA putea să-i facă dependenţi de ceilalţi, ceea ce nu necesară pentru o dezvoltare superioară a
le convine deloc şi de aceea caută mereu să-şi
spiritului.
INIMĂ înăbuşe orice pornire în acest sens. Le este teamă crizie, invidie, cruzime, perversitate, păstrarea
într-o societate în care există multă ipo­
să nu-şi piardă astfel libertatea. Preferă retragerea
• Doamnă, 40 ani, fără obligaţii, drăguţă, în sine şi blocarea oricărui sentiment emoţional. la distanţă a celorlalţi îl apără pe individ. Izo­
doresc să cunosc un domn serios, de vârstă Aceeaşi teamă de a nu se ataşa prea mult de o larea sa ii permite o gândire şi o simţire origi­
iprdpiată. Mincinoşii să se abţină. Informaţii la telefon 0743/ plăcere sau alta îi duce cu timpul la o trăire aproape nală, stimulându-i capacităţile creatoare. Toto­
703979. ascetică. Ca un fel de mântuire în asemenea situaţii dată însingurarea îi dă sentimentul de sigu­
• Sunt o pensionară trecută de 60 de ani, singură şi aş devin aptitudinile creatoare care îi permit un mod ranţă, de punere la adăpost faţă de relele din
vrea să găsesc pentru prietenie şi alungarea singurătăţii un suflet de viaţă suportabil. în schimb orice relaţie mai jur. Din păcate, neconfruntându-se cu realităţile
curat. Rog să scrieţi pe adresa redacţiei CÂLĂUZA NOASTRĂ, strânsă este refuzată din start. De aceea el nu este vieţii el nu dispune de experienţa de a se
str. Horea, nr. 30, cu menţiunea Pentru Valy. niciodată conştient de cât de puţin dă partenerului descurca în viaţă, devenind vulnerabil. El poate
săut ba din contră are impresia că îi dă prea mult doar să se păstreze în izolare şi să evite adevă­
din sentimentele sale atât de preţioase. îi convin rata viaţă. De aceea în înfruntarea realistă a
POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR mai mult relaţiile efemere. în care el are libertatea vieţii se dovedeşte a fi un neputincios.
de a dispărea sau de a apărea după cum Dan CAUREA
Ş i POLUAREA MEDIULUI INTERIOR AL OMULUI
Regelui Mihai, (pe care-l stimam până la
■ urmare din nr. 758 - despă-gubirea de 30 milioane dolari, pe lângă
Condamnaţi trebuie aceia care au datoria în ziua de Paşti să nu-mi permit să cumpăr alte promisiuni primite)
de serviciu şi morală, să le rezolve pro-blemele, 1 kilogram de carne de miel, simbolic Domnului O. Brânzan - Ministrul Sănătăţii - Cum pretinzi un car de bani
dar refuză să-şi facă datoria, dar de fotolii ţin măcar, şi am mâncat pâine pe datorie de la Prin minister ca gâscă prin apă treci De la acest popor flămând?
