Page 1 - Calauza_2005_785
P. 1

Săptamana!  independent  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor



        Gura  târgului                          P IC Ă T U R A  DE V E N IN             VIAŢA UNUI OM DEPINDE DE SOARTA UNEI
                                              ŞI  LIN G URIŢA  DE  M IER E               STELE, FAPTA REA A UNUI OM ÎNTUNECĂ
                       MAI BINE LA                         DeoenuîşivădprimariişJ                          SOARELE ŞI LUNA
                                                                                      Dim ensiunea  rom ânească  a  existenţei,
                                                                                                                             Accepţiile  date  de  M.  Vulcănescu  locului
        1-^4  m     CERŞIT DECÂT SĂ                       vkeprimaitidetebuiilekx?  concepţia  românească  despre  loc  şi  vreme   şi vremii, ne învaţă că locul şi vremea, apar ca
                                                             C -aşa-i  rom ânu’,  vorba
                     DEPUI BANII ÎN                       cântecului  şi  a  lui  V ictor   (ne-a lăsat în concepţia sa M. Vulcănescu) ne   două vaste receptacole (două cadre sau două
                                                                                   spune  că  în  limbajul  obişnuit  (în  vorbirea   va se   (um plute  cu  fiinţa  lor  de  lucrurile,
                         BANCA!                           Surdu.  C ă   nu-i  lăsăm.  Are   zilnică),  poporul  român  înlocuieşte  termenul   existenţele particulare, fiinţele) care alcătuiesc
                                                          vecina o treabă cu  dăscăliţa
                                                                                   de spaţiu cu cel de loc şi pe cel de timp cu cel
                                                          care a dat coroniţa fiicei sale,                                firea.           Mitică A M Ă R Ă ZEA N U
          Am  citit  cu  plăcere  articolul  domnului  G.   I fiului  de  bos;  are  tataia  o   de vreme.                _________-  continuare în pag, a 2-a - ________
       Bâgu, unul dintre cei mai aspri/ascuţiţi şi mai   I nemulţumire  despre  băncile
       atenţi observatori ai vieţii sociale.  Nu-i scapă   din  parc;  am  eu  o chestie  de  balcon  la  parter   BOSORO GII   ^   NEA GRIGORE, HAIDUCUL DE PE MUREŞ SE VA DEPLASA
       nimic.  Articolul  Dum nealui  vine  cu  o   şi  rapt din  spaţiul verde,  hai  la  primarele.  (C O N T R A ) ATACA
       promptitudine  de  ceasornic.  Uneori,  chiar                 G ligorH A Ş A                                  !N CURÂND LA C0TR0CENI PENTRU A-L ÎNTÂLNI PE DL
       premerge fenomenul. Dacă în viaţa Dumnealui   -  continuare în pag. a 2-a -    Un  am algam   de  sentim ente  şi   DASESCU, CU CARE A DAT MÂNA ÎN TÂRD LA Ş0/MUŞ
       nu ar fi fost jandarm, ceferist şi mai ştiu eu ce,                          co nvingeri  de  nostalgie  legat  de
       ar fi fost un fel de Ion Cristoiu în presă. Dai,                            perioada  copilăriei  până  la  majorat   ŞANSELE BUGETULUI LOCAL
       omului nu-i este dat întotdeauna să facă ceea                               petrecute în zona Zarandului -   m-am   Majoritatea  românilor au aşteptat o schimbare în
       ce ştie mai bine. Acum, m-am referit la ultimul                             născut şi  am  urmat cursurile  primare   bine  după  prăbuşirea  regim ului  com unist,  dar
       articol „Atentat la comândul bătrânilor”. Nu mă                             şi de liceu în Brad; de frustrare privind   schimbarea în bine a fost numai pentru unii.  Nu m-am
       mir  că  guvernanţii  au  amânat  cu  o  lună                               degradarea în  ritm de progresie  geo­  putut  împăca  nicicum  cu  guvernarea  mincinoasă  a
       impozitarea banilor din bancăl                                              metrică  a  economiei  din  zonă,  con­  guvernelor  de  până  acum  şi  mai  ales  cu  cea  P S D -
         Dar,  nu  de  dragul  de  a-l  contrazice  pe                             vingerea  că  speranţa  moare  ultima,   istă, care, doream din tot sufletul să piardă alegerile.
