Page 2 - Calauza_2005_791
P. 2
C oCLoua^ o/ w aţtrd/ nr. 791
V a t y . 2
CE ESTE SI CUM FUNCŢIONEAZĂ INSTITUŢIA VICEPRIMARULU1
D J A L O G C U FLORIN OANCEA,
viceprimar al municipiului Deva
- urmare din pag. 1 - mai bine. Am dat dovadă de înţelegere şi
Ca orice activitate nouă a fost necesară i-am sprijinit cât am putut atunci când a
şi pentru mine o anum ită perioadă de fost nevoie şi cred că şi ei şi-au făcut
acomodare. Lucrurile au intrat repede pe datoria, cât au putut de bine. Dar uscături
făgaşul normal şi acum pot spune că mai găseşti în orice pădure.
întreaga problematică cu care se confruntă Răspund în cadrul Primăriei munici
un viceprimar de municipiu reşedinţă de piului D eva de urm ătoarele activităţi:
judeţ, o stăpânesc astfel în cât orice urbanism şi amenajarea teritoriului; achiziţii
problemă care se poate ivi să fie rezolvată. publice; investiţii (tot ceea ce înseamnă
- Cunosc atmosfera din primărie, mai investiţii în Municipiul Deva). Dreptul la replica iniţiatoarea acestui club. Poate, datorită
ieri m-am lovit de funcţionari grosieri, - Se zice, fără răutate, că primarul, ca vârstei pe care o are în prezent, a uitat
grobieri care lucrează în dispreţ faţă de lege în cântecul cu notăraşul, nu prea e pe - urmare din pag. 1 - acest lucru...
şi cetăţean. Vă cunoaşteţi subalternii? De acasă. Se resimte lipsa domniei sale, vă Doream ca toţi tinerii şi oamenii mai îi reamintesc că „Clubul Prieteniei” a
care „Felii” răspundeţi dvs şi de care dl deleagă împuterniciri? în vârstă care erau singuri, să se luat fiinţă în 29 septembrie 1993, la Deva.
Inişconi? - Este firesc să-i resimt lipsa. Când întâlnească într-un loc în care să uite pentru Anul acesta, în luna septembrie vom
- Atât de bine cât se pot cunoaşte domnul primar Mircia Muntean nu se află câteva ore de necazuri şi probleme. sărbători 12 ani de la înfiinţarea acestui
oamenii într-un singur an. Am plecat de la în Primărie mi s-au delegat sarcinile de Aveam de gând să organizăm excursii Club.
p rem iza că suntem o fam ilie, fam ilia a-l suplini. Este o mare responsabilitate în ţară, diverse concursuri, discotecă, să Mă bucur pentru acei oameni care au
funcţionarilor din Primărie şi că atâta timp pentru mine şi cred că nu l-am dezamăgit ne facem prieteni etc... avut încredere în noi, în Clubul Prieteniei
cât suntem siguri că muncim în folosul până acum, cum nu am dezamăgit sper, Domnul Valeriu Bârgău a fost de acord
comunităţii trebuie să ne facem munca cât cetăţenii. (va urma) cu ideea mea, a publicat primul meu anunţ, şi-au găsit prieteni, s-au căsătorit, au
devenit fericiţi. Le mulţumesc tuturor acelor
am primit primele scrisori în care oamenii cititori fideli care mi-au scris de-a lungul
7 PARLAMENTUL STRĂZII / / SÂ DO EMIŢI... BINE! şi-au exprimat dorinţa de a deveni membri timpului şi le doresc numai bine!
