Page 1 - Calauza_2005_779

6000 lei; 60 bani • 8 pagini

Săptămâna/ independent af/at în slujba tuturor oamenilor

BĂTAIA PEŞTILOR LA MAL SAU
ŞCOALA GENERALĂ„OJ1D
Gura târgului
DENSUŞIANU ” HA ŢEG „NOAPTEA SFÂNTULUI VAI! - DA!"
MAREA MAJORARE Aşezată în partea de sud- (pamflet)
vest a T ran silvaniei. Ţara
A PENSIILOR Haţegului este una dintre cete La nouă a p rilie în c e p e în ju d e ţu l scena istoriei. în balta secătuită cu lăcomia
Huneaoa‘ a. A p o ca lip sa după R u d e a n u - sărăntocilor şi grobierilor care au condus în
- 0 CACEALMA! mai însemnate şi cunoscute Conferinţa de alegeri care precede Congresul
vetre de civiliza t e istcrre ultimii ani judeţul, prin PSD-ul de tip Mischie.
m ilenară şi c c r:,-_ .:a te Dispariţiei Stalinism uim loniliescian de pe H. Gllgor
A fosî o v e r e câ rd neîntreruptă din Întreg scaşu - continuare în pag. a 2 -a -
chiar a m cre zu t că rom ânesc. Prim a m e -: une
m ajorarea p e rsiilo r p rc ~ să ce P S D şi documentară a Ţa-- ua:egULi A fost hărţuire sexuală?
urm ând să fie făcută de A re m a C A pnn şi a oraşului Haţeg apărere "" c :~re
specialiştii de ia pens;. se va ‘a ce .a sim ţ Cavalentor loar.ţ ratează 3 -n ~2~~ ZIUA FEMEII E (uneori) NOAPTEA!
şi pensionarul mai vece* câ “ ă a sie prim® Pământ strămoşesc cu semeţe —u - ţ cr­
ani ai mileniului fl! g c s tâ ş ;e , z - c e ta te a Pseu d o-p a m flet: G u sta vc Iu B O N frecvent (sunt cel mai
pentru care. *nf-un te sa_ arti» fiecare a eare—i inccr-oara. cetate oe tarte a ‘‘aşte*’; Moto; Jdulpm U e s u n t de sex fem in in " u ş o r de -r e a liz a t”,
m uncit şi a luptat Am rest ş- ă ronrenm a noastre, a • y r â n ia ””are —aţegu itj acare = s "C 'O C a - cc mc '’rerea câteva unul-dc. invitaţi, din
de presă ca re anunţa* — srea V a c-re re A — ca o răscruce u n a ş â c a re veâgw e s-zrce ta b e re dife rite , o
plecat năuc. sp e râ ^c că cu pă ce se va datmute şi legendele consKuae c m artine a — e re s - c e a c a ^ c a t a rep c a re . '" s ă ne m e d ie re e v e n tu a l
pune în aplicare, o să 'm etegen- cu toţi ce trecem noastre cu folos pnn vreme. rezum ăm la ocsereaţii legate de cam pania echidistantă, dar ştim
se întâm plă. Şi, iată, avem pnm ele ro ade... Prof. De Vaierio Uaritena electorală recentă, una ce, după câteva luni. noi c u m ...) şi îi înţeleg
Pe Dl M îlcom iş G he orgh e, domiciliat - continuare Tn pag. a 2-a - a re o tre nă ciu d a tă , vizib ilă m ai ales în pe realizatori...
