Page 2 - Calauza_2005_785
P. 2

2                                                                                                   CâMAAgw vuygţtră/nr.  785

              PENTRU SCRIITORUL GLIGOR HAŞA
                                                                                     INVITAT  LA  „CĂLÂU/A  NOASIRĂ'       dealuri destul de  abrupte.  Vreau  să vă  spun  ca
      întineresc de  bucurie  şi  mă  satisface  pe-ndelete,  Năravuri  şi  apucături  rele ce  şi  Dumnezeu               să  aveţi  o  imagine  mai  clară,  că  Băniţa,  are  în
      Când  citesc  şi  meditez  preţioasele  D-voastră   le-a  condamnat,                                                 componenţă  două sate şi  16 cătune.
                            pamflete         ^Cu  doresc ca de cinstire  pentru  a nostru  drag ziar   Dl IONEL BURLEC,       -  Care a fost cheia succesului dvs pentru a
      „Picătura de venin şi linguriţa de miere”  Să am şi eu calităţi, de-a deveni un pamfletar   primar Baniţa            deveni primar?
      Zău că tare mă amuză,  oferindu-mi  mare  plăcere   Dar  nu  posed,  necesara  pregătire,                               -   Eu  sunt  foarte  cunoscut  aici  în  Băniţa  şi
      Ea demască şi combate,  tot ce-i  vechi  şi  perimat  Deoarece eu mă mulţumesc, cu a mea dezamăgire   -  urmare din pag.  1 -  chiar  am  făcut  multe  lucruri  frumoase  pentru
                                                                  Gheorghe  SPERtOS     Este  vorba  de  primarul  Ionel  Burlee  şi   bănlţeni.  i-am  ajutat  foarte  mult  când  au  avut
                                                                                     viceprimarul  loan  Marc,  amândoi  de  profesie   necazuri, am fost apreciat ca un mare mobilizator
                                                                                     ingineri.  De  la  viceprimar  am  putut  afla  despre   al  acţiunilor  gospodăreşti  şi  culturale.  M-am
                                                                                     forţa tinereţii lor şi că să fii primar sau viceprimar   implicat în a-i ajuta în difente probleme, am fost şi
      ■         -  urmare din pag.  1 -         S-ar putea aduce o nouă scuză că timpul era,   în Băniţa,  mai întâi trebuie să fii un bun alpinist şi   sunt un om  de acţiune şi ce este  mai  important,
      I   Din aceste motive datona  mea este să-l critic   scurt  şi  că  urma  o  vizită  de  lucru  în  subteâneie I   să  ai  o  condiţie  fizică  deosebită  şi  veţi  vedea   îmi  place să  respect oamenii.
      i şi  pe dl  Sereş,  atunci când greşeşte.  minei  Paroşeni,  dar  şi  această  scuză  cade.  Se i   stimaţi cititori de ce se cer asemenea performanţe:  La  mine  nu  există  program  de  audienţă,
      I   Una  din  întrebările  pe  care  doream  să  i-o   ştie ce fel de vizite se fac în  subteranele  minelor ■   -   Domnule primar,  este  greu  de  condus  o   audienţa o ţin de când ies din casă şi până ajung
      I adresez  după  seminarul  „Strategia  industriei   din Valea Jiului. Vizitele oaspeţilor importanţi, fie ei  I   comună?  la primărie şi ce este mai important, fiecare locuitor
      ! miniere”, desfăşurat la hotelul ONIX din Petroşani   chiar  miniştri, se  fac. la  locuri  de  muncă  dinainte   -  Foarte greu,  pentru că Băniţa se întinde pe   pleacă cu  problema rezolvată.  Eu  obişnuiesc să
      | era  „Când  are  de  gând  PUR  să-şi  întinerească  stabilite  şi  „cosmetizate”  din  timp.  Nu  am  auzit |   mai mulţi kilometri de dealuri şi ca să iei contact cu   spun că Primarul are mai  mult timp ca ţăranul.