       admirabilul nostru colaborator G. Bâgu ( de o                               în  lumea asta orice e posibil.  Şi nu în   Am   făcut  câteva  articole  la  ziarul  „Călăuza  noastră"
       verticalitate extraordinară, de o eleganţă demnă
                                                                                   ultimul  rând,  omul  sfinţeşte  locul,  mă   ca  de  exemplu:  „Cu  mâna  pe  Coran”,  „Tăvălugul”,
       de  militarul  care  a  fost  până  la  venirea                             determină să m ă inoportunez cu cele   „Dialog  cu  Bulă”,  „O  poveste  tristă  dar adevărată” şi
     '  comuniştilor de grad inferior, la putere) am să                            ce urmează  având convingerea că şi
       mă întreb faţă de Dvs. dacă, în condiţiile acordări)                                                         altele  în  care  mi-am  exprimat  indignarea,  ca  să  se
                                                                                   pe  dvs  vă  preocupă  într-o  oarecare   poată vedea din ce unghi pot fi privite lucrurile pentru
       de către bănci a unor dobânzi mizerabile) măi                               măsură problema,  precum şi speran­
       merită să te oboseşti pentru a face  un drum                                ţa că  măcar parţial  mă veţi aproba.  o unire care să contribuie la o schimbare în bine.  Mă
                                                                                                                    bucur că toate  articolele  mi-au  fost publicate.  Marea
       până la cea mai apropiată bancă? Cinstit! Băncile                               Titus B R ĂD U LEA N U , Apuseni
       sunt  un  fenomen  necesar  în  peisajul  unei   VIAŢA  SEXUALA LA             -  continuare în pag. a 2-a -  mea dorinţă s-a împlinit.       G.  GONZA
       civilizaţii omeneşti. Dar, câte bănci nu au dat un                                                                     -  continuare în pag, a 2-a - ____________
     '  răsunător faliment, distrugând vieţi omeneşti,   ADOLESCENTELE BRITANICE
      lăsând oameni liberi să aleagă ştreangul, în timp   Ap-oape  un  sfert  dintre  adolescentele   INVltAT  la  „CĂLĂUZA  NOASTRĂ"   părţi ale drumului, şi cam pe
       ce aceleaşi bănci  au fost atât de largi la baierile   britanice  de  14  ani  afirmă  că  au  avut  relaţii                     la  mijocul  acestei  localităţi
       pungii  în  faţa  oamenilor  puterii  pe  care  i-a   intime, potrivit unui sondaj realizat de o revistă                         se  află  sediul  administrativ.
       împrumutat cu sume ce ri-au mai fost niciodată   pentru  adolescenţi.  Dintre  cele  care  au   Dl IONEL BURLEC,                 Aici,  am  întâlnit  doi  tineri
       restituite. Şi ce credeţi, că au pierdut ei, banche­  recunoscut că au avut relaţii sexuale, 6 5 %  au   primar Băniţa           inim oşi,   la   curent   cu
       rii? Nu. Banii forfecaţi de bănci şi abili bancheri,   spus  că  nu  s-au  protejat  întotdeauna.  Circa
       au fost acoperiţi de la buget; adică de la mine,   6 0 %   dintre  fetele  de  14  ani  active  din  punct   Indiferent  din  ce  parte  a  drum ului   realitatea  şi  cu  problemele
       de la dumneavoastră, de la toţi cei care plătim   de  vedere  sexual  au  spus  că  au  făcut  sex   European vrei să ajungi în localitatea Băniţa,   cetăţenilor şi care după cum
       impozite onorabilului şi omniprezentului S TA T.  după  ce  au  consum at  alcool,  jumătate  au   mai întâi trebuie să  pui  la grea încercare caii   au lăsat impresia, se implică
          Şi, cum mă întrebam mai înainte, dacă mai                                putere  ai  maşinii.  După  ce  ai  urcat  aceste    cu  dragoste  şi  respect  în
       merită să te oboseşti  pentru a face un drum   regretat ulterior şi 2 9 %  spun că nici măcar nu                   cârm uirea  treburilor  acestei  comunităţi  de
                                            le  plăcea  în  mod  deosebit  partenerul.   dealuri,  fie  că  este  vorba  de  C rivadia  şi
       până la bancă, ar trebui să mă explic mai concret                           Merişor, dinspre Deva şi dealul  Peştera Bolii,   ţărani.