im a g in e a lid e rilo r noştri în v id e o -m e d ia
în Sim eria, str. Traian. nr. 19, îl cunosc de - continuare în
vreo 15 ani. C a m de când a pornit „Călăuza O DIVERSIUNE M AI judeţeană (T L 7 A B C şi A N T E N A 1 - D eva). pag. a 3-a -
noastră” spre inimile tuturor oam enilor. C u Em isiunile acestora ni se oferă poate prea E u gen E V U
geanta lui de perceptor, cu timpul, m i-a MARE DECÂT
devenit simpatic. S e zbate om ul pentru un TRIANONUL
accident de m uncă petrecut prin cincizeci CRONICA AMĂRĂŞTEANULUI PICĂTURĂ DE VENIN
şi ce v a , pentru nişte drepturi, de ca re A m căutat în „Istoria românilor’’, voi. VIII, ÎN "DEMOCRAŢIA ORIGINALĂ”
susţine că a fost privat. E pensionar din să găsesc num ele conducătorului delegaţiei ŞI LINGURIŢA PE MIERE
1967 şi cu câteva zile în urm ă a trecut pe iugoslave la Paris, căci îl uitasem. Am constat SĂRACII SUNT DISCRIMINAŢI
la re d a cţie . B in e în ţe le s că şi p e n s ia cu stupoare că în cea mai titrată istorie, editată Ideea acestui articol m i-a inspirat-o dom nul F lu x u l şi
dum nealui a revenit în discuţie: am spus de A ca de m ia R om ână, nu se scrie nici un M arko B ela. La întrebările ziariştilor de la
că sigur va primi pensia mărită! N -a m crezut râ n d d e s p re disp u te le pe ca re le -a avut B .B .C . din 3 ianuarie 2005. referitoare la refluxul ca
că se poate păcăli chiar aşa o gloată de delegaţia rom ână în această chestiune. discrim inarea pozitivă a etniei m aghiare, în semne ale
o a m e n i; am c re zu t cu a d e vă ra t în tr-o Este de notorietate faptul că pretenţiile cazul că funcţiile de prefect în unele judeţe se
m ajorare, corectă, gândită şi chibzuită de Iugoslaviei au fost de a include graniţelor saractet
la ca z la caz, de la om la om . Dar, joi, am acordă pe criterii etnice şl nu pe criterii de
naţionale, în afară de Banatul sârbesc, şi P â n ă în blestem atul
suferit o m are deziluzie; N ea M îlcom iş a com petenţă, dom nul mai sus amintit (pentru
Banatul românesc. [”89 hunedorenii cu m p ă-
venit la redacţie şi m i-a arătat că şi în luna a cărui perspicacitate şi pentru m odul subtil
N icador Zelea C O D R E A N U nu num ai câ n d se
martie a primit aceeaşi pensie ca şi în luna în care-şi ascunde gândurile - doar pentru
m_ ^ ^ _ ^ £ o n ţ i n u a r e i n _ £ a ^ a ^ a ^ _ _ _ ip ro p ia p e n s io n a re a .
fe b ru a rie a .c . P e n tru că m -a m arătat asta ne-a dat D um nezeu cuvintele - îi port un îrtam ente. garsoniere,
neîncrezător, m i-a adus om ul şi cupoanele deosebit respect) afirma că-n cazul că n-ar locutrte la D eva. Era un
de pensie pe cele d o u ă luni. D e zilu zie PARLAMENTUL STRĂZII prim i a ce ste funcţii, etnia m a g h ia ră ar fi
fel de flux către .ţârm uT unei reşedinţe, numită,
totală! Cacialm a populară. Nu mai ştiu cum r Până la apariţia acestor rânduri, nu a d is c rim in a tă , n e a v â n d re p re z e n ta n ţi în
nu neapărat eufemistic a pensionarilor.
să-i zic! N ea M îlcom iş a primit tot pensia fosf depistată m am a fătului de gen feminin funcţiile de decizie din acele judeţe..
veche, deşi e pensionar din 1967! V o r zice, fără m âna dreaptă găsit la C ă la n , lângă o Prof. loan B A C IU G ligo r H A Ş A
unii m ai tine ri: c e -i m ai tre b u ie şi lui ghenă de gunoi; - continuare în pag. a 2-a - - continuare în pag. a 2-a -
M îlcom iş ăsta? D ar le răspund eu: de ce e □ Pentru bătrâni şi bolnavi sosesc zile
nevoie, dragi prieteni să ne minţim? Mai
negre. C u durere şi lacrimi în ochi vor sta la 0 GARA NECORESPUNZATOARE PENTRU 0 REŞEDINŢA DE JUDEŢ
ales că aflu dintr-o Sentinţă civilă (nr. 89/
uşile farmaciilor. Nu de alta, sar num ai 10 la
1994) a Curţii de Apel de la Alba lulia, că
sută din farmaciile hunedorene vor mai elibera în data de 1 iulie 1967 la orele 7,00 am
dl M îlcom iş a avut accident de m uncă în 4 prea mult din cauză că la oprirea trenului am
m edicam ente com pensate; loan V LA D
iunie 1952, căzând cu o m acara defectă. sosit cu trenul în gara D eva , fiind m utat la dat cu ochii de o dădire veche, nişte geamuri
Accidentul n-a fost înregistrat ca accident - continuare în pag. a 2-a - Regionala C F R nou înfiinţată în m unicipiu. mici care nu p<utea rivaSza n iti cu gara din
de m uncă, ti ca act de sabotaj pentru care Uitându-m ă pe geam la priveliştea Cetăţii am Brănişca. G . B Ă G U
a fost arestat şi num ai după 1989 a fost fost plăcut impresionat, dar bucuria nu a durat - continuare in pag. a 2-a -
reabilitat printr-o hotărâre judecătorească, Notele elevilor pe
în care s-a stabilit că a fost accident de celularele părinţilor
m uncă.