      ■ conducerea?  şi  nu  ascund  că  trimiterea  era  la   niciodată  ca  un  ministru  să fie  dus într-un  abataj ■   omenii  de  acoio  trebuie  neapărat  să  escaladezi  (va  urma)
      I adresa  domniei  sale.  întotdeauna  am  considerat   unde temperatura te sufocă,  sau  unde curge apă I
      | că numai întinerirea conducerilor partidelor politice   din tavan ca la o inundaţie dintr-un apartament de t   BOŞOROGU  (C O N TR A )  ATACA
      j poate duce la însănătoşirea politicii româneşti.  deasupra  ta.          1
      |   Răspunsul dat la întrebarea ziarului „Călăuza  Cred  că  aceste  vizite  în  subteran  pe  trasee |   -  urmare din pag.  1 -  funcţionat  destul  de  puţin,  pentru  că  anumiţi
      ■ noastră’  „De  ce  nu  a  lăsat  presa  în  sala  de  la   dinainte stabilite (uneori şi proaspăt văruite) se fac .   Un mare om de notorietate care a făcut ani grei   „dinozauri” au închis „ştecu”  profitând  de  faptul  că
      ! hotelul Onix?”,  mă  dezamăgeşte.  Nu  pori  arunca   doar pentru  imagine şi  mult mai  importantă era o I   de  puşcărie  pentru  îndrăzneala  de  a  se  ridica  în  urma unor perioade foarte ploioase s-au  produs
      | „pisica  moartă’  în  curtea  Confederaţiei  Sindicale   conferinţă de presă, unde să se explice  rare sunt i   împotriva tăvălugului comunist, fiind condamnat la   anumite alunecări de teren  pe o  mică  porţiune din
      1 Naţionale „Meridian” şi să scoţi complet din cauză   adevăratele intenţii ale guvernului cu Valea Jiului.'  pedeapsa capitală, comutată la închisoare pe viaţă   zona  satului  Peştera,  invocând  că  lucrările  de
      | Guvernul  României.  Partener  de  discuţii  la   Considerând  că  răspunsul  dat  de  domnul  I   şi eliberat după 13 ani, m-a impresionat cu dialectul   reparaţii ar costa de ordinul zecilor de miliarde. FALS!
      . seminarul de la Petroşani a fost şi guvernul,  care   ministru  Sereş  la  întrebarea  pusă  de  „Călăuza   din  zona  Ocişorului  :  „Mă,  când  gătaţi  cu  ştecu   Fiind în cunoştinţă de cauză şi consultându-mă cu foştii
      I putea  refuza  discuţiile  în  cazul  lipsei  de  trans-   noastră"  este  unul  de  conjunctură,  îi  doresc  o  I   şeala?"  (fiind  vorba de  calea ferată Brad-Deva,  la   colegi  din  construcţii  căi  ferate  sunt  convins  că
      I parenţă şi chiar dara nu avea un cuvânt de  spus   carieră politică îndelungată şi rămân la părerea că i   rare  lucram  pe  vremea  aceea).  remedierile puteau fi făcute în cadrul cheltuielilor de
      ' privind  accesul  în  sală  al  ziariştilor,  putea  ţine  o   este  unul  din  tinerii  de  perspectivă  în  politica'   Tot  acest  amic,  în  altă  împrejurare  (la   reparaţii  şi  întreţinere dacă ar fi fost  bunăvoinţă şi
      { conferinţă de presă civilizată într-o saiă de confe-  românească. Ar fi o mare dezamăgire pentru mine  I  tânguielile mele privind anumite greutăţi pe care mi   interes.  Cred că dacă acest caz s-ar fi produs într-
             a a M   mii  «Ii i m   lin oX   m tin iA in in l  Onti>AAAin!
      *  jj'rinţe, de rare nu duce lipsă municipiul  Petroşani.   să-mi  schimb  această  părere.  le provocau  unii)  mi-a  spus  :  „Eu  am  stat  triişpe   ozonă din apropierea capitalei, problema se rezolva
                                                                                    am p-un scaun şi-am ajuns la concluzia că în lumea   într-un  timp  de  câteva zile,  fără să  se  invoce  mo­
       DOMNULE TUCA!...  ŞI „M”              doar beneficii şi recompensare (ca şi revoluţionarii   asta  orice-i  posibil”!  ____________________(va urma)________________
                                                                                                                           tive  cu  substrat  urât  mirositor...
                                             din decembrie  ’89).
