Page 5 - Calauza_2005_788

Călăuza/ noastră/ nr. 788 Pag'. 5

A4e d /a s u f - a ra s m erf/e^ at

y S

INTRÂND ÎN ORA Ş, Cetatea Medievală cu toate-ale ei: Turnul Trompeţilor,
Turnul Clopotelor, Turnul Fierarilor, Turnul Funarilor, Turnul
ODATĂ CU DIMINEAŢA Măriei, Turnul Aurarilor, Bastionul Cojocarilor, Biserica Sf.
Margareta, Mănăstirea Franciscană, Bisericagreco-catolică
Dumnezeu a lăsat pe pământ locuri de care te simţi stau mărturie la câte neamuri şi-au găsit statornicia pe aceste
fascinat încă din prima clipă. Aşa s-a întâmplat şi cu mine meleaguri. Fiecare dintre aceste obiective are o istorie
în momentul în deosebită, o motivaţie anume de a fi şi de a rezista de-a
care, un taxi galben lungul sutelor de ani.
mă ducea agale Apoi, personalităţi precum: Stephan Ludwig Roth (1796
spre primăria ora­ -1849), vestit pastor, istoric şi gânditor german ce a susţinut
şului. Am avut astfel cauza românilor din Transilvania, Ştefan Moldovan (1813 -
răgazul să-mi dau 1900), protopopul de Mediaş, care a luptat pentru
seama că mă aflu emanciparea socială şi politică a românilor, Herman Oberth
într-un imens mu­ (1894 - 1989), unul dintre întemeietorii astronauticii, ce
zeu transilvan în proiectează primul motor de rachetă cu combustibil lichid şi
care generaţii de-a construieşte o rachetă în trepte, au înscris numele Mediaşului
rândul şi-au pus într-un circuit internaţional şi au binecuvântat cu harul şi cu
definitiv pecetea, lumina minţii lor, zestrea spirituală a acestui oraş. vechi, strângând parcă în chingi străzi strâmte, cu piatra
demonstrând, prin Sunt doar câteva ferestre deschise spre istoria fabuloasă roasă de vremi, ne conduc spre cetate, vrând-nevrând. Avem
diversitatea arhitec­ a aşezării medievale prin care noi astăzi, ne purtăm sentimentul că am pătruns în spaţiul unei lumi tăcute, dar
tonică, prin culoarea încet paşii. nu pierite, un spaţiu destinat anume poeţilor şi artiştilor cu
şi unicitatea între­ inima prefăcută în nufăr'albastru.
gului, că pe aici DUHUL CETĂŢII MEDIEVALE Ajungem în Piaţa Mare a oraşului (atestată încă din 1661),
n-au trecut şi n-au devenită astăzi Piaţa „Regele Ferdinand I” căreia, sub burniţa
convieţuit în zadar Având la dispoziţie doar un crâmpei de timp printrfe stropii ploii, îi admirăm fără cuvinte, frumuseţea. Străjuită de case
români, saşi, ma­ de ploaie care nu se lasă învinsă şi mai ales fascinaţi de mi­ renovate dar păstrate la arhitectura săsească originală, cu
ghiari, cu toţii la un loc iubind nemărginit aceste coline rajul Turnului Trom­ faţade viu colorate, ce-mi amintesc de burgul de altădată al
medieşene. Mă aşteptam deci, să întâlnesc şi aici oameni peţilor ne îndreptăm copilăriei mele, piaţa aceasta are puterea de a ne ţine în
de excepţie şi aveam să constat nu peste mult timp că aşa spre Cetatea Medie­ loc, ca şi când ar trebui să intre cu totul şi definitiv în sufletul
este. Oamenii înnobilează locul şi locul binecuvântează vală cu dorinţa de a nostru.
oamenii. E un adevăr care mi s-a confirmat şi aici, în acest trăi la cote maxime Şi iată-ne în faţa tunelului de acces în Castelul Medieval,
colţ de rai transilvan. emoţia tim purilor un gang cotit, ce ne oferă acum adăpost pentru a ne scutura
apuse. de ploaia de-afară. Facem fotografii, ne minunăm de tot ce
SCURTĂ LECJIE DE ISTORIE Pătrundem ca vedem la capătul celălalt al tunelului - Turnul imens al
într-un labirint ce se Trompeţilor, unul dintre cele mai înalte din România (68,5m),
Mediaşul este aşezat „exact în inima Transilvaniei” pe lasă încetul cu înce­ turnul ce veghează zi şi noapte Mediaşul, turnul în care ai
ambele maluri ale Târnavei Mari. tul descoperit. Străzi sentimentul că bate inima oraşului, turnul ce stă ca o navă
Prima atestare documentară a lui datează din 1267. aproape pustii, co­ cosmică în centrul pământului, respirând greu, împovărat
Aşezarea a fost întemeiată de coloniştii germani, aduşi de pleşite de stropi re­ de-atâtea veacuri (datează de pe la 1550), şi, în sfârşit, turnul
regii maghiari pentru a sta de pază la hotarele provinciei şi pezi de ploaie, mă­ care exercită asupra mea o fascinaţie extraordinară. De
pentru a implanta tehnologia agricolă avansată adusă din resc şi mai mult aura paj;că aş trece prin veacuri, odată cu el, preluându-i din
ţara de baştină' Există însă şi documente care afirmă că de m ister în care povara anilor.
Mediaşul a fost întemeiat pe la 1146. ne-am aventurat. Noroc cu prietenii care mă însoţesc, ce-mi arată ceasul
De aici a început dezvoltarea unei aşezări ce a adunat Case cu arhitecturi din turn, ceas ce-mi spune că reveria s-a terminat. Trebuie
în fiinţa sa cultura fiecărui neam ce s-a legat cu trup şi suflet ciudate, cu aerul să ne-ntoarcem la programul zilei, la programul lumii
de aceste locuri. coclit între zidurile lor mode rne în care trăi m. Mariana PÂNDARU

