Page 1 - Calauza_2005_789
P. 1
ISSN 122-1759X
Anul XV • Nr. 789 • 2005 6000 lei; 60 bani • 10 pagini
2 - 8 IUNIE 2005
9 7 7 1 2 2 1 7 5 9 0 0 8
Săptămâna/ independent aflat în slujba tuturor oamenilor
ANONIMA DE MIERCURI; Tradiţionalul salut PICĂTURA DE VENIN
Gura târgului Stimată Redacţie, „NOROC BUN!” ŞI LINGURIŢA DE MIERE
Aveţi un ziar foarte, foarte bun, care îm i place al minerilor
şi îl_ citesc de foarte, foarte multă vrem e. din Valea jiului Salariaţii
îmi place articokri despre Legiunea Străină primăriei Deva
De ce nu sunt acceptate fem ei In L e g iu n e a s-a transformat în
Străină? M ie mt-ar plăcea acestă m eserie sau „SERVUS D iSPO ...’ au dispreţ
h o c t*. ioa n e rm xt S a k jtJ îratSponai al manerio r suveran faţă de
► C ă z u câsnlo*’ u o ţ e s:e *oar*e .e r ~ şi c ir B a z rv i Vă*, ja jtu ae arac
i să w b w w â desp re e sa_ cetăţean ţi lege!
b u n * a c u n o s c u t s u p ă 19C9 c
-nwarracetoză:
x a u rncă ioc în:
ş m se U o e a n e acar « a c *
t u -iră titfe a z f scscF c p e r m ■
aooocac -r toi saitat ia
maerCGrJu JMOROC 9UN T
pag. a 9-a -
s a fire j ~< rs s rj^ « n t de rs p ra ţe scwesc^
tfi-aduc a ffi'te că fihjna. In Sala —>că da 5a continuare in pag. a 2 -a -
Casa de aA făşa dLpă aceea, am uat apărarea
MARŞUL FACTORILOR POŞTAU -
acestei instituţii. Deşi nu aveam interese
speciale; doar aşa din spiritul nostru de a lua INVITAT LA „ CĂLĂUZA NOASTRA” 0 REUŞITA
apărarea celui atacat/lovit. Procurorul şef de la Pe o vrem e călduroasă, pe ste 40 de
Judeţ, dl Medeanu e un universitar, un pasionat Doam na psiholog p o ş ta ş i h u n e d o re n i, s -a u în tre c u t pe
criminalist, om de cultură şi foarte bun specia stadionul „Cetate” din Deva, într-o reuşită
list, un om pe care-l respect aşa cum respect şi ALINA LUCIA MUSULBAŞ dispută, contând pentru etapa judeţeană a
pe alţi procurori. în afară de unele plângeri care „M arşu lui fa c to rilo r p o ş ta li’ a fla t la ce a
au fost depuse împotriva unor persoane care R ep. - C redeţi că în p s ih o lo g în tra n s p o rtu ri pe c a re am
au furat din gestiune şi care au fost soluţionate s fâ rş it a s o s it m om entul practicat-o m ulţi ani, aş putea spune că de-a 29-a ediţie.
cu NUP, alte tangenţe nu am avut cu instituţia la rom âni să fie pusă în m unca psiholojgului, cel p u ţin în ace st întrecerea - după cum rem arca şefa
respectivă. Cu excepţia, unui caz, în care un valoare m unca psihologului? domeniu, a fost întotdeauna valoroasă. OficfiJui Judeţean de Poştă P tA N A A LE X E
tânăr procuror, m-a sprijinit (în cadrul legal) să A .L.M . : Din perspectiva profesiei de Valeriu BÂRGĂU - a evidenŞat catităpe fizice şi native c tia r
recuperez o parte din banii furaţi de la societate. - continuare kt pag. a 3-a- ale p a rtn p a n p o r. Ju pta * pentru prim ele
L Omul a înţeles că hoţii care fură de la societăţile tocuri fiin d .strânsă, fie c a re c o n c u re n t
private au devenit un flagel; s-au specializat; a o v w jn a a n o y ? şi veaerne.
