Page 3 - Calauza_2005_769

Călăuza/ noastră/ nr, 769 Pctg< 3
B

prem iu l îm m m u sc r iitu r ilo r
■>'' s,-' r , > mJUAVOIE, i a Mii-JESCU, 1996;
Cunoscutului poe* MOARTĂ, Ev
!LLICON, 1998;
hunedorean IO AN o r .UTER AUR • IL-jA N iEN, R.B.
EVU i s-a decernat Doamna ILEA FLOARE' MAFUA, SOCIOLOG
In aceste ziie P re­ \/0> ;nahen, 19&E
n»w«e®w!,
miul pentru Poezie ai DIRECTORUL ORGANIZAŢIEI
U niunii S criito tifo r (ASOCIAŢIA „SPRI JINIŢI COPIII”)
din România, Filiala
Sibiu pentru volumul VcrrâpwtiMf IS*«iÂr«U * titfflt&fE din P&SI+ ? cm i în saito cnsitii ni iKIÎnn
sau în alte spaţii publice care sunt pregătite de
„ÎNSOŢITORUL UM­ - Care este cim ctulde activitate ai Asociapei sărbătoare cu implicarea copiilor, părinţilor şi
BRE!”, apărut în c o -' „Sprijiniţi Copiii1' ? w lin tarilor noştri.
lecţia „LA STEAUA”, - Pentru a înţelege mai bine specificul muncii Tabăra „împreună spre normalitate” asigură
Editura AXA, Botoşani. noastre, prefer să vă răspund la această întrebare asistarea 1 la 1 a copilului cu handicap de către
Reamintim câteva din volumele cunos­ prezentând Misiunea, Scopul şi Sloganul asociaţiei tineri voluntari instruiţi în acest sens. Alături de
cutului poet, prozator, cronicar literar, canta- pe care o conduc. voluntari în tabă ră lucrează şi o echipă interdisci-
utor, membru ai grupului muzical „CANON": Misiunea: Asociaţia „Sprijiniţi Copiii” există plinară formată din asistent social, sociolog,
FEREASTRA DE APĂ, Ed. FACLA, 1982; pentm a susţine familia în îndeplinirea roiului şi psihopedagog, medic şi animatori socio-educativi.
FĂRĂ ARMURĂ, Ed. ALBATROS, 1984; funcţiilor sale de bază. Ea acţionează pentru ca
SOMNUL ÎN MUNTE, Ed. FACLA, 1986; fiecare copil să crească şi să se dezvolte într-un (va urma) loan VLAD
mediu familial.
Scopui: furnizarea de servicii sociale pentru
A M O S F R A N C II AŞA CUM A FOST prevenirea, combaterea şi asistarea situaţiilor de A c u m ,ş t.
i criză aie indivizilor, grupurilor şi comunităţilor
- urmare din pag. 1 care dădu s> pe Tenfi! Frzra.u (mori în 1903) i defavorizate. „DESFACEREA FARMECILOR”
i Despre loan PIPOŞ, primul prefect al acelui tovaraş cn '<doi al unui alt învăţat ardelean, moţul i Sloganul: “Nimeni nu e singur pe pământ.
' comitat, după revoluţia din 1848 şi despre GhecrgheCANDREA(1862-1903)împreună ou Atege un partener mai bun decât tine!” La Editura CĂLĂUZA v.b. a apărut într-o
| tovarăşul său de idei, dr. losif HODOŞ - îosi care întreprinsese studii interesante asupra origina J -A v e ţiş i filiale, unde? coliecţie de mici dimensiuni o lucrare intere­
i vicecomite - mi se spusese că îşi odihnesc şi evoluţiei copulaţiei un i nunţii Transilvaniei, j - Asociaţia noastră s-a înfiinţat în anul 1995 santă intitulată „DESFACEREA FARME­
' veşnicia pe un alt colţ de tărâm românesc iar pubtcandpr.-mre altele, .mpuriar-tese morari „RQTA- de către un grup de părinţi şi copiii ior care la acea CILOR”, lucrare care preia un text găsit la
| mormântul lui Sigismund BORLEA-fost deputat CISMJL LA MOŢI Şi IST ’ *'LNi şi „ROMÂNII DIN I dată erau studenţi la facultăţi umaniste. sfârşitul unei cărţi aflate la Mănăstirea Kiev.