MOMENTE DE SÂRBATOARE ALEASA

Ideea lui Valeriu Bârgău de a mă traversez prin ploaie piaţa centrală, pentru a personalităţi de renume precum Laurenţiu Sâmbătă ne-ntoarcem la Deva cu „Dacia”
desemna să reprezint împreună cu Mariana mă caza la hotel pentru o noapte, realizez Toppeltin, Stephan Roth, Ştefan Moldovan. prietenului Nicolae Sârbu din Reşiţa, ziarist,
Pândaru „Ardealul literar*’ la Zilele Revistelor cu satisfacţie că mă desprind de cotidianul Un statut de savant universal îl are Herman om de carte şi poet de excepţie. Acompaniaţi
tern şi aiienant al rutinei de la slujbă şi- Oberth, care a proiectat primul motor de de vâjâitul bacovian al ploii interminabile, ne
mi îm brac sufletul în straiele de rachetă cu combustibil lichid, a realizat prima mărturisim impresiile. Anul acesta, zice
sărbătoare ale poeziei. rachetă în trepte şi a publicat cărţi Sârbu, mi-a plăcut eleva din Bucureşti, cea
La masa de prânz revăd persona­ fundamentale pentru navigaţia spaţială cu premiul întâi. E surprinzător cât de expertă
lităţi de primă mărime ale culturii contemporană: „Racheta spre spaţiile e în avatarurile cuplului şi ce imagini pline
româneşti: Alexandru Cistelecan, Virgil intejplanetare” şi „Căile navigaţiei spaţiale”. de forţă dezvoltă. Ai impresia c-asculţi
Podoabă, Horea Poenar, Olimpiu în timpul simpozionului îmi dau seama muzică de BUG Mafia când îşi recită
Nuşfelean, Adrian Popescu, loan de ce cititorii preţuiesc opiniile scriitorului. Nu creaţiile. Pe mine, îl secondez, în afară de
Moldovan, Marius Chelariu, Alexandru numai pentru că îl creditează moral şi au poezie, m-a impresionat riscul existenţial al
Muşină, loan Radu Văcărescu, loan încredere în scrisul lui, ci şi pentru că se poetului Pantea, Turnul Trompeţilor şi altarul
Adam, Aurel Pantea, Ovidiu Vintilă, contopeşte cu realul, gândeşte realitatea, o poliptic al bisericii evanghelice Sfânta
Nicolae Sârbu, redactori şefi ori redac­ vede şi o exprimă cu o forţă sugestivă ce Margareta. în ce mă priveşte, ne readuce
tori ai prestigioaselor reviste de cultură: incită şi captivează. Spun aceasta, deoarece cu picioarele pe pământ Mariana Pândaru,
Familia, Vatra, Steaua, Tribuna, locutorii ce au susţinut tema neoexpre- cel mai important lucru e să-mpărtăşim
Mişcarea literară, Euphorion, Buco­ sionismului au etalat o arguţie şi un limbaj cititorilor ce am văzut, ce am simţit şi ce am
vina literară, Cronica, Echinox, de înalte combustii intelectuale şi afective. gândit. Aşa că mâna pe condei şi la treabă!
Culturale din Transilvania şi Banat s-a Poesis, Dacia literară, Transilvania ş.a. Clou-ul, festinul spiritual de vârf al în sediul redacţiei „Călăuza” ne aşteaptă
