Page 2 - Calauza_2005_775

P q ^ p . 2 CălaAjjfyO/ vuyattrâs nr. 775

TELEFOANE UTILE Alimentelor - 221145 Au intrat în Monitorul Oficial
14. Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate
cititorilor noştri Imobiliară-214165 • Ordonanţa nr. 21 pentru modificarea T ransporturilor, Construcţiitor şi T urismufui privind
Linii telefonice speiciaie pentru asigurai ea 15. Inspectoratul de Regim Silvic şi Cinegetic - Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul modificarea şi completarea Ordinului ministrului
drumurilor: M.O. nr. 102/31.01.2005;
Transporturilor nr. 353/1998 pentru aprobarea
accesului cetăţenilor ia' irţfoprnaţiiSe de interes pu* 232180, pană la ora 16,00 • Ordinul nr. 4648/2004 a! ministrului Educaţiei Reglementărilor privind certificarea încadrării
16. Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor -
biks -- la sediul serviciilor publice deconcentrate şi 214971 şi'Cercetării pentru aprobarea Metodologiei privind vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normeie tehnice
a! autorităţilor administraţiei pulblice locate, de la continuarea studiilor după finalizarea învăţământului
nivel judeţean şi municipal. V r 17. Agenţia de Protecţia Mediului - 215446 privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecşa merSufu
18. Direcţia de Statistică -211613 obligatoriu şi a Calendarului admiterii în ciclul su­ şi folosinţa conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică
CONSILIUL i/UDEŢEAN '■;* 19, .Biroul Vamal - 231541, până la ora 17,00 perior al licaului şi în anul de completare pentru periodică - RNTR1, cu modificările şi comptetărăe
HUNEDOARA’ - 215055 20: Inspectoratul Judeţean de Poliţie - 206722 anul şcolar 2005-2006. M.O, nr. 121/08.02.2005; ulterioare: M.O. nr. 121/08.02.2005.
21. ^Comandamentul Judeţean de Jandarmi - • Ordinul nr. 2195/2004 ai ministrului
1. Direcţia de Sănătate Publică - 215242; 956
225927 22. Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă CE GÂNDESC CITITORII redactează, sintetizând conţinutul materia s er
2. Inspectoratul Şcolar Judeţean - 217345, 214220; 214221 ' exemplu fiind: doamna Aurica, Cristina, Liviu,
până ia ora 16,00; 215755; 213315 23. Garda de Mediu - 219790 DESPRE * precum şi fetele de la Tipografie, corectură, care
3 Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu 24. Garda Financiară 715165, până la ora depun o muncă asiduă şi toată priceperea
Cultural - 213966, până la ora 16,00; 16,00; 213470 „ CĂLĂUZA NOASTRĂ”? profesională scoţând cât mai eficient, articole de
4 . Casa de Asigurări de Sănătate - 080080967 25. Registrul Auto Român - 220099, până ia - urmare din pag. 1- calitate bună săptămânal, pe care cititorii noştri, ai
5. Direcţia Judeţeană de Sport - 212067, până ora 16,00; 232140 Domnule director scriitor V, 3., personal, am ziarului „Călăuza noastră” să le citească, care
la oră 16,00; 214985 26. Inspectoratul in Construcţii - 214676, până toată stima şi respectul deosebit pentru persoana merită toată stima şi respectul pentru munca lor
6. Direcţia pentru Dialog Familie şi Solidaritate ia ora 16,00 dvs privind redactarea şi conţinutul articolelor meticuloasă. Consider că nu trebuie uitată şi neglijată
Socială-211907 27. Centrul Militar Zonal - 215820 scrise, tratând lucrurile direct pe nume, fără a o persoană care de asemenea dă dovadă de multă-*
7. AJOFM - în curs de instalare 28. Autoritatea Rutieră Română - 216030 eschiva realitatea, făcând direct observaţii, critici sârguinţă, operativitate, profesionalism, pricepere
8. Inspectoratul Teritorial de Muncă-216157, 29. Primăria Municipiului Deva - 218325,
până la ora 17,00 centrală şi replici unor persoane oficiale cu funcţii de şi multă hărnicie, respect şi politeţe, făcându-şi