       Cu două luni în urmă m-am dus la o bancă de   _________-  continuare în pag. a 2 -a -                                                      Vasile B ELD IE
       origine străină din Deva şi am depus trei milioane                          dinspre  Petroşani,  im aginea  ochilor  este   -  continuare în pag. a 2-a -
       şi ceva.  Să am şi eu ceva bani în bancă! Am   DEVA  CONTRA                 izbită  de  casele  care  se  înşiruie  pe  ambele
       plecat fudul de acolo, cu gândul că atunci când   CELORLALTE  ORAŞE
       se împlineşte o lună, să mai pun tot atâţia şi să
       văd cât a crescut dobânda. Ştiţi cum e, când   I   în  anul  1888  a  în ce p u t  o   BOJDEUCA  DIN  STRADA  KOGÂLNICEANU
       aştepţi ceva bun, trece greu timpul.  La 30 de   [ sistematică  colonizare  de  familii   în viaţa mea, care nu-i prea scurtă şi nici
       zile, m-am dus la bancă să depun încă o sumă   [ numeroase de ceangăi -  drumeţi,   limitată la un singur oraş, nu am mai văzut o
       şi  să  văd  cum  e  când  ai  bani  în  bancă.  Am   aşa  numiţii  secui  m oldoveni  şi
       văzut că fata de la ghişeu se cam codea să-mi                               casă  mai  sărăcăcioasă  şi  mai  dărâmată  ca
                                                     bucovineni,  colonizare  ce  a  durat
       spună cu cât a crescut uriaşa mea sumă, la cât   p â n ă   în   anul  1892,  apoi  cu   bojdeuca  din  strada  Kogălniceanu,  care
       a ajuns. Am pus totul pe seama că e o bancă                                 arată  ca  o  epavă  eşuată  pe  un  smârc,  în
                                                    | intermitenţe,  până-n  anii  noştri.
       nouă, fata e nouă, şi, surpriza surprizelor a venit:   Aproape  fiecare  urbe  veche  din   care mateloţii încă supravieţuiesc şi speră a
       La suma de trei milioane şi ceva, îmi revenise o                            mai  fi  salvaţi.  Aşa  a  fost  casa  din  strada
                                            judeţul  nostru  are,  la  margini,  comunităţi
       dobândă uriaşă de treizeci de mii lei. Chiar şi la                          Mihail  Kogălniceanu,  vizavi  de  locul  unde
       capra podului dacă stăteam şi cerşeam, îritr-o   separate  sau  deja  contopite  cu  oraşele  de   ulterior  s-a   construit  C a sa   de  Rugăciuni
       lună  câştigam  mai  bine!  Aşa  că  nu  mai  am   ceangăi.   Eugen E V U   Baptistă.
