Page 5 - Calauza_2005_790

CăX<Xw%a/ nxya^tră/ n r. 790 Vcufr. 5>

Cunoscător şi vechi prieten al României,
CASA GROZA curând din răsboiu, alături de noi, Dvs. aţi înţeles aspiraţiunile poporului român, criminal, - aşa după cum ştiu din c o n ta ctu l
meu cu activiştii din acea v reme, del a care
puţini la număr, care insistam pentru
• MĂRTURII Şl QCUMENTE eşireja din răsboiu. în deosebi a lăsat iar experienţa Dvs. în ţara mea constituie un am auzit adeseori vorbindu-se de D v/s. Aşa
plăcute amintiri în ţara noastră şi capital care mă îndreptăţeşte să nădăjduiesc încât îmi am intesc şi acum că ulteri or, am
Scrisorile lui dr PETRU GROZA minunate impresii care nu se şterg, poate o revedere la munca comună. ; re sim ţit o d e o seb ită p lă c e re cân d l-am
actul Dvs. de curaj de a răm âne Trim it com plim entele mele Doamnei, iar cunoscut pe purtătorul a ce stu i n i im e cu
către BOVA SCOPA, ambasadorul ITALIEI
credincios şi de a se rvijn mod activ pe D-ta te salut cu vechea afecţiune. foarte mult răsunet în cercurile acele >ra care
la Bucureşti guvernul Badoglio, care declarase D r Petru Groza se trudeau la înlăturarea regim ul ui şi la
PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE răsboiu Germaniei, într-o ţară care Preşedintele C onsiliului de M iniştri ieşirea noastră din războiu.
MINIŞTRI se g ă s e a sub c o n tro l şi d o m in a ţie Viaţa noastră este un ne în ce ta t; rbucium
nem ţeasca. A cest exem plu de curaj v-a şi chiar şi în afară de serviciul fo rmal ne
Bucureşti, 20 Decemvrie 1946 cucerit stima noastră, reamintindu-ne şi zelul Bucureşti, 9 august 1947 păstrăm hotărârea de a fi totdeaun; a gata la
Dragă Domnule Ministru, depus pentru a coordona activitatea Dvs. Domnule Ministru, \ datorie, când suntem chemaţi. Nim iic nu ne
Am prim it am abila Dvs. scrisoare şi, ca pentru eşirea din războiu cu silinţele forţelor Am primit rândurile prieteneşti trimise prin îm piedică de altfel să lucrăm la aic easta în
totdeauna când prim esc veşti dela Dvs., democratice atunci surghiunite din România. Grozuţa şi ca întotdeauna m-am bucurat de o ric e îm p re ju ra re şi su b o ric e ; fo rm ă .
m-am bucurat. Ştiu că din cărţile mele trimise Cum numai munţii nu se întâlnesc, dar veştile primite dela Dvs. Mi-a parvenit la timp Caracterul unui luptător se oţeleşt o isbindu-
Dvs., veţi desprinde frăm ântările pe linia oamenii mereu, nu renunţăm la nădejdea de şi s c ris o a re a ca re c o n firm a p rim ire a se de rezistenţe şi adeseori nedi 'eptatea îl
com ună din tim purile de oprimare hitlerisţo- a ne vedea diri nou pe aceeaşi linie de fotografiei fam iliei mele. îndârjeşte şi îl dinamizează.
fascistă , precum şi e forturile de puse în năzuinţi, în scopul realizării unei păci şi în Singurul lucru pe care nu bucuros l-am Trimit Doamnei afectuasele me le salutări,
sco p u l re c o n s tru c ţie i pe urm a ru in e lo r deosebi a adâncirii apropierii între popoarele citit este că nu mai sunteţi în serviciul activ iar pentru Dvs. dorinţa de a primi în; totdeauna
războiului deslănţuit de ideologii nebune noastre crucificate îm potriva voinţii lor de al ţăriî Dvs. Sper însă că această stare este numai ştiri bune.