răspundere în aparatul de stat, în mod critic, dar
datoria faţă de colectivul ziarului. Este vorba de
9. Casa Judeţeană de Pensii - 224560, până 30. Primăria Municipiului Brad - 613571 fără a jigni pe nimeni.
ia ora 17,00; 233723; 219094 31. Primăria Municipiului Hunedoara-712872, Apreciez de asemenea articolele scrise de conducătorul auto Sav Constantin, care cu multă
10. Direcţia Generală a Finanţelor Publice - cetrală doamna poet-redactor şef Mariana Pândaru, care experienţă profesională, transportă cu maşina presa
211151 32. Primăna Municipiului Lupeni - 562661 cu multă amabilitate şi sinceritate, concepe şi scrie în toate localităţile judeţului Hunedoara, municipiului
11. Direcţia pentru Agricultură şl Dezvoltare 33. Primăna Municipiului Orăştie - 241513; Petroşani, Târgu Jiu, jud. Gorj, în condiţii grele,
Rurală - 218555, până la ora 16,00 241019. articole-aprecieri la famila Dr. Petru Groza - fost anevoioase, ale intemperiilor: ploi torenţiale, zăpezi,
prim-ministru al României, articole turistice făcute
12. Oficiul de Consultanţă Agricolă - 216923, 34. Primăria Municipiului Petroşani - 548410 la mănăstirile şi locurile de cult în Tulcea şi Sulina, viscole, polei, ceaţă.
până la ora 16,00; 234817 35. Primăria Mum.cipiuiui Vulcan - 572340 Colţ de rai. Trebuie să fie scoşi în evidenţă, adresându-le
13. Direcţia Veterinară şi pentru Siguranţa 36. Primăria oraşului Haţeg - 770273. Apreciez foarte mult articolele scrise de dl prof. sincere mulţumiri şi deosebit respect şi recunoştinţă
reporterilor care scriu articole trimiţându-le la
loan Vlad, tratând Parlamentul străzii, făcând o redacţia ziarului cu diferite evenimente, critici, replici
PIAŢĂ ÂGROALIMENTARĂ PARTICULARĂ sinteză a ştirilor săptămânale, protecţia la adresa unor persoane oficiale, unii au scris replici
consumatorului, mesaje şi momente vesele ia
LA STANDARDE EUROPENE,ÎN PETRILA Clubul prieteniei, momente de atracţie, de prietenie chiar la adresa mea, asta-i realitatea. Nu ne
- urmare din pag. 1 - Mumearr ,Wj asage sâ vin în această piaţă, atât de neuitat, muzică, dans, bucurii şi dragoste, spirit supărăm, fiecare cum are concepţiile şi părerile lui,
Hala este dotată cu mese moderne, cu încălzire cc—'y '. câ*. ş S'gu-anţa câ aici se practică un atractiv la sexul frumos, cu un repertoriu bogat. nu ne deranjează, dimpotrivă...
proprie, unde se vând produsele din carne şi COn-e~ CSrS resoectă toate normele igienico- Alt personaj de o importanţă deosebită este şi Merită scoşi în evidenţă colaboratorii ziarului
panificaţie, beneficiază de toate dotările igienico- sa^'a-e Pret>.' -e sunt accesibile, se pot face dl loan Cordoş, care este o persoană plină de Eugen Evu, scriitorul, Miron Ţie, directorul ziarului
sanitare. Acest inimos patron cu influenţe europene curncărărurte Trm-o ampianţâ plăcută, fără să mai iniţiativă, spirit critic, replică, are simţul umorului, de la llia, prof. George Holobâcă, Nicolae
este mândru că a reuşit prin această investiţie să tremur, oe ‘ng. Brave domnului Marius Marcui”. prin articolele scrise şi recent articolul publicat la Chirculescu, loan Bunea, Gheorghe Sperios, Viorel
dea o nouă faţă arhitectonică oraşului şi să creeze 3a* ers. s coria acestea. .Am investit aceşti bani replică, adresată direct prefectului de la Prefectura Dabija, Nelu Zăgan, Liviu Mircea, Dan Victor Trufaş,
atât comercianţilor cât şi gospodinelor, condiţii în yrv_. r d să demonstrez concitadinilor mei că judeţului Hunedoara reproducându-i expresiile Gheorghe Necula, Gheorghe Plugaru, Doina
elegante şi optime de desfăşurare a unui comerţ s- ‘-r-_ r rraş ca PeîrSa se poate face ceva şi în folosite, necugetate, jignind fără nici un motiv Moroianu, Boldor Mihaela, Liliana Ţolaş.