                                                                                       Ştecu’  l-am  gătat  prin  anii  ’80,  dar  trenul  a
                -  urmare din pag.  1 -         De  unde  recompense  dle  Tucă  şi  stimaţi
         Sub  influenţa  probabil,  a  posturilor  de  radio   guvernanţi?  Repet,  noi,  marea  majoritate  a   ŞANSELE BUGETULUI LOCAL  un  bazin  pe  malul  unuia  dintre  pârâurile:  Cerna,
      „Europa  Liberă*  sau  „Vocea  Americii”,  care  ne   populaţiei  nu  i-am  împuternicit  să  facă  politică   -  urmare din pag.  1 -  Râul  Mare  Retezat  sau  Runcul.  Alte  locuri  de
      defăima  în  fel  şi  chip  sistemul  de  „democraţie   antistatală  şi  acţiuni  subversive.  Noi  ne-am  văzut   Alegerile  au  fost  câştigate  de  dl  Băsescu  şi   muncă,  altă producţie,  altă valoare  la  buget.  Apoi
      populară’  (dictatorial)  şi  îndemna  la  instigare  şi   de  necazurile  noastre, de muncă pentru  refacerea   partidele  de  coaliţie  PNL-PD.  Am  speranţa  ca   la  punctul  3,  pomicultura  ar  putea  aduce  mari
      nesupunere,  au acţionat  aceşti  rebeli,  declasaţi şi   ţării,  sărăcită  de război  etc.  democraţia a intrat în valorile ei.  Dar o părere de   venituri  deoarece  sunt  mari  suprafeţe  de  teren,
      oportunişti.  Era  doar  perioada  războiului  rece  Eu  zic,  să-i  plătească  şi  recompenseze  cei în   fond  o  am  -  că  nu  putem  aştepta  cu  mâinile  în   agricol  unde  de zeci  de  ani  nu  se cultivă  nimic
      menţinut  şi  instrumentat  de  marile  puteri  super -    slujba  cărora  s-au  pus  şi  pentru  care  au  suferit   buzunar o schimbare în bine.  De aceea în dorinţa   au  început  să  crească  sălcii  şi  plopi.  Se  poate
      SUA şi URSS.                           rigorile legii statului totalitar.      de a trece la exemplificarea unor detalii:  vedea  când  se  trece  calea  ferată  de  ia  Izvorul
         Dacă orice regim îşi are legile lui, bune sau rele,   Dezertorii  şi  trădătorii  de  tipul  lui  Pacepa  şi  a   Mai întâi sunt interesat de judeţul  nostru,  Hu­  Decebal, că începând din spatele sterilului până la
      ele  trebuie  respectate  de  toată  populaţia  (interzis   altor  ofiţeri  de  securitate  „fugiţi”  peste  hotare,  pe   nedoara, în rare de la vârsta de 17 ani,  trăiesc şi   podul  de  peste  Mureş  cât  teren  aşteaptă
      organizaţii  subversive  şi  politică  antistatală),   rare i-ai popularizat şi „compătimit” (:sâc) în jurnalul   îl  cunosc  mai  bine  ca  pe judeţul  în  care  m-am   binecuvântarea. Am ascultat la radio cum în zone
      nerespectarea atrage după sine pedeapsa, aceasta   tău  „că  justiţia  nu  se  sesizează  din  oficiu”,  să-f   născut.  turistice din Maramureş au venit turişti din Japonia,
      era  legea.  Aceşti  nemernici,  instigatori,  care  sa   reabiliteze  etc.,  rămân  pentru  noi,  majoritatea   Deva,  oraş  de  reşedinţă  în  rare  locuiesc,  în   dar maramureşenii i-au servit pe turişti cu horincă
      consideră acum „luptători anticomunişti”, urmăresc  (nedeclarată) -  dezertori  şi trădători  de ţară.   care  consider  că  bugetul  local  de  care  depinde   şi  cârnaţi ţărăneşti.  Turiştii  au  rămas încântaţi  de
                                            ____________________(va  urma)                                                 meleagurile  maramureşene  şi  de  ospitalitatea
                                                                                     viaţa,  nu  numai  a  devenilor,  ci  a  întregului judeţ,   acestor oameni  şi  au  promis că o să  mai viziteze
              DEVA  CONTRA  CELORLALTE  ORAŞE                                        propunerile pe care le fac, vin să îmbunătăţească   Maramureşul.  După cum  se  spune,  Maramureşul
                                                                                     soarta  bugetului  local.  Propunerile  sunt
                -  urmare din pag.  1 -      cu cei în  mijlocul  cărora trăiesc.    următoarele:                          este  o  zonă  binecuvântată  de  Dumnezeu  pentru
                                                                                                                           că are oameni  harnici  şi  gospodari.