cu dinţii, să nu le ocupe alţii. Posibilităţi de magazin. Este corect, domnule Năstase? Sunt (Să ştii - nu te am la rânză) - Pretind, că nu-s român (de rând)
rezolvare sunt, dar m arii patrioţi ce ne prea multe de reproşat, lucruri pe care bănuiesc Promisiuni - adică vorbe seci, Ci-s unul dintre... baştani. <-
guvernează menţin în servicii clientela politică. că le cunoaşteţi. Dar doriţi să obişnuiţi populaţia Deci nu făcuşi, se vede, ...nici o brânză. prof. loan BACIU
Vasile Maricâ, preşedintele Uniunii Sindi­ să grăiască’ din milă, din „daruri® pentru care
catelor Funcţionarilor Publici din România consideraţi greşit că vi se aduc laude pentru Dialog tu prof. MARGARETA LABIŞ, sora poetului NICOLAE LABIŞ
(USFPR) a spus: „un sfert din funcţionarii pub­ nobleţe sufletească, de om bun şi sufletist. De - urmare din nr. 758 -
lici sunt pensionari, cumulând pensia cu salariul altfel, domnul lliescu în luna otombrie 2003 l-a - De fapt dvs şi Nicolae nu v-aţi născut în l-a impresionat nu caracterul fioros şi simbolul
şi primind şi o serie de sporuri, culmea este că numit pe Adrian Năstase „Moş Crăciun”, că are această casă, aflată acum in mierea superbă pe care orice lup îl are în imaginaţia unui om,
aceştia învârtesc-bani Romanţei şi învârtesc întotdeauna tolba plină.’ Pentru că guvernanţi a toamnei, la umbra tot mai rara a unor castani ci mândria şi măreţia prin care lupul şi-a jertfit
România după aceleaşi reguli îmbătrânite.' se văicăresc mereu de lipsă de fonduri, când tainici. Care este povestea? viaţa cu pieptul său în faţa bătăii unei puşti care
(Adevărul, 19.02^004, pag 12.) esle vorba despre penswnan (dar nanai in căzii - Nu. not doi ne-am născut într-un sat la era menită să-i omoare lupoaica şi puii.
. Deci, iată o încălcare a Constituţiei şi a acestora) dacă dorim să respectăm ConsMuţa, câţiva ktometp de a o sâni Poama M ân ia - Şi care a fost întâmplarea reală care a
piepturilor omului. U ni au peste nevoie tor de ce nu se acordă pensi în raport cu vechimea P ănrţi noştri erau Învăţători in acei sas şi no« dus la scrierea acestei mari poezii?
iar alţii îşi caută moartea cfin cauza sărăciei. Ce în muncă, nu de venitul realizat în tim pul stăteam in casa d n cotea şcofe Apa tata a - întâmplarea reală s-a petrecut în 1946,
părere aveţi, domnule Năstase? Puteţi spune activităţi, că oricum, dBeţenţete tântre verâtori construit această casă ă n Mătre ş> am vena! pe vremea secetei, dar nu aici în Mălini ci la
că nu cunoaşteţi această situaţie? Chiar ş» dvs, nu sunt cinstite, menţionând ipsa de egaEtete aici. C onuieî i se spuie M âini dar curios. în Poiana Mărului unde noi ne-am născut şi unde
din lăcomie, ocupaţi mai m iile funcţB. fără jena în drepturi. această zonă nu există n a a i mărin Ca pm locuiam in Casa învăţătorului. într-o după-
faţă de cei fără ocupaţie. In parla-ment, pe care începând cu acest an electoral aş propune minune, după câţiva am după ce ne-am mutat amtazâ de august, ameţită de foame, de un în­
îl patronaţi pe linie de partid, partidele au dus la celor care doresc să conducă ţara, să-şi ia aici, în spatele casei a crescut un măfen frumos. ceput de boală stranie, adormisem când, ve-
odihnă fiinţe flămânde care au pensie mare, angajamente concrete în faţa populaţiei, în scris, Dar într-o zi cu furtună, mâfenul nostru a fost a n ii - un copilaş cu care noi ne jucam - ne-a
avere şi alte servicii publice şi mai sunt şi cu ce intenţionează să facă, cu termene con­ fulgerat de un fulger venit parcă din semn trezit brutal, strigând: .Margareta, Nelu, veniţi,