civilizat şi modern. De remarcat, că taxele la baie. cr 3 . ‘cate că banii investiţi au o perioadă persoanele vârstnice - „boşorogi”, dar nu trebuie P.S. : Acest articol a fost dedicat aniversării a
la mese şi cântare sunt foarte mici. ceea ce atrage o’rişâ ce ’-scjcerare sunt mândru că am reuşit să uitat că aceşti „boşorogi" la rândul lor au muncit în 15 ani de apariţie neîntreruptă a ziarului „Călăuza
cât mai mulţi comercianţi şi producători agricoli. Am satisfac cerrţsse comunităţii de aici. şi nu am să condiţii foarte grele, dificile şi au lăsat loc de „bună noastră”, primul ziar independent după Revoluţia
stat de vorbă cu câteva gospodine. Melania ma op'ssc ac. ziua”. Incidentul este regretabil dar... din 1989, ia iniţiativa inimosului, curajosului şi
Trebuie adus în evidenţă aportul celorlalţi patriotului scriitor Valeriu Bârgău, directorul
| Corespondenţă din Madrid C£~ĂŢ£VA EUROPEANĂ Art. I - 10 11 redactori ai ziarului, care la rândul lor, compun, săptămânalului.
Cmce c— sca-'â ce posedă (a re )lj
Bărbat; Ştef Veronica, Şoz; Făgăraş loan. Deva;
|i 70 % DINTRE VOTANTU *a:-c~s:catea stat membru al Uniunii !! PREMIILE DE FIDELITATE Colţa Gheorghe, Brad; Ardelean Aurei, Căian; Budai
Eumoens ccsecă ce’âîe—a U -ijp'i Europene. ■
„CĂLĂUZĂ noastră”
losif, Petroşani; Vintilă loan, Deva; Spânache
ii SPANIOLI AU SPUS „DA" ■ce se ao=i .oă cerâ'eme xvc.'a -e- ,n.*:a;e. fără a o ţ; PE LUNA IANUARIE 2005 VaJeria, Hunedoara.
ii CONSTITUŢIE} EUROPENE! J o erâ i L x o a -e m a e 'e -c-scrr-m a rcn a - i < - urmare din pag 1 - Premiile în bani şi pachetele de cărţi vc-r fi
2 ■- J ~ e ac câ" 3 :* :" '.* e s ‘â'â a
- urm are d r pag. 1 - ce'âira c rcccrcue ccrcoua.-c a i ca mcmaie se j Un abonament ia ziarul .Călăuza noastră" expediate acasă în urma sofcciîărir de care dvs..
, c** a' caca este cea ma; cu~â rra^rca p-ce ds.:'mirare r.âmc zrec' -jrrx j x ura ~ £ rx E'-sşdl. Aure... Peşsşu M c sar sau drac: de ia teoacţe
conscr_r:.e ca â *o necasră- acească -ac.:.-a> i3 E a I Wen=f3„ * 3~ Setcar SfiErâr. ser >ăC6 =oncr *r a -a n B e ecrss r c ‘n r - j - acananerr a z s c j.
Conssteşe a ce aceea cs^e— 3.-» - j * art. It 23C ! 22. aarr. - j ; Saânie A tr y e x e n . s r 5e«enr , ~ A ă r o a s a i ”. se <rx exceda acasă d- cârs :
„Stânga j - es"e - came ca se . t 25 Au- r~ *ii<c3££.. ser şesur.