p use în se rv ic iu l c o tro p ito rilo r lib e rtă ţii către dictatori. trecătoare, dat fiind că Dvs. încă din 1941, Dr. Petru Groza
popoarelor. Va trebui să ne uşurăm reciproc opera în România aflându-vă, sub regimul aventurii Prim ul M inistru a l Româr îiei
îm i a m intesc a titudinea Dvs. clară şi de vindecare a rănilor provocate de războiu dictatoriale, aţi avut o atitudine foarte netă
neşovăitoare din aceste vremuri, susţinând şi ne aşteaptă munca - sper - com ună de faţă de regimul acela, care până la urmă Documente puse la dispoziţia noastră
acţiunea pentru ca Ita lia să iasă cât de însănătoşire şi reconstrucţie a ţărilor noastre. n e-a im p lic a t şi pe noi în tr-u n răsb o iu de D i Liviu G ro şi

M edicii su n t p u şi ia treabă în în primăvara lui ’90, era o teroare
cam pan ia an tifu m at! d e s p r e t e r o r i s m pentru majoritatea bucu reşteniior
care trebuiau să ocolea scă zona
C am pania declanşată de destul de spiritual de către doamna pentru că circulaţia mşo acelor de
Direcţia de Sănătate Publică a Dr. Otlia Sfetcu. Logistica (insigne, - urm are din nr. 789 - transport in comun era întreruptă
judeţului Hunedoara, în chiar ziua pixuri, afişe) a fost bine reprezen­ Premierul a fost omorât la scurt portofoliilor apărării şi internelor, acolo.. Intervenţia intorţă in 12 k n e
de 31 m a i- ZIUA MONDIALĂ tată. Nu şbu dacă un fumător s-ar timp, în condiţiile arătate. în ianuarie împuşcat in plină stradă împreenâ a organelor de ortfene per tru deblo­
FĂRĂ TUTUN, cu tema JloM pro- lăsa de famat după această în tă ­ 1934, o maşină infernală, construia cu întreaga gardă. P o ifai-ap n n s carea şi evacuarea P teţi Urever-
tesm şMo r d n sănătate in con­ rire, dar, să apelăm că ftnţ> de tai de ostaşi croati a făcut să sară in pe terorişti. *a transportat la k n i stiăţx. s-a lăsat cu înfrângerea
tro lu l tutunului'* şi slogarert an. cât durează Canqparia. ea va aer o pane un > m terasa oesgrao- aâertiafisJts. treJe au fast forfetar de artfine. încenrfierea şi
că s-a a a f i Zagreb 3a masat câtieva rmrm e cadavrele fiind a
a n i . t e r r e g r e s ân p e rtfc a * _ _ de
E b m a i Berâeş şi | * » ...........
a r e & J t a c
t U M j n sau.'JBrarnzs’ee . I M . SESî SBS®?!
p r e tin s a o d o r dr~ peşâ şt a
S otetti de urgenţă d n a vrere pentru atingerea sooperier CuŞnă vreme, caret asasrree In g -râ casca.
m d a ream oscuf ca Or. noscute celor prezerfL idee vetacu- propuse oe la care se aşteptau masă a Jtava ş.-Strejrec cărora le fost chemaţi mâneri, care tet por
ta m PutruL doam na Dr. M ărcu- iată de PHILIP MORtS ROMÂNIA multe re ace fără m an sacrificii. cad victimă 65 de deţinuţi, ucigând forţă şi teroare au îm prăştiat şi
lescu pe de o parte şi ziarişti pe (inclusiv la Deva), de a se reduce Garda de Fier, acţiona cu mult zef apoi pe Nicoiae lorga şi pe eco­ alungat pe revoluţionarii pieţii şi pe
de alta. întâlnirea a fost moderată fum atul. Valeriu BÂRGĂU în această direcţie, fiind sprijinită în nomistul V irgii Madgearu, a căror gură cască, care îi huiduiau. Faptul
acest sens de Gestapoul lui Hitler. poziţie antilegionară şî âritihitleristă că o parte s-au refugiat în Univer­
OMUL SI CASA LUI Colaborarea celor două organi­ era de notorietate. sitate baricadându-se şi huiduind au
zaţii teroriste înainte de al doilea T ero rism ul şi anarhia le g io ­ determinat pe mineri să-i alunge şi
CASĂ LOCUITĂ ş l CASĂ NELOCUITĂ război mondial, au avut ca ţintă şi narilor prin asasinate, dezarmarea de a co lo d is tru g â n d u -se m ulte
- urmare din nr. 789 - asasinarea regelui Carol a l ll-lea, multor posturi de jandarmi şi jefuirea bunuri materiale.