/
*______________________________ **• - urmare din pag. 1 - ai „Clubului Prieteniei”. Aştept scrisori pe adresa redacţiei
- urmare din pag. 1 - cei care au plecat lăsând în urmă un buget în evidenţele mele, doamna Gavriiă „Călăuza noastră” de la toţi acei care sunt
Ziua Naţională a Eroilor marcată în secătuit şi dispărând prin marea gaură Hersilia figurează ca fiind a noua persoană sau doresc să fie prieteni ai Ciufciriuî
toate localităţile judeţului prin impresionante neagră a corupţiei mai rapid decât o navă devenită membră a „Clubului Prieteniei" (am Prieteniei.
m anifestări cultural-istorice şi de extraterestră dintr-un film S.F. - cei care d o vad a), deci nu avea cum să fie
devotament faţă de ţară, a fost sărbătorită au venit, flămânzi ca o haită de lupi, tânguielile. Ce biată domnule câne ac
şi la Cinciş, unde sunt înregistraţi 20 de zburdând liberi ca într-o stână de oi fără UN JUDEŢ CONDAMNAT
eroi căzuţi pe câmpul de luptă în cele două câini. Iar la umbra ocrotitoare a nopţii | SĂ TRĂIASCĂ DIN există o universitate de stat. :sat*u
războaie mondiale. Prezenţa jandarmilor de s-a dezvoltat o nouă mutaţie; o imensă dramatic, zone de agrement. '■ cerne
la C entrul de Instrucţie O răştie , a ciupercă o trăvito are, protejată de | FĂRÂMITURILE „VĂII" ce municipiile amintite se tot erresc
Detaşamentului I mobil Deva, depunerea bodygarzi, ziduri înalte şi sistem de | - urmare din pag. 1 - pentru Mama Vale. ia roe^caj : I
de coroane de flori, un program artistic alarmă. Cluburile de striptease sunt doar De aceea Hunedoara, Călanul, Bradul, de a muta Valea în cei n a o*sper
susţinut de elevii şi preşcolarii din sat au nişte p anoram e în sp atele cărora I Deva chiar, par a fi slugile care se aşază al ţării. într-un an *-a as: şaa De ce
întregit reuşita acţiunii, prima de acest gen prostituţia dă cu „tifla” şi îşi face de cap. | la masă, în tindă, după ce s-au ridicat mă rog cu mânie mir»eraascâ. î crasa
din localitate; Fetele, adevărate profesioniste ale barei | d-alde serafincenii, ca să ciugulească guvernul, ca zonă acscrcs. s. să-
Premierul Tăriceanu a solicitat într-o (şi nu numai) par la prima vedere să-şi rămăşiţele. Nu e drept, iar fenomenul e înftorească pnn s a
videoconferinţă. tuturor prefecturilor (deci facă bine meseria. Totuşi... peste tot. ■ tot mai evident. Zice cu îngrijorare un mai ţârii, nu ale txeftor riuFWdorar*'” A •». I
şi celei de la Hunedoara), să ia măsuri acelaşi tipar, aceleaşi gesturi, aceleaşi I marele, la o conferinţă de presă, din Vale întrebare deloc, .reterc ă j t x au T2sr cz
pentru restituirea imobilelor şi terenurilor priviri lascive in lum ina artificială a j au p+ecat 50' OCC -de camem. Să plece'' nivel de derrota.-e sacm-4scr~cr~<-zi.
con';sca*e t>mpui 'egmutiu; comunist neca^e-o- coicrate S ! cum să 'e 1 I De ur<Je an venrt nsjţt ca puşcăriaş: sau AJba «ufa ş juoegj A t* ş iPtae s-rr
duc& ce Xsşti prapnesa m au ofcţ*xjt hotârâr c-'c'*2D -- r a s e a „a‘a re -e ' aîâ* ! ’ p erse-.3*â acuş: ce Dea-şescu peste: anme - t X aOOg a *
ser*K zepry* cât s ce-tru c x r & j JfcjT : 1 Dne -eccrr a c â rtw e Du s mar ş r a y a oe a f * an se u o b.