3C*jre 3 crsrttLTe; Surccere - ao.re-~ e tac— = >,i?a*.roi cj'Ruri’i' tiSEEincr* marrrere: We parre* m 5 care. =oree e sf '".«îi m jţu m r" p e n e . î h Im >- ş *s x i® i m in o r ;
. aeru-ţâ n n r e a rv rju rt - crc e a e sccae j»g-sr^.-aa -agemaâ ş •aoc-aă cu-enr cracr 2cârse Bas. =efc». 3<e.î. crescu Evra. =â - " u t ~ct tdc x ader
‘act- câ Z e s e t -~-ri --E eccmcm-ce — Tiantes: pias-mon at ccjtura ceru-,
onnapatu c E .cca a caoca >u 2 Acţiunile U E vor avea drept ■cc-.ectsv sr<ZL iPisrcâ. sarcac x se Eâti—
j. O înverşunată campanie pu D licriarâ şi-a dezvoltarea cooperării culturale între statele ; DE RfiSUL ANIMALELOR Z w-â C-’c ““iiSTc.. ■ - - î* f ZĂ ' *1 ~ « ‘“'iSi:
propus în primul rând o bună conştientizare a membre, şi dacă este necesar, a sprijini şi - urmare din pag. 1 - mă-Tâncă oe txxu'-e
cetăţeanului pentru a vota, scopul final fiind aceia promova acţiunile culturale ale acestor state în A făcut cercetări ştiinţifice, urmează să pubfice - Ana.' a zis Cootsa Şi toate-toate se Cuccr*1
de a se aproba Constituţia Europeană. următoarele domenii: câteva tratate şi studii de specialitate, cu supoziţii, - Nu, domnilor, ursul nu - se teme câ dă oe
Tratatul pentru Constituţia Europeană este - difuzai ea culturii şi a istoriei ţărilor europene; cu interviuri cu oameni! locului etc., dar nu s-a găsit vulpe în vreun bazin şi ştiţi povestea... Aşa că e»
format din 448 articole, cu referinţă la drepturile - conservarea şi protejarea patrimoniului cul­ nici o explicaţie cât de cât logică, până când un mormăie urât de tot. împreună cu administator*
fundamentale ale cetăţenilor Uniunii Europene, tura! de importanţă europeană; cioban a lămurit misterul: Parcului care sunt împotriva captării părăului de
politica şi funcţionalitatea U.E. în cele ce urmează - schimburi culturale non comerciale; - Domnilor, i-a zis el Comisiei, eu mă înţeleg cu către Hidrotehnica Haţeg, fi’ncă, zic ei, s-ar strica
consemnez caieva articole fundamentale, pentru - creaţia artistică şi literară, incluzând sectorul animalele de când eram mic, vorovesc cu ele ca nu-ştiu-ce echilibru ecologic...
familia cetăţeanului audio vizual. cu oamenii... - Şi dumeatale, ce zici de chestia asta ?
- Da, şi ? s-a înfierbântat Comisia. - Eu ? Mă doare-n bâtă! Da mi-i de animale, că
Pedagogic, gagicile alea de-şi zic studente şi gagiii - Apoi, domnilor, vietăţile astea îs vesele, fi’ncă le-a prinde turbarea şi, dacă dau prin Parc de vreun
PICĂTURA DE VENIN lor, de ce, mă rog, n-o pot face?! Auzi, acolo!: domn’ Hidrotehnica Haţeg vrea să le facă cacanalizare, academician dintre cei care au aprobat captarea,
ŞI LINGURIŢA DE MIERE director tlieş, urmaş direct al lui Scorilo, probabil, să le ia un părău, să le facă adăpători cu robinete, numa’ Dracu’ ştie pe unde-şi scoate laibăru’...
domn viceprezident de cooperaţie socialistă băi, duguri, bazine de înot... Iară ele, de când au
„ N e sa r c a p a c e le ”... pesemisto-pesedisto, internaţionalisto-ins elegant părţi”) e foarte periculoasă. Iar dacă mai luăm în"!
„ca un mort”, noul director de nota 2,50 de la " TRIANONUL - încotro? considerare modul în care se pare că a fost difuzat |
în căru ţe ţig ă n eşti „catacombele” zise Teatru de Estradă. Dar, ce zic?! - urmare din pag. 1 - până acum filmul la noi, prin cămăruţe ascunse, i
- urmare din pag. 1 - Din perspectiva integrării europene şi a gândirii Acest fel de istorie e utilă, dar studiile de acest prin intermediul unor studenţi... „voiajori”... nu e I
Şi ce vină au ei ?! Că, doar nu le duc să le Brigitei Bardot, care ne-a tulburat sexual tinereţile, tip sunt foarte dificil de realizat şi periculoase mai greu să ajungem ia ideea unui complot moral, la I
arunce în Mureş. ŞtiuS fiind că vreo 20 de centrul vechi o fi destinat patrupedelor, care deja ales dacă nu sunt conduse de oameni bine pregătiţi încercarea de a dinamita încercările disperate de
multimiliardari din judeţ sunt colectori de fier „nou”, au îngălbenit, cu excreţiile, trotuarele. Ori, ca vara i nu au o modalitate recunoscută de difuzare, a normaliza relaţiile româno-maghiare, mai ales la |
ca fier vechi. „Domnule, pe ăştia nu îi ia nimeni la trecută, pişitorile numite, eufemistic, terase?! ilmul în cauză abordează, după câte am putut nivel politic. .