Poate vi s-a întâmp>at să intraţi într-o casă în care domneşte o ordine care, introducând dictatura la 10 magazinelor evreieşti, ameninţări Părerea mea este. cu teroriştii
perfectă, cu mobilă de parcă acum este adusă de ta magazin, fiecare lucru februarie 1938, desfiinţează partide­ cu răzbunări personale a multor nu trebuie discutat. Ei trebuie
este pus la locui lui şi totul străluceşte de curăţenie. Nu-i aşa că o asemenea le politice şi dispune arestarea cetăţeni cinstiţi, l-a determinat pe lichidaţi in faşă pentru că nici ei nu
casă vă aduce mai degrabă aminte de un muzeu decât de o loataă? căpitanului legionarilor Com etiu Anfonescu. sub presiunea oame- discută, a atacă când nici nu te
Dar, vă întreb eu, v-ar plăcea să tiă f intinxi muzeu? Cred că nu, deşi o Zetem Codreanu Iar in noaptea Sf rifar potibd şi de stat, să-i renege aştepţ.
asemenea casă e frumoasă, dar pufhi oameni se simt i i h tg d lor intr-o Andrei, 29i 30 noiembrie 1338, pe' legionari, să ie năbuşe n b e- La ora actuală cel mei. mare
asemenea atmosferă In care aproape că f-e teamă să le aşezi pe pat ca să itderuf m işcări Legionare este .purecând aeransmutatar de sini rticr.uâcriaL
nu ştionezicuvertara şi nu îndrăzneşti să sooţ o carte (fin btotiolecâpentiu asasinai , alături de afţ 13 legionari. t p a rtiră p ic a putere mandată
a nu strica ordnea perfectă a cotoarelor de cărf. Oastiei de casă nu penmăe Drept rep resalii. atentatul de soire—SUAtjpndannjtneaukrăa:
niciodată relaxarea şi nu te lasă riciodală să-f vezi tiniştil de feebui Pertiu împotriva regefii C refafitieeste : sau de af lună: perrtu tm guvern, pentru
că eşti mereu terorizat de gânctii să nu fad mizerie. organizat de H o r» Stima rămas la amintii că. Garda de fie r a fost ru ixi -grup de pciaoen opezanf sa_
într-o casă în care trăiesc cu adevărat oameni este întotdeauna şi o conducerea legiuni. Ca urmare, In numai o organizaţie extremistă, pentru o persoană jsmarcanrâ şi
oarecare dezonfine. Când iucnrrie (fin casă sunt folosite şi nu doar privite ziua de bobotează a anuiti 1939 o nafonafistă, xenofobă dar şi tero­ opozffoncstă. a atacat şi bronzat
cu încântare, ele se află mereu ia îndemâna noastră şi nu fixate cu stricteţe echipă de sacrificiu primeşte orcfin ristă. Ea a căpătat aderenţă dai ce prin bombardamente piratereşti 3
într-un loc. O asemenea casă arată întotdeauna că în ea trăiesc oameni să-l lichideze pe rege şi pe eventua­ în ce mai mutt în lumea intelectuală, ţări, sub efiferite motive: Iugosla via.
activi ce lucrează şi se odihnesc cu plăcere. De obicei în astfel de case ne lii m iniştri care ar participa la universitară pentru că specula şi A fganistan şt Irak. Fereşte-ne
place întotdeauna să mergem în vizită. ceremonia scufundării crucii în fructifica în interesul ei politic, gra­ doamne de vreun terorism armat
E destul de rău când omul nu-şi iubeşte casa, când spune că face doar românesc Tn care pot fi atraşi toate
curat, găteşte, mănâncă şi se plictiseşte simţind nevoia să plece altundeva. Dâmboviţa. Atentatul a fost dejucat vele probleme cu care se confrunta
iar legionarii implicaţi fiind arestaţi ţara: instabilitatea socială, insecu­ lepădăturile societăţii: deplasaţi
O astfel de casă îşi pierde cu timpul confortul şi căldura, îşi pierde legătura mintal şi ţiganii (ultimii pentru jaf).