C o n d u ce rii unui liceu spaniol i-a venit
N -a ş vrea să fie mulţi dintre D vs. în
pielea acestui om . S ă umbli ani de zile ideea de a trimite notele elevilor pe celularele
pentru a se stabili uo drept. C re d că aici părinţilor pentru ca cei mici să nu mai poată
intervine şi o sch e m ă funcţionărească : spună că au pierdut carnetul sau că profesorii
dacă vezi un om câ te bate la cap de 10 au uitat să le treacă notele.
ori, ar trebui ca orice funcţionar să nu-l M ăsura le permite atât profesorilor, cât şi
eticheteze pe om drept reclam agiu, ti pur părinţilor să aibă un mai m are control asupra
şi simplu să aibă curajul (acel funcţionar) micuţilor.
să verifice încă o dată toate actele şi să se
Institutul de în v ă ţă m â n t S e c u n d a r
întrebe sincer, ca în faţa lui D um ne zeu : da,
Castelar, din Badajoz, a pus anul acesta în
dacă s-a făcut o greşală cu acest om ? MAXIMA MORALA ZIARIŞTII AL CUSUT
practică un sistem inform atic ce perm ite
O ricum , cazul lui nea M îlcom iş nu cred
că e unul încheiat, clasat. A r trebui ca per­ profesorilor să contacteze, prin intermediul PENTRU CREDINCIOŞI BUZUNARELE POLIŢIŞTILOR
sonal, noul director de la C a sa de Pensii, sm s-urilor. părinţii e le vilo r pentru a le Şl NE... BULGARI!
sau directorul adjunct, dl Lupşe (un bun cc'-^n'ca notele şi eventualele absenţe ale
profesionist!) să încerce o reverificare a r- ^ ^ ; i „ r t r E u cred că lum ea e învrăjbită şi dezbinată O p 'op „-.ere inediă au făcut ziariştii către
° w I------- ' ‘ '
dosarului şi a tuturor actelor ce au fost I" To” nâ iniţială, ideea era să se folosească din c a u z a m o d u lu i stre sa n t de v ia ţă , a min.stre. b A g a r de interne, şi anum e, aceea
em ise pe parcurs în cazul M îlcom iş. Mi pagina web a liceului pentru ca profesorii să informaţiilor şi gândurilor negativiste,a stării ca unrformete poliţiştilor bulgari să fie cusute.
s-ar părea un act de dreptate, unul de mare comunice cu părinţii, însă ulterior a fost creat de sănătate fizică şi mentală, a nesiguranţei C u m rr -.tsfrui s-a dovedit om de comitet, a
om enie! Valeriu B Â R G Ă U zile i de m â in e , a n e m u lţu m irilo r şi dispus ca metoda să se aplice asupra tuturor
un program informatic care utilizează sms-ul poliţ.şt, or dm ţara ve cin ă , care şi a cu m
şi permite părinţilor să afle imediat ce note au neîmplinirilor personale şi familiale, a nivelului stăpâneşte Cadrilaterul. Ba mai mult, ministrul
luat progeniturile lor sau de câte ori au lipsit de trai redus, a goanei după îmbogăţire şi a a a p ro b a t ca pe b u zu n a re le cu su te ale
CITIŢI ÎN ACEST NUMĂR: de la şcoală. „ApOcalipsei Biblice”, a orgoliului, egoism ului poliţiştilor să fie lipit un colant inscripţionat
şi a deşteptăciunii de care suferim toţi în
• Ziua Femeii e (uneori) noaptea! Deşi ideea a aparţinut profesorilor, părinţii diferite proporţii etc etc. astfel: „Eu nu sunt coru pt!”M ai cunoaşte
au fost foarte încântaţi, în timp ce elevii sunt cin e va vre o ţară u nde ar trebui aplicată
• Replică pentru Cordoş, Haşa şi Vlad! mai puţin fericiţi de această iniţiativă. - continuare în pag. a 2-a - metoda bulgarilor?
Victor C R IŞ O V A N , pensionar Deva
Daniela B U L L A S Septim iu C U L C E R