parlamentari. Dacă Guvernul nu este capabil crete. Fulgerul a prins şi o parte din acoperişul ca­ a secat Suha.'Era o secetă cumplită şi Suha
să asigure locuri de muncă, atunci să nu permită în acelaşi angajament ar fi de dorit şi co-rect sei. Noi am luat-o ca pe un semn râu. Mare cu debit de apă şi cu bulboana în care
nimănui să cumuleze mai multe venituri. să spună populaţiei că dacă nu-şi res-pectă noi, copiii, ne scăldam şt ne jucam, şi despre
Oamenii bătrâni care se consideră încă activi, obligaţiile, îşi vor da demisia şi nu vor,obliga - Câţi copii a avut familia de invăţători care fratele meu scria: „Eu mă scăldam în ape/
însemnă că nu au lucrat niciodată şi dacă la populaţia să le suporte costurile (veni-turile) pe Labiş? Cu ochii deschişi/ Era o apă de cleştar şi de
bătrâneţe doresc să-şi consume energia, să întreg mandatul. Ţara este sărăcită, trăieşte în - în afară de fratele meu şi de mine, mai stele/ Peşti alburii lunecau/ Lângă genele
renunţe la pensie pe acestă perioadă. Aşa ar fi mizerie şi neajunsuri şi nu este co-rect să suporte avem o soră cu 11 ani mai mică decât mine. mele”. Iar apa aceea era acum o mocirlă nea­
corect, sau mai corect ar fi să-şi consume costurile create de cei cocoţaţi la conducere Ea a fost bucuria noastră. A apărut ca o păpuşă gră în care se zbăteau codiţe de peştişori şi
pensia şi din respect pentru muritorii de foame, dacă aceştia nu-şi „sfinţesc” locul de muncă din ceruri iar astăzi e profesor universitar in
să nu lăcomească la cumulări de venituri, printr-o activitate concretă, care să schimbe Bucureşti. între mine şi fratele meu era o înfometaţi, copiii încercau să prindă câte un
peştişor pentru a-şi asigura hrana de seară.
aceasta în cazul că doresc a respecta viaţa tuturor cetăţenilor, că doar toţi au dreptul diferenţă de 4 ani. Când am ajuns noi, deşi îndrăzneţi, mie mi-a

Constituţia. la o viaţă civilizată. A sta pe posturi, fără a avea - in fotografiile expuse aici sub genericul fost teamă de acea mocirlă. Fratele meu a intrat
PSD-ul promitea în primul mandat că va 0 activitate pozitivă, un mandat întreg este mai „Primele iubiri” este şi una cu o fată frumoasă. şi a prins patru raci pe care mi i-a aruncat mie
recalcula pensiile. în martie 2000 a apărut mult decât o nesimţire. Ce ne puteţi spune despre ea? în poala rochiţei Racii supăraţi, mi-au sfârtecat
Legea 19 care obliga Guvernul la recalcularea Cei care folosesc minciuna sau CIOR­ -A fo s t una dintre primele iubiri ale fratelui
pensiilor. Dar a refuzat să-şi onoreze promi­ DEALA, să fie schimbaţi din funcţii fără drept de meu. Din păcate neîmpărtăşită pentru că ea I- o pulpiţă - port şi astăzi semnul pe piciorul
siunile şi a refuzat şi aplicarea unei legi. Aces­ a mai ocupa funcţii pu-blice. Un alt mijloc de a- a părăsit, a plecat, nu i-a prea răspuns şi nici drept T-. şi ne-am întors spre casă, bucuroşi că
te promisiuni se repetă şi în această campanie 1 face cinstiţi nu există. Pisicui care s-a învăţat n-a vrut să intre prea mult în posteritate. Dar, aveam ce pune în oală. Dar îmi amintesc că,
electorală, însă nu ştiu câţi mai cred în să mănânce pui nu mai este ţinut la casă. din această dragoste au rămas câteva scrisori înainte de a ajunge acasă, mergeam desculţă
promisiuni. Ce părere are domnul Năstase, Imunitatea şi nevinovăţia, până la o judecată, foarte frumoase şi fotografia â fost găsită în prin praful drumului care ajungea până la glez­