Dom’ Mircia. dom’ Mircia, ce ţi-e ţie, ce ţi-e ţie ?!
întrebări?!, mă întreabă mai mult retoric, o doamnă, de plângi de mila poliţailor cu case de vacanţă pe | observa, o perspectivă mai mult literară decât Noi nu jinduim atât de mult după Basarabia şi I
care, a comandat pe banii dânsei un capac de Râu Mare, Valea Orăştiei, Râmeţ, Râul Dobra şi pe I sociologică, iar aprecierile istorice propriu-zise nu Bucovina de Nord cât se pare că o fac unii I
beton, pentru casa ei de pe strada Octavian Goga. oriunde mai curge un firicel de apă?! Ca să-ţi fie I s-au putut rupe de unele clişee revizioniste nostalgici maghiari! Şi oricum, situaţia Basarabiei,
„Păi, cine?!”, răspund eu, retoric, poliţiştii care, în I existente de mult timp şi a căror apreciere obiectivă spre exemplu, nu e aceeaşi cu a Ardealului! |
frunte cu comandantul David, au pactizat cu lumea somnul lin du-ne, matale pe noi civilizaţii, la margine NU s-a realizat. Pe româneşte spus, domnii Fără a intra în amănunte, spun doar atât: Astfel.
de oraş şi adă la centru câinii comunitari şi studenţii
interlopă? Poliţişti pe care, recent, într-o excelentă benzinari, pune placă: „Pe aici se petrece” că | realizatori ai filmului, au folosit texte revizioniste de iniţiative artistice fără urmă de valoare istorică I
emisiune „Nicol , pe Tele 7, îi compătimea primarul ■ (literare, precum şi unele clişee istorice) dar reală şi atitudinea unor lideri politici maghiari pentru i
Mircia Muntean: „Le plâng de milă! Am vrut să le ne-am săturat de aia „Re aici nu se trece”; mai fă I acestea nu au fost explicate din dublă perspectivă, nişte drepturi exagerate ale minorităţii maghiare 1
lăsăm pietonilor vechiul centru, pavat cu dale. vreo două „runde” de vandalism în Piaţa Victoriei j Vă închipuiţi stimaţi cititori ai „Călăuzei noastre" pe care încearcă mai degrabă să o distanţeze de I
(greşeala elevilor împotriva bunului simţ) şi mergi,
Ne-au smuls stâlpii, suni boşi şi şoferi de boşi, 1 ce efect poate avea uri astfel de film asupra societatea românească decât să o integreze (vezi
doamnă. „Ete, na! Dar „berbecuţii” care parchează vere, la cură de linişte şi ozon! Că prea ţi-ai luat, | tineretului maghiar, cultivat de mic în spiritul unui Uniunea Civică Maghiară mai degrabă decât I
în faţa Colegiului Decebal, dar studenţii de la singur, atâtea griji, încât ai să te plângi la Tele de , naţionalism exclusivist! UDMR-ul) nu face altceva decât să complice i
fleşcultatea de ecologie, auzi colea!! Or fi toţi fii de mila „miliţieniloi3’. I Difuzarea iui fără explicaţii istorice obiective viitorul care, de bine de rău, în această .parte a •
parlamentari şi puliticieni?! Domn’ primare, Vocabular: „miliţianul: unitate de măsurat | (şi aceste explicaţii obiective ar exclude bineînţeles ţării ar trebui să fie unul comun: AL ROMÂNILOR I
democraţia-i lucru mare. Dacă soţia matale inteligenţa la cei cu epuleţi ruginiţi!” (micropamflet... • şi atitudini tranşante din partea noastră, a „celeilalte Şl AL MAGHIARILOR la un loc, într-o Europă unităij
parchează, cu bun simţ, hăt către Casină şi Liceul cu venin la...epolet)
Invitatul nostru: Trăind în Transilvania îmi dau seama că Italia ambientale. România este o descoperire recentă vestigii au fost construite probabil de către înţeleptul