■ în Dieta budapestană şi înfocat apărător ai m u n Ţ'i a ° u s r Ni”. i ş Da 10 ani munca noastră de dezvoltare Textul este scris de Sfântul Damaschin.
• drepturilor românilor din Ardeal, cei care pe Nasc,; : t *ai3. de Cnş * ziuu: VL ia:ruarţe , organizaţionaiâ a condus ia_ o structură de care Textul original se află la Domnul BALCAN
I cheltuiala sa a cumpărat şi aşezai ia căpătâiul. 1866, :n anul în care Emu.osc». det’utaîn revista | suntem deosebi! de mândri. în prezent avem: ŞTiEFAN, din Ohaba Ponor, nr. 23, comuna
■ CRAIULUI MUNŢILOR crucea acea înaltă de FAMIulA ci: i ;zia„Ce-a- avea. tar domnitorul • 1 sediu central în Alba lulia de unde Pui, publicat fiind după exact 100 de ani.
I piatră, ce străjuie până în zilele noastre gropniţa A!, i. CUZA era silit să abdice, în urma unei coordonăm administrativ întreaga asociaţie; Lucrarea este extrem de utilă şi a fost
| lancului - îl găsisem la Ţebea, în PANTHEON. monstruoase conjuraţii politice. Amos FRÂNCU • 4 Puncte de lucru în judeţul Alba - Alba lulia, introdusă în difuzare ia Chioşcurile socie­
. Aici, în cimitirul de ia Baia de Criş, sub verdele va avea parte încă din fragedă oruncie de o viaţă Cugir, Zlatna şi comuna Pianu, tăţilor : Mira Preş, Unison Preş şi Dob Press.
I obosit al arborilor orientali cu frumoasele ior zclrui cioata jx r pierde»e& pic.utoia a tatălui său, • 1 Filială în Judeţul Hunedoara, cu sediul în Poate fi trimisă şi cu ramburs, contra
| coroane conice, am afiat mormintele familiei ioan >" HĂ: .'CU ( t835--l8"’3» fiateie ma1 mica! lui | Orăştie, de unde sunt coordonate Punctele de valorii a 40.000 lei.
i Frâncu: trei lespezi de marmură, aşezate una Am as FrVcu (1829 -1 tw »/ fost .tcuri :n munţi în Solicitările se fac pe adresa redacţiei, str.
i lângă alta, trei vieţi zbuciumate, rezumate în tîmpu' rcvuiuŞei condusă de '■ .mm iANCU -o m lucru Hunedoara, Călan, Geoagiu, Orăştie şi HOREA, nr. 30, Deva, cod 330047.
| cuvinte puţine, de dalta unui meşter care a tăiat cu i» icli: >. iţii spre literat! ii a nă-cu*. n -tetul BENIG Simeria;
slove în piatra vineţie. rfin comitatul AlBA INFERIOARĂ. • 1 Punct de lucru în comuna Frumosu, judeţul
I Prima inscripţie vorbeşte despre un sfârşit Pe umem marne-' sole o»r.3, va rămâne de Suceava;
j prea timpuri: „iOAN FRÂNCU, advocatu şi fostu acum înainte toată răspunderea şi grila pentru • 8 Instituţii private de Asistenţă Socială în
. protofiscalu alu Comitatului Zarandu, repausatu la creşterea copilului rămas orten şi ea se va zbate judeţele Alba. Hunedoara şi Suceava;
I 21 Martiu 1873 în etate de 38 de ani.’’. Alături, cea zidezioen* u a învinge-'u'ni -oasele gieutăţi pe • 1 Reţea regională de 34 de instituţii de
| de a doua inscripţie pomeneşte văduva rămasă şi rar» i v r scat-- roarta în • j» >iâ: -o ou stoicism învăţământ din judeţele Alba, Cluj, Hunedoara şi
aminteşte un exil pe nişte meleaguri mai vin. vti torre '"'•ţii, Suceava unde organizăm activităţi de educaţie
I îndepărtate, ale unei împărăţii care a fost odată: Cur» .i. .oiErea giro» , .Ar din Brad, Amos informală şi salvarea de tradiţii culturale româneşti.