azi dă o lovitură la o gestiune, mâine dă la alta şi OPINIA MEA R ăspuns la „D rep t ia rep lică” lom VLAD
tot aşa mai departe. Mentalitatea: că lasă să _____________- continuare in pag, a 9-a -
fure de la privaţii e cea mai rea, a făcut atâta rău MIHAELAMIROIU- P A P A ÎN
societăţii româneşti în tranziţie de nici nu pot A R H I V E L E
să-şi dea seama nici procurorii, nici politicienii. MIRCEAMICLEA
Dacă la prima „lovitură” se trezeau cu un dosar R ESTUL şi C ă u t a ţ i T u
penal pentru furt sau înşelăciune, pentru
gestiune frauduloasă, le pierea pofta de a da VESTUL! Cu p rivire ia a rtico lu l m eu „P a p a în p a g i u a 7 O
a doua, a treia, a patra lovitură. Încet-încet s-a M ai cu d e o se b ire tin e re tu l stu d io s, a rh iv e le s e c re te * c a re a s tâ rn it a tâ ta „ C ă l ă u z a
format o clasă a voiajorilor; fură ici din gestiune, supărare unui „g n ^j de credtnooşi* - trebuie
dincolo mai dă o lovitură şi pleacă spre altă... generaţia post-decem bristă, are enorm de să-mi exprim mai întâi, regretul că nu pot n a t u r i s t ă ”
victimă. Procesele civile durează ani, oamenii câştigat din cartea editată la „Polirom * de avea un partener clar în acest dialog. A te
au treabă, nu să piardă vremea prin tribunale ta n d e m u l M ih a e la M iro iu - M irc e a ascunde în spatele unui nume colectiv nu
pentru voiajorii încurajaţi prin nepedepsirea lor M ic le a . T itlu l e ste un c a la m b u r, u şo r este o chestiune prea onorabilă. Dar... fie
promptă... provocator-am ar, „FTESTUL şi VESTUL*. PRIORITATEA LUI MIRCEA
Dar să revenim la Dl Dinu Patriciu. Nu ştiu E ugen E V U şi aşa! M ih a l PLO P E AN U
dacă este vinovat. în afară de o discuţie în - c o n tin u a re în p a g . a 2 -a - - c o n tin u a re în p a g . a 2-a - MOLOŢ - INFRASTRUCTURA
contradictoriu purtată cu Domnia Sa în fosta D upă o că lă to rie în tre ru p tă d oa r de
casă a iui Ceauşescu din Deva, nu am avut alte schim barea avioanelor, în China, Belgia,
tangenţe. Dacă cineva (să zicem Palatul A SOSIT MOMENTUL SĂ APROFUNDAM difuzată decât o anumită parte, adică cea A m e ric a , U n g a ria , M irc e a M o lo ţ,
Cotroceni) a vrut să arate că aşa se face VERSURILE IMNULUI NOSTRU NAŢIONAL plângăreaţă, cu suspine pentru pierderea preşedintele Consiliului Judeţean, şi-a ţinut
dreptate - azi un pesedist, mâine un penelist, unui m are teritoriu pe care l-a stăpânit mai obişnuita conferinţă lunară de presă. La
poimâine un pedist, a judecat greşit. Dl Patriciu M u lţi d in tre ro m â n i şi c h ia r unii bine de o mie de ani. Părţile urm ătoare ale
e un liberal vechi, nu poate fi lăsat din braţe comentatori politici acuză postul T v A ntena acestui film nu vor mai conţine suspine şi obiect, explicită, cu totală deschidere la
& chiar dacă arfi vinovat. Şi poate nici nu e. încep 1 pentru difuzarea film ului T rianon , opera d a n g ă te de c lo p o te ci în d e m n u ri la întrebări şi interpelări. A făcut parte (ca
să mă îndoiesc şi eu de acţiunile astea făcute unui istoric şi a unui regizor maghiar, doi recucerirea teritoriului pierdut. singu r p reşedinte de consiliu jud e ţe a n)
de unii procurori, aşa pe nepusă masă, cu zel, înverşunaţi râvnitori la păm ântul românesc. G. B Â G U dintr-o delegaţie guvernamentală, a m ediat
fără a respecta prezumţia de nevinovăţie sau Şi să nu uităm că din acest film nu a fost - c o n tin u a re în pag. a 2 -a - pentru oam eni de afaceri hunedoreni în
arestează şi apoi adună /fabrică probe. Şi poate China, în fine, ne-a reprezentat. (G .H .)