         Ei  se  îndeletniceau  iniţial  cu  munci  de  trans­  Eu  sunt  român  din  Haţeg  din  moşi-strămoşi,   1.  Să se facă o fabrică de cărămidă în  Deva;   Eu personal am avut ocazia să lucrez aproape
      port,  cărăuşie  etc.,  iar  modul  lor  de  viaţă  a  fost   dar măturisesc sincer că îi simpatizez pe ceangăi,   2. O păstrăvărie; 3 .0  fermă pomicolă; 4 ,0  fabrică   doi ani în  Maramureş,  să cunosc obiceiurile şi  să
      conservator,  deşi  s-au  asimilat  urban  şi  chiar  au   le  cunosc  bine  istoria  şi  dramele,  valorile  şi   de  conserve  din  melci.  văd  cum  se  lucrează  pământul.  Mărturisesc  că
      avut de suferit în mod special, fiind disputaţi ba de   civilitatea. La urma urmei, de ce să nu recunoaştem  Fiecare  punct justifică  o  importantă  pondere   maramureşenii  au  un  pământ  mai  sărac  decât al
      unguri, ba de teoreticieni autohtoni ca aparţinându-le   că,  de  pildă,  când  cetăţenii  români  de  etnie   ia bugetul local.  Hunedoarei  dar  îl  lucrează  cu  mult  suflet  şi  nu
      etniei  unora  sau  altora.  Trebuie  spus  că  ceangăii   naurescă sau secuie, fac fa   La primul punct se poate justifica prin faptul că   rămâne nici o palmă de pământ nelucrat. De aceea
      se  dovedesc  gospodari  şi  nu  s-au  lăsat  târâţi  în   diai,  fotbal,  atletism,  gimnastică  etc.,  nimeni  nu  pe  malul  Mureşului,  vizavi  de  Deva,  s-a  făcut   este  adevărat  când  se  spune:  „Omul  sfinţeşte
      fenomene  extremiste  în  restriştile  vremii,  fiind  şi   crâcneşte  că  sunt  unguri,  chiar  ei  sunt  ceea  ce   cărămidă dar destul de primitiv, dar după reclamă   locul”.  Eu cred în spiritul  gospodăresc,  şi  sper că
      buni  creştini.                        reprezintă cu onoare pe arenele sportive?  Sămânţa   se  spune  că  sunt  de  calitate.  Acum  când  gazul   şi hunedorenii pot sfinţi locul având rugămintea ca
         Că în acei secol, statul ungar a avut alte intenţii   vrajbei  e  asemeni  celei  de  buruiană,  dar  cea  a   metan  este  instalat  aproape  în  toate  locuinţele,   şi  judeţul  Hunedoara  să  fie  binecuvântat  de
      şi  de  fapt  i-a  marginalizat,  discriminându-i  şi   grâului  curat face  pâinea  bună  pentru  toate gurile.   lemnele  uscate  putrezesc  în  pădure.  Se  pune   Dumnezeu,  pentru  a  putea.ajunge  la  o  eficientă
      considerându-i  „amestecaţi”,  e  altceva.  Important   Cine  o  seamănă  şi  o  cultivă,  merită  respect,   întrebarea:  NU  avem  şomeri?  Tineretul  arar   economică  pentru  îmbogăţirea  bugetului  local.
      este că ceangăii s-au împământenit şl s-au contopit  recunoaştere, dragoste   (va urma)  perspectivă  de  locuinţe?  Oricum,  telefericul  de  pe cetate  nu  poate  acoperi
                                                                                       La punctul 2 se poate face un studiu în locurile   cheltuielile, poate nici o generaţie de oameni dar o
         PARLAMENTUL STRĂZII                 Bogdaproste!                           unde  sunt  izvoare  puternice  ca  să  facă  săpături   livadă  de  pruni,  după  cinci  ani,  poate  intra  în
                                                                                    până la 2 m.