       încredere in bănci. T e  încântă cu ce dobândă   -  continuare în pag. a 2 -a -                         G. B Â G U
       îţi dau, dar, după cortina procentului, e un mare
       goool!                                  PARLAMENTUL STRĂZII                       -  continuare în pag. a 2-a -
          Ori  nu  ştiu cui  să împrumute  banii  noştri
       pentru a face bani buni, ori îşi trag ei ca să se   □  Prin contribuţia cadrelor Inspectoratului
       îngraşe şi să mănânce cu trei linguri deodată.  de  Jandarmi  Judeţean  Hunedoara  -   Deva,   DOMNULE TUCAl...  ŞI  JVT  S -a u   găsit  ei,  „deştepţii”,  să  facă
                           Valeriu BÂRGAU   s-a oferit copiilor instituţionalizaţi de la Centrul   îţi  recom and  şi  te  rog  să  term ini  cu   p ro p a g a n d ă    antistatală   fără   să   fie
                                            de  Plasament  nr.  2  Orăştie,  un  calculator în                            împuterniciţi de  populaţia  majoritară  (pe care
      VĂ RUGĂM SĂ NU UITAŢI!                valoare  de  7.600.000  lei.           „luptătorii anticomunişti” pe care îi popularizezi   o  desconsiderau),  încălcând  legile  aspre  ale
                                                                                   şi-i compătimeşti în „Jurnalul Naţional!” Aceştia
        Când  completaţi  Declaraţia  de venit  global,   G Direcţia Generală de Asistenţă Socială   au  fost  nişte  oameni  declasaţi,  defăimători,   regimului  totalitar.
     primită de la Administraţia Finanţelor Publice, pe   şi  Protecţia  Copilului  ne  anunţă  că  în  cadrul   demobilizatori,  descreieraţi  şi  răzvrătiţi.  Victor CRIŞOVAN,  Deva
                                            proiectului  „Centrul  de  Asistenţă  Specială  -
     verso paginii (pag. 2) la capitolul H, D ESTIN AŢIA                                                                        -  continuare în pag. a 2 -a -
     SUMEI REPREZENTÂND 1% DIN IMPOZITUL PE   Şanse  Egale -  pentru copil oi familie” derulat
     VENITUL ANUAL DATORAT, bifaţi căsuţa nr. 2 (la   de  C on siliul  Ju d e ţe a n   H u n e d o a ra   în
                                            parteneriat  cu  D .G .A .S .P .C .  Hunedoara,  s-a
     sumă nu scrieţi nimic pentru că nu se ştie cât trebuie
                                            desfăşurat  în  perioada  18.  04  -  30.04.2005
     plătit şi nici cât este 1  % ) şi completaţi dedesubt cu
                                            un  curs  susţinut  de  două  formatoare  din
     Asociaţia  Scriitorilor din judeţul  Hunedoara,                                  Am   fost  una  din  persoanele  care  a  avut   noastră”  din  16  -  22  septembrie  2004,  am
                                            Franţa,  respectiv  profesor  doctor  D aniele
     cod de identificare fiscală nr. 16650174, cont   Robin de la Universitatea din Brest (terapeut   m are  încredere  în  dom nul  Codruţ  Sereş,   criticat  dur pe  preşedintele  P U R   pentru  că  a
     IBAN nr. RO 90RZBR0000060005090885 deschis   atestat  la  C e n tru l  de  Te ra p ie   Fam ilială   încredere  pe  care  o  păstrez  şi  acum,  ţinând   renunţat să mai susţină candidatura domnului
     la Raifesein Bank Deva.Sunt nişte bani pe care   Quimper) şi d-na Christine Auoe, atestat m e­  cont  că  este  un  politician  tânăr  şi  de   Sereş  la  preşedenţia  României.  •
     oricum vi-i ia statul. Măcar să ştiţi că 1 %  rămân în   diator  familial,  form ator  la  Universitatea   perspectivă.              Nicolae  CHIRCULESCU,
     judeţul nostru. Faceţi o faptă bună, oameni buni.   Bretagne Occidentale.   lo a nV LA D    De altfel, în articolul „Vin alegerile, trăiască        Vi//:  *
     Convingeţi-i pe toţi prietenii să facă la fel!  -  continuare în pag. a 2-a -  ciolanul”  din  nr.  752  al  ziarului  „Călăuza   _  continuare în pag. a 2-a -
   1   2   3   4   5   6