dovedit un regal de nepreţuit. Pe mulţi dintre ei îi cunosc din timpul întâlnirii, e fără nici o îndoială concursul de Valeriu Bârgău. „Ardealul literar” a fost
Vineri mă trezesc în viul nopţii, să prind studenţiei. Adrian Popescu a mai adunat poezie pentru tineri predominant elevi şi apreciat? sunt primele lui cuvintele de
internaţionalul de şase treizeci. Despicând câteva cute în jurul ochilor şi pe frunte, dar studenţi din toate regiunile ţării. Poezie scrisă întâmpinare. Bineînţeles, îi răspund. E de
pânzele ploii ce-mpiedică vara să-şi aştearnă are aceeaşi privire sclipitoare şi limpede ca de noua generaţie. Poeme de dragoste cu neînlocuit în circuitul valorilor culturale din
peste câmpuri şi aşezări slava căldurii, poemele sale ce-nchipuie inefabile structuri trăiri fruste, carnale, directe şi agresive. Cu România. George HOLOBÂCĂ
descindem în gara din Mediaş. cristaline pe catenele cuvintelor inefabile, reflecţii despre revoluţie şi
La Primărie, comitetul de organizare sădite de Dumnezeu doar în oameni dăruiţi identitate, despre Europolis şi
condus de doi mari sufletişti, scriitorii George cu harul creaţiei. Ce mai faci, bătrâne? Nu discotecă ori despre lumpen-
L. Nimigeanu şi loan Veza, ne înmânează o te-ai schimbat deloc de când nu ne-am văzut, proletariat şi despre noii
mapă cu apariţii editoriale de top, pe foaie mă flatează, deşi am luat în greutate şi prin îmbogăţiţi din vilele opulente, ce
plasticată şi ilustraţii color: monografia păr îmi scapără zăpezi ce nu se mai topesc. sfidează atât bunul gust, cât şi
„Monumente medievale”, periodicul literar Salut, salut, ne spunem, strângându-ne adecvarea la ambient. Surpin-
„Caietele de la Mediaş” şi un pliant turistic al bucuroşi de revedere, mâinile. zător de „curat” şi expresiv
oraşului şi zonei. Programul manifestării e Profităm că printre nori „se deschide o „puse în pagină”, o lirică uşor
tipărit pe-o coală ministerială. Arunc peste poartă de senin” şi vizităm centrul istoric. trasă la indigo, textualistă,
el o privire fugară. E generos şi ispititor. în Mediaşul ni se dezvăluie ca oraş al breslelor, bazată pe citat şi memorie
nici două zile, Concursul Naţional de Poezie bisericilor multor confesiuni creştine, al colectivă, de generaţie...
„Aron Cotruş”, simpozionul „Neoexpresio- turnurilor şi caselor nobiliare medievale. O La final se acordă premiile,
nismul ardelean”, o expoziţie de pictură pe veritabilă confluenţă generică de culturi şi se ţin discursuri. La despărţirea
pânză de păianjen, prezentări de cărţi, etnii ardelene. Preponderent săsesc, cu de la masa de adio, promitem
schimburi de reviste şi autografe. în timp ce ziduri masive, durabile, austere. Tutelat de cu toţii să ne vedem şi la anul.

c u fic u tr t V v ţjA A Ţ b tA s tiA T v L r c r r '