                                                 La conducerea Direcţiei Agricole, aflată multă
                                                                                                                           producţie.  Horinca se poate face şi în  Deva că nu
                - urmare din pag.  1 -       vreme  pe  mâna  unor  oameni  despre  rare  nu  s-a   Fac  cunoscut  că  lângă  podul  ce  trece  peste   are  formulă  complicată.  O  cramă  pe  Cetate  se
         crE'evii claselor l-Vill din Şcoala Generală nr. 2   ştiut  nimic  fână  au  fost  schimbaţi,  a  venit  un   Mureş de lângă  Izvorul  Decebal este o baltă între   poate  face.  La  horincă,  cârnaţul  ţărănesc  ş r
      Simeria  şi  preşcolarii  grădiniţelor  aparţinătoare,   destoinic  gospodar,  dl  loan  Simion.  Dumnealui  a   calea  ferată  şi  pădure  care  pe  unele  locuri   păstrăvul gătit de bucătari profesionişti, poate duce
      îndrumaţi  de  cadrele  didactice,  au  organizat  în   promis  că  Direcţia  Agricolă  va  fi  prezentă  cu   depăşeşte  1  m  adâncime.  vestea în  întreaga  lume că turiştii  au ce vedea în
      perioada  27  aprilie  -  4  mai  o  expoziţie  dedicată   adevărat  în  viaţa judeţului  şi  îndeosebi  a  ţăranilor   Izvoarele  sunt  foarte  puternice,  că  balta  nu   România  şi  pot  avea  dovezile  necesare  că
      Sărbătorii  Paştelui.                  hunedoreni. Să dea Dumnezeu să se ţină de cuvânt!   seacă  niciodată.  Se  va  constata  că  nu  va  costa   România merită să fie primită cu cinste în Europa.
         □ Un gest umanitar surprinzător au făcut minerii   Altfel,  praful  şi  pulberea  rămân în  urma  oamenilor   mai mult decât telecabina de pe Cetate să se facă
      din Vulcan: ei au donat sinistraţilor din judeţul Timiş,   fără  sânge,  fără  iniţiativă.  De  la  fostul  director   prea aveau treabă. Am fost recent chemat ca să fiu
      suplimentul lor de hrană pe trei zile.  Dărăbanţ  şi  de  ia  Dreghici  (Dumnezeu  să-l  ierte!)   PICĂTU RĂ  DE  VENIN   consultat în probleme importante de primarul Devei
         □  Pentru verticalitatea sa,  pentru unele măsuri   nu  s-a  mai auzit că ar exista o direcţie  agricolă în       şi de preşedintele Consiliului Judeţean. Zeci de inşi
      manageriale împotriva unor foşti şi actuali directori  judeţ!                   SI  LINGURIŢA  DE  MIERE             şi de inse aşteptau de cu zori. Intra,  neică,  dacă ai
              "  PSD  ' J
                        "
                               --------
                                      '  '
      provenind  din  PSD  (după  cum  susţine),  prefectul   □ O dură polemică s-a stârnit în redacţia ziarului   De ce nu îşi văd primarii şi   pe unde. Şi plec, şi revin şi...în sfârşit! Se terminară
             leşte
      vtadu  primeşte  mesaje  de  ameninţare  prin  SMS,  „Călăuza noastră” între profesorul italian Giuseppe             cozile,  abia  acum  cei  doi  aleşi  îşi  puteau  începe
      dar rare  nu-l  intimidează.  Este totuşi  hotărât să-şi   Pace  şi  profesorul  român  Gligor  Haşa.  Subiectul:   viceprimarii de treburile ior?  programul  de  lucru  ca  să-i  prelungească  până
      cumpere un pistol, pistoi, pe rare susţine că nu-l va   de unop vine numele municipiului Deva!                       noaptea  târziu.  Democraţie,  democraţie  dar  şi
      folosi.  Şi  unii  rare  abia  aşteptau  să  scrie  despre   □  In  sâmbăta  Paştelui,  scriitoarea  engleză   -  urmare din pag,  1 —  învăţul trebuie să aibă dezvăţ.  Sunt zeci şi sute de