I ”Aici odihneşte văd. ANA FRÂNCU născută îmo.3 Ăn n» mamn s.? sa v.-,: m ita ia S'hiu, unde Avem 37 de salariaţi şi peste 300 de voluntari
ADAMOVICI. Răp. 6 Martie 19171a Praga în exB, vor teneiicia o-.- un oarecare sprijin din partea iui care zilnic lucrează cu 350-500 de beneficiari.
I în vârstă de 76 de ani.”. A treia lespede de marmură ILîE MAGELARU, fost consBer regesc şi important - Punctaţi câteva activităţi inedite aie asociaţiei
| este aşezată peste locul prin care a trecut în ţara om politic - a cărui sctie era rudă cu ANA - Se cuvine precizarea că asociaţia este un
de dincolo de Styx, fiul lor, Amos FRÂNCU, român De aici, din burgul medieval, vor continua furnizor pnvat de servicii sociale, statut care obligă
I înflăcărat şi moţ-patriot, luptător dârz pentru peregruările necăjitei fpmt-i j e jrmcle fiului pi, ia foarte mult. La baza serviciilor noastre se află un
| drepturile celor care-şi duceau amarul zilelor, în Bectepesb? -u-ndeAmosTo ■»-,,âr iciHateade set de 20 de activităţi eşalonate pe lunile anului şi
| crunta sărăcie a Ţării de Piatră. Drept, cu dinstinpţie, '<<•’ .1 ^lom oA it docte •' pliate foarte atent pe anotimpurile anului, momente
! „Dr. AMOS FRÂNCU advocat; tribunul MoţBor; ” „subausniciuş regia”, pnmino în ' cfiff viaţă omuTui şî nevoia de ceilalţi. Toate a u
»Hur drept semn
| Preşedintele Organizaţiei Militare din Ardeal în a! apreoivniot da care se oucura - ui î mei uu brilinte ceva inedit în ele, dar consider că cele mai
revoluţia din 1918.1866 -1933”. - mai apoi la Paris, j reprezentative sunt „Serata lunii”, Tabăra
I Este vorba despre nepotul de frate al celuilalt Peste tot în drum urile sase, marna va ! „împreună spre norm alitate” şi Manualul Edityra C ă lu z a v b .
| Amos Frâncu - tribun a! moţilor în revoluţia din supraveghea cu nelinişte firească evoluţia fiului j organizaţiei.
1848 - care avea să devină peste ani o său. » Serata se organizează lunar pentru beneficiarii,
I proeminentă personalitate politică a unui început S» \ c T pţ ite arii, se vor a m*ors în burgul I colaboratorii, voluntarii şi salariaţii asodaţet născuţi
| de veac plin de frământări şi tulburări politice, în modi'v»» u, ,:-v jpa Uoinuiui, - / a»nes practicând j în aceiaşi lună. Sunt toto­
care voinţa celor mulţi dărâma baricade, făcând avuta1 j- - Ana va păşi cu inima, uşoară pe , dată invitaţi lideri politici,
| să se clatine din adâncuri temelii şi să apară marile stiar.ife, i j ,aigolânde>laptucădupkputerea I oameni de "afaceri, repre­ CĂLĂTORIND PRIN LUME
j fisuri ce aveau să prevestească destrămări de ei o,».o:>. iiiua»aC’v-;. luptase ş» reuşise să Iacă din j zentaţi ai partenerilor care
imperii. singurul es nu, un orn demn. j petrec împreună de ziua lor Ianuarie
| Avocatul FRÂNCU aparţinea aceieiaşi spiţe (va urma) L PÂRVA I de !a egai la egal indiferent Concurs cu premiu de 10 lire sterline organizat de
de statut social, vârstă, „ CĂLĂUZA noastră" şi dna Daniela Bullas
etnie, culoare politică etc. Teritoriul descoperit de Cristofor Columb (1498) a fost numit „Con-
mei' e Nik,3 mic, dar eu sunt cineva!” cse român s- Serata este o sărbătoare cu ception”, in onoarea Fecioarei Maria, dar primul grup de europeni care
ÎNTÂMPLĂRI DIN STRĂINĂTATE Lo Nik or-tcea vechea istorie a ar fi gândit ia roiul de socializare a cate­ s-au stabilit pe aceste meleaguri au fost englezii.