dacă ar fi pensionar cu circa 2 milioane de lei chiar dacă fapta este dovedită, este o gândire documentele date de tata. Doina Sălăjan â fost ne şi păşeam ca pe un cuptor încins. Am ajuns
pe lună şi ar auzi repetarea unor promisiuni bolnavă şi dăunătoare unei societăţi. şi ea una dintre prietenele şi bănuitele iubite acasă, am pregătit racii, dar noi nu mai mânca-
nerespectate. Sau, culmea ironiei, să audă că Menţinerea în activităţi publice a persoa­ ale fratelui meu. serăm raci până atunci aşa că i-am mâncat
un prim - ministru înfiinţează „C utia Milei” nelor pensionate, sau cu cumul de funcţii, atâta - h această casă există şi camera în care cum ne-am priceput şi nu cum trebuia. De
pentru pensionaţii care au depus o muncă timp cât există oameni tineri fără locuri de muncă Nicolae a scris excelenta poezie „Moartea aceea ne-am îmbolnăvit. Seara, tata a decis
productivă, muncă după care Constituţia - este o greşeală mare care contrazice căprioarei"... să se ducă la o vânătoare de braconaj. S-a
garantează asigurarea existenţei în mod Constituţia. Este mai corect să se scoată din - Da. Şi tot în acea cameră a scris şi multe dus cu fratele meu căruia îi promisese că o
civilizat, şi cineva îi răsplăteşte cu milă. Când Constituţie paragraful care garantează drepturi alte poezii. să-l ia la vânătoare. Ceea ce s-a întâmplat la
cel aflat la putere nu acordă drepturile legale şi obligaţii egale, decât să fie precizate, dar să - Care este povestea poeziei „Moartea vânătoare, ştiţi din poezie. Dar eu îmi amintesc
ale celor mulţi, cum se numeşte un astfel de nu se respecte. căprioarei"? cum, seara târziu, a venit fratele meu, m-a trezit
comportament? Eu am 77 de ani, am ieşit la Acestea sunt câteva sugestii, propuneri care - Poezia a fost generată de un fapt real şi şi mi-a spus: „Vino să-ţi arăt ceva.” în cămăşuţa
pensie pe vremea comunismului. Am con­ dacă ar fi aplicate, guvernarea ţării ar fi mai de două texte literare care l-au inspirat pe de noapte am alergat în bucătăria de vară şi
siderat atunci că am o pensie acceptabilă. Nu uşoară cu costuri mult mai mici, spre mulţumirea tânărul poet ce nu avea nici 19 ani când a scris de sub o faţă de masă, rntr-o coşarcă, au ieşit
simţeam lipsurile. Dar în anul 2004 am aiuns celor mulţi. O guvernare corectă dă dreptul unei această poezie. Este vorba de trăirea unei la iveală două corniţe, apoi doi ochi sticloşi (pe
persoane să stea cu capul sus în faţa alegă­ vânători autentice alături de tatăl meu, de fru­ care fratele meu i-a închis) şi am văzut căpri­
Adrian Guillerm o Mirson -AMBASADA torilor, şi să ceară populaţiei acceptarea unui moasa povestire a lui M. Sadoveanu - oara ucisă (de fapt era un cerb dar în poezie
REPUBLICII ARGENTINA - Cancelaria - nou mandat. Pentru orice prom isiune „Pădurea Petrişorului” şi de poezia unui mare totul se transformă în mit) iar fratele meu mi-a
Aleea Alexandru n r.-l- Sectorul 1 - neonorată, bunul simţ obligă la justificarea nere- poet francez, Alfred de Vigny - „Moartea strigat la ureche cu o bucurie copilărească:
Bucureşti (telefoanele 021- 233 9175, 021 alizării acesteia, pe înţelesul alegătorilor. lupului”. Pe copilul Labiş, când” profesorul lui „Avem carne!” (va urma)
- 233 9176). loan BUNEA, Orăştie de franceză î-a citit în original această poezie, Mariana PANDARU __J

S & p t r & s v r u w u x J l s C 4 a d s e p e * u % e v v t r o c f L o v f r t i A t U A ^ o v