> ikifteKi'SEtf:
ir ssarspr. et-*1'
iP W fi *' m t-' ţ t Jpiftiiniiiă»""*' -.ra ţ ■&. .s u p ţ l S ă * %KJ0TT SCFCSCuT. 3s
, ma : «sa ’ra-că'Xsaff* decăc «nde şr până I r d să tar Se juoecj „tas
i W t V îWti SpMBr s o c i* Ci. î u Şp jjp jn E
• 0 B 3 « T c s a sir%s c e r r . k o :*j * —«j*c*ca'€ . a ea. o s3 Vate”" se aud moşJtr, ar Vajeaf*. .Jsz t â b e ‘
i ivmiar carac. sjîhşss' ş.-
ffxJtp-ea ’âooâscr rsa ^ care că Au intrat Autorităţii N aţionale de R eglem entare
p ocu aţa s Ţară * de Star .Deşteapîâ-te romane' nu i se pentru Serviciile Publice de Gospodărire
Se c-scj-â că începând cu C'ea potriveşte. Atâta timp cât va dormi în Monitorul Oficial Comunală pentru punerea în aplicare a
* setsembne a c . pănnţ» pot alege şcoala (bine1) pe acea pernă de piatră care se Hotărârea nr. 437 privind aprobarea dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/
pe care ooresc pentru a înscrie copiii, numeşte ignoranţă, numai Dumnezeu listei cu substanţele active autorizate 20 00 cu privire la asociaţii şi fundaţii,
nemaiexistând condiţia arondăm pe străzi, mai poate face ceva! Şi mă gândesc pentru utilizare în produse de protecţie a modificată şi completată prin Ordonanţa
ca până acum. acum la Sodoma şi Gomora... plantelor pe teritoriul României: M.O. nr. Guvernului nr. 37/2003: M .O. nr. 451 /
446/26.05.2005; 27.05.2005;
SĂ FIE PROSTIE, SĂRĂCIE Şl N EP U T IN Ţ Ă .. . ORI REFORM Ă ECONOM ICĂ? r Ordinul nr. 501/9 al ministerului
Hotărârea nr. 351 privind aprobarea
Un răspuns de pomana", fără eficienţă practică Program ului de elim inare tre p ta tă a sănătăţii şi al preşedintelui Ordinului
evacuărilor, em isiilor şi pierderilor de A sistenţilor M edicali şi M oaşelor din
- urmare din pag. 1 - D acă nu a fost rentab ilă, trebuia România pentru aprobarea Normelor privind
Vă rog deplasaţi-vă acolo (în spatele aro n dată la o p erso ană de afaceri, substanţe prioritar periculoase: M.O. nr. procedura de reatestare a competenţei
fostei autogări) şi vedeţi cum aşteaptă specializată în transporturi de călători sau 428/20.05.2005; profesionale a asistenţilor m edicali şi
oam enii au to b u zele în frig şi ploaie, la o societate comercială cu pretenţia de a D Ordinul nr. 293 al preşedintelui moaşelor: M.O. nr. 451/27.05.2005.
autobuze care se îngrăm ădesc într-un fi menţinută în funcţiune (fără chirie). Putea
spaţiu necorespunzător. întrebaţi şi dvs fi în adm inistraţia prim ăriei sau gării PESTELE DE LA CAP acestuia şi începe cu tăierea vârfului,
unde este autogara! CFR etc. continuând cu crengile superioare până
Din informaţii neoficiale, niciunde în ţară Pe dvs, vă rog luaţi problema în serios ’ SE-MPUTE!
autogara din capitala de judeţ nu a fost cu autogara! Lumea este nemulţumită şi - urmare din pag. 1 - ajunge la baza copacului, făcându-l bucăţi
desfiinţată. De ce Deva trebuie să fie mai înjură la toate conducerile administrative S ărăc irea neperm isă a econom iei pe care să le poată înlătura, fără să cadă
cu moţ? şi politice. (va urma) naţionale, a fost făcută din nepăsare, pe-casă.