Eiado. so com u mun grec adevărat poporul său goriilor defavorizate şi re­ Este un loc muntos, cu plaje de nisip aurii şi argintii, cascade jucăuşe,
BOGATUL DE PE care-şi iubeşKţu.s o impui comunismului, şi-i dădea o descoperirea solidarităţii lacuri vulcanice, istorie colorată, oraşe pitoreşti şi oameni prietenoşi.
Culorile steagului naţional sunt: roşu (reprezentând curajul,
umane, în generai e!e sunt
Nik a venit 1a rişte pr* t n fofesori români
mână de
TĂRÂMUL ia p facultate d»n Buc raşti ajutor, a- organizate la restaurante armonia, unitatea spirituală), verde (simbolizând fertilitatea pământului)
şi galben (culoarea înţelepciunii şi a căldurii cu care te întâmpină
într-o zi a avut ocazia să-! cunoască pe cesia !-ar fi
UMBRELOR fostul preşedinte al României, Nicotae iubit,dar aşa..,: insularii).
Datorită condimentelor de: cuişoare, vanilie, nucşoară, ghimbir şi
Ceauşescu de-oic care mi-a povestit că O amintire tristă i-a rămas lui Nik în gând scorţişoară, care încântă simţurile olfactive, locul este cunoscut şi sub
- urmare din nr. 768 - nu ştia sa voite» soă hmbd engleză dar îi despre vizita într-o ţară mică, frumoasă dar denumirea de „insula Mirodeniilor”.
înainte ca Nik să ia ioc pe scaun, un plăcea cu 's,'r: r , .. m -C' săracă, numită. România. Saint George’s e capitala şi totodată portul principal.
garson îi ştergea scaunul chiar dacă Despre vizita ;«i .are Nik a făcut-o în El era bogat, însă cu toată imensa avere ÎNTREBĂRI:
acesta strălucea de curăţenie. Când ieşea Românie ţ- i ’ 98*5-*986, nu vrea să pe care o deţinea era un bărbat nefericit. 1) Despre ce ţară este vorba?
de ia toaletă aceiaşi garson îl aştepta lângă spună prea rn ji*c, r prea trist. Suferea de o boală necruţătoare, SIDA. Se 2) Cine a proiectat steagul naţional?
uşă cu un prosop parfumat da care îşi A fost urmărit îo' timpul de miliţieni şi consola cu gândul că se apropie de sfârşitul Notă: A se trimite răspunsurile pe adresa: Ziarul „Călăuza noastră",
ştergea mâinile. spionii comunişti. După întoarcerea iui Nik vieţii.- Concursul „CĂLĂTORIND PRIN LUME”, str. Horea, nr. 30. Deva.