      faptul  că  dl  Vladu  a  împuşcat  mortal  pe  cutare   DANIELA, autoarea lucrării pentru copii „SCUFIŢA   Că d’aia l-am ales! Nu-i ei, musai la vicele.  Păi   oameni  plătiţi  să  se  ocupe  eficient  de  doleanţele
      adversar  politic...                   ALBASTRĂ",  care  va  apărea  în  curând  în  limba   de ce  nu la şeful de birou,  la departamentul  x sau   noastre
                                                                                                                            astre. Dar noi, musai la primar. Ca şi când acesta
                                                                                    y?  Pen’că aşa m-am obişnuit şi aşa ne-au obişnuit
         □  La  Lupeni,  locuitorii  oraşului  au  apreciat   română la Editura „Călăuza v.b.”, a făcut o vizită la        ar fi popă şi n-ar avea altă treabă decât spoveditull
      manifestarea religioasă denumită metaforic „Drumul   sediul  Editurii  din  Deva.  Un  diferend  lingvistic  s-a   cei de dinainte, când, în afara şedinţei de partid, nu
      Crucii”. O cruce din  lemn  a fost dusă pe umeri din   ivit când a trebuit să i se traducă cuvântul „Scufiţa”
      Lupeni până la Schitul Straja. -       profesorului  italian,  Pace...                VIAŢA UNUI OM DEPINDE DE SOARTA UNEI STELE,
         □  Credincioşii  aparţinând  parohiei  ce  au  în   □ în suplimentul „Ziarul de Duminică", supliment
      administrare Catedrala Adormirea Maicii Domnului,   al  „Ziarului  Financiar”  din  data  de  29  aprilie  anul   FAPTA REA A UNUI OM ÎNTUNECA SOARELE ŞI LUNA  !
      sunt bucuroşi că acestui lăcaş i-au fost aduse cinci   curent, pe o pagină întreagă, cu trimitere din pagina  I,   - urmare din pag.  1  ori binevoitoare,  de chemări  şi de tăceri, de arătări
      clopote în valoare de 60 mii de euro,  realizate într-o   este prezentată cartea „Tia,  Cristoiu,  Nistorescu şi   „Locul” şi „vremea”  sunt însă şi dimensiuni ale   şi de ascunzişuri, iar concepţia românească despre
      localitate  austriacă.                 alţii” a scriitorului bucureştean Tudor Călin Zarojanu,   lumii,  adică  mijloace  pentru  a  rândui,  aşeza,  situa   lume  se  referă  nu  numai  ia  lumea  de  aici,  ci  şi  la
         □  Deputata PUR, tânăra Ioana Popescu, într-o   de  profesie  ziarist,  editor  senior  la  revista   fiinţşle care sunt în ea.  lumea de dincolo.
      conferinţă  de  presă  a  prezentat  situaţia  sprijinirii   „FLACĂRA”, carte ce va apare la Editura CĂLĂUZA   In vorbirea obişnuită se spune că toate lucrurile   La  români,  lumea  de  dincolo  nu  e  desprinsă
      financiare a elevilor proyenind  din familii  sărace şi   v.b. în colecţia  Prozatori contemporani.  Este prima   se  fac  la  vremea  lor şi  toate  se  pun  „la  locul  lor”.   prin hotar spaţial de lumea de aici, ci printr-o oprelişte
      rare au rezultate foarte bune la învăţătură, iniţiativă   lucrarea  cu  relatări  autentice  din  burta  presei   Concepţia  românească  a  lumii  e  dominată  de   internă,  de  vamă,  de  deosebire  de  domeniu,
      ce  aparţine  preşedintelui  PUR,  dl  Dan Voiculescu.   româneşti bucureştene, de după revoluţie. Lucrarea   sentimentul  unei  „vaste  solidarităţi”  universale.  existenţial  şi  astfel  lucrurile  nevăzute  sunt  ca  şi
      D-na  deputat  a  dăruit  fiecărui  ziarist  prezent  la   se şi subintitulează „O  privire din  interior a presei”   Acest  sentiment  constituie  primul  caracter   cele văzute; chiar dacă  nu sunt date  în „spaţiu”.