este aproape şi departe în acelaşi timp: aproape, pentru mine. Italia este de peste o jumătate de secol. rege Burebista al dacilor care a unificat triburile
profesorul italian GiUSEPPE PACE pentru că poporul român şi italian au multe lucruri în Aşadar lucrurile şi oamenii pe care am să-i numesc dacice în primul secol î. Hr. Se găsesc la 1000 m în
comun, cum ar fi limba neo-latină preponderentă special în România, pot să fie nu întotdeauna fructul Munţii Şureanu, în teritoriul regiunii Hunedoara. Aici
Note ecologice: ROMÂNIA - ITALIA pentru imaginea celor două ţări, propusă de mass căutărilor precise pentru puţinul timp pe care l-am am intuit mai bine cât de fondată este afirmaţia
— urmare din pag. 1 - media, care, nu întotdeauna arată realitatea, care avut de petrecut în România. Despre aceste marelui poet latin Publio Ovidiu Nasone (exilat
Naţionalismul şi provincialismul nu mă influen­ rezultă deformată în locurile ei comune, sistemul imprecizii, sper, nu prea multe, cer scuze cititorului. definitiv de August, la Tomis, ia Marea Neagră,
ţează deloc şi naţionalitatea o trăiesc într-o perspec­ multimedial din Sudul Italiei ca şi al României, oferă Trebuie să mărturisesc că revizitând recent Constanţa): „barbarus hic ego sum” (aici sunt eu
tivă europeană, dar într-o viziune mondială, odată ştiri nu prea bune. Ghidurile turistice lipsesc şi uneori peisajul Campi Flegrei, am intuit puternica senzaţie barbarul). El începuse acel nou curent în gândire
cu procesul de globalizare în act, care este un fapt scriu despre o Românie, de o Transilvanie că nici un loc din lume nu conţine atât de multe cunoscut ca şi relativism cultural care exclude
nou şi pozitiv dacă este integrat cu localizare. Cartea inexistente. Transilvania nu este nicidecum vestigii de mitologie, de istorie şi geofizice: Intrarea judecăţile valorice ale unui popor, dacă nu în
Europeană a învăţământului, semnată în 1968 la identificată cu Dracula, care este puţin cunoscut în Sibila Cumană, lacul s’Averno, Cuma greacă şi interiorul acelei culturi. Ovidiu provenea din Sulmona
Bruxelles la al IV-lea Congres al Asociaţiei Europene ambientul cultural local. Un motiv în plus pentru Puteoli romană cu Amfiteatrul Flavio, Templul iui în Abruzzo, ţinut milenar al civilizaţiei ultramilenară
a Profesorilor, art. 13 stabileşte: „Profesorul care am decis să scriu aceste note de ecologie Serapide e Rione Terra (Dicearchia: guvernul celor a Transhumanţei, nu departe de Sannio meu
european, de toate gradele şi de toate disciplinele, umană despre cele trei Italii şi Românii economice, zece fugiţi din Samo din secolul al IV Î.Hr.). originar, ale cărui vestigii pre romane sunt bine
trebuie să primească o solidă formare universitară şi pentru necesitatea de a informa cititorul, rupând O altă senzaţie puternică pe care am întîlnit-o reprezentate la teatrul sanitic din Pietrabbondante
ce îi arată problemele istorice, economice şi culturale locurile comune, care sunt fruct de superficialitate în România, a fost când am văzut vestigiile zonei (Isernia) şi cetatea din Terravecchia din Sepino
în dimensiune europeană, şi deopotrivă, mondială." istorică şi de difuzare a puţinei cunoaşteri sacre a dacilor la Sarmizegetusa Regia. Aceste (Campobasso).
S<ĂJpi7(X4Avă^rLcCL/ cvfL ccU î> v s L u .jb e u tru c tu o u & r’
! * * * * ’» £