Pe unde mergea Nik, era bine văzut în Giocia, priert-n;» !u: 'amâni au îos‘ în urmă cu mulţi ani, fără să ştie când Tragerea se va face la sorţi, implicând toate taloanele cu răspunsurile
fiindcă era un om bogat, deştept şi renumit Intel ogar; os.-»• ■ li1»».. „■ i;e în şir şi nu!: r - » .4 anume sau pe ce cale a contactat această corecte. Acestea şi câştigătorul celor ZECE LIRE STERLINE ale
Lui Nik îi plăceau femeile frumoase şi voie î'â pâ*“- f." istăţaia pentru a se .uce boală, s-a îmbolnăvit de SIDA, De atunci a concursului lunar vor fi aflate în al doilea număr de ziar, din luna februarie.
educate. Pe aventuriere şi profitoare nu In Greci: în vizită l.; .„'uteriui ior, început să-şi trăiască viaţa din plin, se distra, Succes participanţilor!
dădea nici un ban, fiindcă el era cineva, iar Româr'o era c. tora s. u graniţeir îo - - <? dona o parte din averea sa unor aziluri de
ele nişte simple cerşetoare la masa Pe afund s ^ şua tu» -se rn'şcâ în ţai» ust z bătrâni şi orfelinate, se bucura de fiecare zi
bogatului. Prietenii româii ai mi Nik n-au rauş f &ă cu soare din viaţa sa. £I0 j- »r -» •• • 4.%» .H'v.—-^
Unele românce au crezut că au multă părăsească ţara decât după revolutia din îi plăcea să călătorească muli, a fost TEN
experienţă la bărbaţi şi pot obţine averi 1989. aproape în toate ţările din lume. A cunoscut H84?i 32
fabuloase dacă-şi folosesc farmecele femi ­ Statui român avea nevoie de intelectuali persoane importante, politicieni, afacerişti,
nine. Prea puţine au reuşit în acest sens iar aceştia doreau să plece cât mai dei 'ane artişti etc.
deoarece bărbaţii nu sunt chiar aşa de de această tară.. .Artiştii, intelecte .T', cei Având bani, Nik şi-a permis să ducă o
proşti precurh îi-cred femeile. care au reuşit să plece legal sau să iu.;ă î-( viaţă mai bună.
Mai sunt acei bărbaţi romantici care cad străinătate au cerut azil politic b ţz n SIDA este numită boala secolului căreia
singuri în capcanele unei femei frumoase gazdă. medicii din întreaga lume, nu i-au găsit leac
care-i vrea doar pentru bani şi statut so­ S-au reîntors în Româna abia după care să-i vindece pe cei afectaţi. SIDA se
cial. moartea lui Ceauşescu. Cei mai mulţi dintre transmite în primul rând prin contact sexual
Nik nu era un romantic îndrăgostit, ştia ei au murit pe pământ străin cu gândul şi neprotejat cu mai mulţi parteneri sau
să respecte femeia şi pe cei din jurul iui, dorul la ţara unde s-au născut. partenere, transfuzii de sânge sau prin con­
însă dorea să fie şi e! respectat de ceilalţi. Nik a cunoscut mai mulţi român: ref- rgi-rţi tact cu instrumente medicale nesterilizate. L . ianuarie ]
Cu toate că era foarte bogat avea puţini în Grecia de frica regimului comuni n. Ave a Nici banii, nici puterea n-au putut să-i 1 Numele...................................................................................... 1
prieteni adevăraţi, mulţi duşmani fiindcă toată stima şi respectul pentru acei c .en- învingă boala lui Nik. Degeaba a fost Nik | Prenumele................ |
faima şi bogăţia îţi face prieteni falşi. Lui curajoşi. îi era milă de oamenii din Roi i •jor; cineva, fiindcă tot acolo a ajuns, pe tărâmul j Adresa................................................. |
nu-i păsa de aceşti duşmani, ştia că aceştia care mâncau câte-o portocală doar ric umbrelor de unde nu mai e nici o cale de
sunt invidioşi pe el din cauza banilor. Cum sărbători. El credea că sărăcia şi prostia întoarcere în această lume. I Răspuns 1 .................................................................................. I
mi-a zis odată: „Trăiesc o singură viaţă. în pornea de ia cei care conduc ţara. j Răspuns2.............................................................................. |
viaţa mea nu e loc pentru duşmani! Numele Dacă preşedintele ţării ar fi avut inimă Vandana CIOBANIUC
I_________________ _______________________________________I
5 c^pt(X4in,<kArLCîb cvpucvt î> v ^LiAjlycv' tructuuro-ir