n-aş exprima această îndoială dacă într-una MADRID -Aspiraţie Olimpică! Principalele oraşe contracandidate sunt: - c o n tin u a re în p a g . a 2 - a -
din săptămânile trecute un procuror însoţit de P a ris, L o n d ra , N ew Y o rk şi M o sko va .
mascaţi nu s-ar fi dus la un om de afaceri din A legerea oraşului ce va găzdui Jocurile
Un recent sondaj de opinie elaborat de
Hunedoara, şi, după ce că şi-a pus mandatul C om itetul O lim p ic Internaţiona l (C .O .I.) O lim pice din 2012 se va face în 6 iulie, în ţ PARLAMENTUL STRĂZII ttl
de percheziţie sau ce-o fi fost, la altă adresă S in g a p o re .
decât cea scrisă în mandat, s-a dat şi mare: clasează M adridul pe prim ul loc în ceea C ă tă lin M ARLENEANU, M a d rid • Puţini oam eni de afaceri hunedoreni
când patronul firmei a întins mâna să se prezinte, ce priveşte sprijinul popular - în lupta pentru - c o n tin u a re în p a g . a 2 -a - dornici să-şi păstreze activitatea în regim
procurorul (dacă poate fi numit aşa) a zis umflat găzduirea jocurilor Olim pice din 2012. de zonă defavorizată, au fost prezenţi la
în pene ca un păun: „Cu oameni ca dumneata,
nu dau mâna!” Adică, l-a condamnat dinainte! per-puteri - SUA şi URSS (până în anul întâlnirea cu senatorul A d ria n P ăunescu,
Mă întreb eu, cu ce drept? Dacă o fi aşa şi în REALITĂŢILEJLUMII DE 1 9 8 9 ), riv a lita te p o litic ă , riv a lita te om ul care în şedinţa Senatului din 16 mai
cazul domnului Patriciu? Mai ales că acţiunea MÂlKlE FAR A econom ică, cheltuieli militare exagerat de a.c. a spus, referindu-se la această situaţie:
de la Hunedoara se pare că era „comandată” m ari etc. toate acestea au co n trib u it la „Este în puterea Guvernului să intervină _şi
de un concurent, ca şi în cazul lui Zaher. E greu SPERANŢE?! ce r sprijinul cole gilor din P arlam ent”. In
s ta g n a re a p ro g re s u lu i e c o n o m ic şi a
de ştiut cu ce se mănâncă un procuror, în Lupta îm potriva sărăciei se pare că a b unăstării din cefe două lagăre, opuse prezenţa noastră l-a sunat pe G heorghe
asemenea condei! Şi, menţionez că n-am spus d e v e n it s in o n im ă cu e şe cu l. S a lva re a C O P O S , a ce sta p ro m iţâ n d u -i în lim ita
tot ce ştiu pe tema procurorilor... d in s p re s o c ie ta te a d a t g re ş d a to rită politic. posibilităţilor sprijinul necesar.
Valeriu BÂRGĂU războiului rece prom ovat de cele două su- V ic to r CRIŞO VAN , Deva.
- c o n tin u a re în p a g . a 2 -a - - c o n tin u a re în pag. a 2-a -