Aşa ar trebui să procedeze şi cei care
nepricepere şi categoric, voită. se află pe posturi de „gospodari” ai ţării, să
O P IN IA M E A autohtonitatea poporului din Dacia în condiţiile Indiferent de aceste cauze, vinovaţii
complexe de stăpâniri străine"... Mai ales cu principali sunt cei cocoţaţi în funcţii de se urce în vârful piramidei şi să ia la bani
următoarea frază: „Aici este şi cusurul acestui
AM VĂZUT ŢIGĂNI FERICIŢIl fenomen, care nu a fost instrumentat suficient conducere. Gravele situaţii din ţară, au fost mărunţi pe lliescu şi N ăstase, asupra
tuturor neregulilor din ţară petrecute sub
- urmare din pag. 1 - de sensibil, nici integral. recunoscute chiar de cei care conduceau „bagheta” acestora. Că, adevăraţii vinovaţi
Dar şi Ion lliescu, (mama lui a fost ţigancă, „Formându-se în acest mod naţiunea ţara, de ochii lumii, dar din lipsă de patrio sunt aceia care au creat condiţii şi tolerat
afirmă Ion Cioabă), Petru Borilă. I. Pop de română, nu întotdeauna s-a ferit de primejdiile tism nu au luat măsurile necesare de sărăcirea economică a ţării, recunoscând
Popa, Doru Viorel Ursu, Jean Constantin, discrete sau perfide, ca bunăoară înlăturarea fenomenului.
Adrian Pintea, Paraschiv Oprea, Ionela fraternizarea accidentală cu ţiganii, faţă de Pentru a se înţelege mai bine cele ce şi, vezi doamne!, criticând cele întâmplate,
Prodan, Tita Bărbulescu, Aura Urziceanu, care a existat adesea un soi de simpatie se întâmplă încă în ţară, o compar cu o dar nu au luat măsuri de stopare a acestora.
Oida Drăgan, Mirabela Oauer (mamă ţigancă; jovială’’... gospodărie particulară, unde, sub privirile „Stăpânul învaţă sluga hoaţă”, spune o
tată evreu - român), Gabi Luncă, Gică „Simpatia jovială” este maliţios spus, iar gospodarului, creşte un copac mare, chiar vorbă din bătrâni.
Petrescu, Mirela Cioabă, Mie Dumitrescu, dl Kernbach, som itate certă a culturii lângă casa lui. Când copacul este foarte La emisiunea de la PRO TV „profetul”
Crin Halaicu, Cornel Nistorescu (ţigan româneşti, este de origine evreu, aşadar ar mare, de-abia atunci gospodarul ajunge să Brucan, prieten cu lliescu, a spus că pentru
cocalar, după tată), tâircea Lucescu, Janina trebui să ştie că românii dintotdeauna au fost răm ânerea în urm ă şi sărăcirea ţării,
înţeleagă că acest „copac” îi ameninţă la
Matei, Dinu Patriciu... Am adăuga şi pe alţii omenoşi inclusiv cu semiţii, şi aşa este şi azi(!); vinovat este lliescu. Cu scop de discordie
ca: Gheorghe Constantinescu zis Gigi Boeru, nicidecum „simpatici joviali”! distrugere casa şi alte construcţii între cetăţenii ţării, sub bagheta lui lliescu
Fane Spoitoru, Florin Cioabă, ca să ne Noi nu avem complexe din substratul gospodăreşti şi hotărăşte tăierea acestuia. au apărut partide etnice şi conduceri
rezumăm la aceştia. memoriei migratoare; dimpotrivă, avem una Cu toate că gospodarul nu posedă diplome
Nu sunt de acord cu afirmaţiile savantului dintre cele mai primitoare inimi naţionale, care de înalte cunoştinţe, stă şi judecă cum paralele cu regi şi împăraţi, peste o parte a
Victor Kernbach (U niversul m itic al prefigurează, încă din vremea asimilărilor din poate înlătura „copacul” fără a produce populaţiei, lucru ce nu se întâmplă în alte
rom ânilor, 2005) care vede un „cusur în toate cele patru vânturi, a etniilor diverse, ca pagube gospodăriei. O peraţiunea n-o state ale lumii, lovindu-se interesul naţional
toleranţa noastră, în virtutea „concesiilor de fiind împreună cu noi, făpturi ale unui singur începe nici de la baza copacului şi nici de şi contar legilor scrise şi nescrise.
conjunctură” istorice, care „au salvat Dumnezeu. la mijlocul coroanei, ci se urcă în vârful (va urma)
S c u f L c c t r u v \ / t r u c t Ă A v r c r c