      conferinţă  câte  un  cozonac  şi  o  sticlă  cu  vin.  şi e posibil să fie o adevărată lovitură...  românesc important al existenţei, privită ca totalitate,   Lucrurile nevăzute fiind un şir nesfârşit,  nu  pot
                                                                                    concepţia românească asupra lumii fiind concepută   fi  nici  fără  şir,  şi  nici  „peste  şir  (peste  „împlinirea
                                                                                                                                      -
                                                                                                                                               f r
                                                                                                                                   -
                                                Şi într-o bună zi, după atâtea în care au suferit
       BOJDEUCA  DIN  STRADA  KODALNICEANU   rigorile naturii, s-au pomenit cu ordinul de evacuare   de  noi,  ca o carte de semne,  ca trepetnic.  vremii”),  lată  de  ce:  Lumea  in  genere  depăşeşte
                                                                                      Autorul exemplifică faptul că: „e un semn bun”,
                -  urmare di pag.  1 -       repartizându-li-se o locuinţă confortabilă iar amărâta   „e semn rău”, denotă că lumea e plină de puteri rele  locul şi vremea în care se aşază lucrurile din lumea
                                                                                                                           de aici.
          Bojdeuca  stătea  ca  un  ghimpe  între   de bojdeucă a fost dărâmată dinfr-o singură lovitură
      maistuoasele blocuri iar amărâţii de locatari, ia care   de  buldozer.              VIAŢA SEXUALA LA                 sexualităţii,  aşâ  că  fetele  care  o cumpără  nu  sunt
      ploile  de  vară  şi  zăpezile  de  iarnă  le  făceau  zile   în locul dizgraţioasei s-a construit blocul nr. 56     reprezentative  pentru toate  adolescentele,  iar cele
      grele,  pentru  că  un  asemenea  acoperiş,  care   cu  garsoniere  pentru  nefamilişti.  ADOLESCENTELE BRITANICE    care  au  participat  la  sondaj  nu  sunt  neapărat
      rivaliza  cu  un  dârmon,  stătea  gata  să  ie  cadă  în   Aşa a dispărut aspectul dizgraţios care a rămas   -  urmare din pag.  1 -    reprezentative  pentru  tot  publicul  revistei.  „Dacă
      cap.  Dar cum speranţa moare  ultima,  nici amărâţii   doar  pe  hârtia  fotografică  ce  o  redăm  în  pag.  1,   Revista pentru adolescenţi „Bliss” a chestionat   alegi  să  completezi  un  asemenea  formular,  este
      locatari nu disperau. Ba, din contra, numărau zilele   care totuşi merită a fi văzută de către cei tineri care   două mii de cititoare a căror vârstă medie era de 14   clar că ai o atitudine deschisă faţă de  sexualitate’
      când vor fi  evacuaţi într-o  locuinţă confortabilă.  nu  au  apucat asemenea privelişti.                            asous
                                                                                    ani. Active din punct de vedere sexuaJ s-au dedea!  -    -   -
          SEMÂSDEOâCl
          Fra\>>  BQGOWk  %                                                                                                            oe  rs~ra  am  sunt active  sexual.
       Deva.  Aiaae Răci  ac. ~                                                                                                   ş  aşa. rauttafcle sondajului „Bliss" suni,
                                             vă  „rseză  .sânăsaB  ş   «ra rta r  n  imm  Urm
        Bogdan,  categoria  50 kg,  a  câştigat hjpta  ia   Camponanju  Naşcr»  oe  s o l  ze  «a  avea  oc               **. a m  ’ UOe organizaţi neguvemamentale au cerut
     Reşiţa  iar Cezar,  categ  70 kg,  la  Arad.  această  lună.                     „3 ras’  esae  a  -e«stâ  toarte  oescftsâ  pe  tema  nouoerea  educaţiei  sexuale  în  programa  şcolară
                                                                                                                          naţicnaiă.
        S ( % p t : < Â A y v ă ^ L c C l /   ( A A c L e p & v v d & v v t   c c f i c c t r   t > v   y L v t j l y c L   t x c t x c v c r y '   o x A A V U C Y X Â X a r -
   1   2   3   4   5   6   7