cu stăpânul său şi devine încet nelocuibilă. Devine o casă rece şi şi ulterior ucişi. în replică, presiunile ritatea cotidiană a cetăţeanului. Vor ridica problema şi minorităţile
respingătoare. şi ameninţările la adresa demnita­ Să ne am intim de Piaţa Uni­
rilor rom âni, au continuat. Astfel versităţii, aşa-zisă zonă liberă de naţionale pentru dezmembrare,
De aceea e bine să ne ocupăm de casa noastră, să facem câteva eforturi
şi să o transformăm într-o casă în care să ne fie drag să jrăim. cade asasinat prem ierul rom ân com unism şi grevele studenţilor, autonomie etc.
Dumitru ARON Arm ând Călinescu, deţinător şi al anarhia şi dezordinea care domnea Victor CRIŞOVAN
PENTRU AGENDA DUMNEAVOASTRĂ PENTRU CURIOŞI de Basilica Vaticanului, cea mai mare biserică din lume,
I construită pe o perioadă de 176 de ani. Un lucru demn de
• Curtea Europeană a D repturilor Om ului I CEIv MAI MIC STAT DIN LUME re ţin u t: C u p o la C a p e le i a fo s t p ic ta tă de m a re le
B P 4 3 2 R 6 . M ichelangelo. Basilica are în interiorul său m orm ântul
I VATICANUL este cel mai mic stat suveran din lume. El Sfântului Petru şi o monum entală statuie a acestuia.
Conseil De L’Europe
F 67006 Strasbourg, France | este aşezat pe malul vestic al fluviului Tibru, pe Biblioteca Vaticanului a fost înfiinţată în
■ teritoriul aflat în nord-vestul Romei, capitala Italiei. secolul al XV-lea şi de-a lungul timpului a
• Avocatul Poporului J Are o suprafaţă de 44 kilometri şi o populaţie de devenit un adevărat m uzeu al um anităţii.
Str. lancu de Hunedoara, nr. 3 - 5 • num ai 1000 de locuitori. Este centrul bisericii Adăposteşte 70 000 de manuscrise, .100 000
Corpul A şi C, Bucureşti, sectorul 1. România I rom ano-catolice şi deci este reşedinţa Papei. de gravuri, peste un milion de tipărituri şi
J Statui papal a luat fiinţă în secolul al V lll-lea, cu 80 000 de d ia p o z itiv e . D ar b o g ă ţiile
' INTRAR€A ÎN U€ ocazia obţinerii de către Papa a fostelor posesiuni V a tican u lui su nt ră sp â n d ite în m uzeele
(Preşedintele cere să bizantine din Italia Centrală. Cu această ocazie grupate în jurul pieţei.
pună fiecare osul) Roma devine centrul politic şi spiritual al Bisericii Grădinile Vaticanului ocupă un loc aparte
RXA WASHINGTON - Catolice. Vaticanul însă, îşi câştigă independenţa în stat. Sunt ca o oază de linişte în care îşi
LONDRA - BUCUR€ŞTI Se cere ca pentru intrare în anul 1929. Vaticanul se află sub jurisdicţia petrece timpul liber Papa. Ele datează de pe
Să pună osul fiecare. Papei, ales pe viaţă, de către membrii Colegiului la 1365.
Axa pe care ne-o dorim L-am pus şi-l punem dar, Sacru al cardinalilor. Din 1949, Vaticanul are şi Vaticanul mai are multe palate, muzee,
în juru-i să ne „învârtim". curios, imn propriu. colegii, trei biserici şi o gară. Are şi propria
Este, oare, vreo ispită? Voi vă bateţi pentru bietul os! Vaticanul este plasat în jurul Pieţei Sfântului Petru, şi ea sa bancă, poştă, ziar. Bate chiar şi monedă, şi emite timbre
Să vrem s-o... „luăm cotită”? Viorel BĂRÂCEANU o piaţă unică în lume prin grandoarea sa. Piaţa este dominată proprii, ca orice ţâră obişnuită din lume. Nana AVRAM

S c Ă p tz X r n x x r x z x J l/ c u f ic u t : t u c t u u r o - r o x w n & A fu X c n "
mm #