Page 1 - Calauza_2005_797
P. 1

Săptămânal  independent  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor


       Gura târgului                            NU MAI AVEM GORUNUL!                Pamflet literar                       fem elă  adultă  din  specia  bovină,  morsă
                                                                                                                          ori  vacă  de  mare,  insectă  cunoscută  sub
                                                                                        VACA NEBUNĂ ŞI                    numele  de  Vaca  Dom nului.  Vaca  nebună
                                               S criu  a ce ste   râ n d u ri  c o p le ş it  de  o                       este  vaca  aceea  care  ci  contactat  o  boală
                     SEMN RĂU!               profundă durere,  durere de om şi durere de      MOROIUL                     extrem  de  periculoasă şi  pentru oam eni  şi
                                             moţ!, după o goaznică întâmplare.                                            se  manifestă  exact ca în  cazul  personaju­
                                               Marţi,  19 iulie, zi de Cuptor, laT V 1, repor­  Pentru  cititorul  simplu,  însă  dornic  de   lui nostru, cunoscut în urbea de sub Cetate
      I       ”   "J   Nu ştiu de ce îmi spune   terul  anunţa o veste pe care o dădea ţării şi
              ^ *1  mie  inima  că  sfărâmarea                                     cunoaştere,  explicăm   term enii  apelând  ia   şi  sub  numele  de  Fulga.   G lig o r HAŞA
        W         Gorunului  lui  Horea  de  la  lumii:  în  urma  unei  vijelii  cumplite,  Gorunul   M icu l  D icţio n a r  E n ciclo p e d ic   VACA  -  -  continuare  în  pag.  a 2-a  -
                  Ţebea.  este  un  semn  rău   lui  Horea  de  la  Ţebea.  nu  mai  este!  A  fost                        PR€MJH€  Dc  fiD€LITRT€  P€
                  pentru  Ardeai.  pentru  Ro­  rupt ş< crâbuş.f la p ă ~ k~v         O PRECIZARE O N  PARTEA
                                               1 n-crec.c-  ş  tct-s   loan PÂRVA                                                 LUNR  !UN!€ £005
       mâne. Oncâf am § 'de opttmişi (plantarea                                    PRIMARULUI ORAŞULUI HAŢEG,
       u u a lg o n r  oecsre garda nouă .şi garda   -  continuare in  pag.  a 2-a  -   DL N/COLAE  TIMIŞ
       ■«ne oe -c c   u—a ş  a  u  Horea ş a u
                                              PICĂTURĂ  UE  VENIN SI                 Pnmarul oraşuu t laţcg. Nkxrtme Tmmţ
                                                                                  i   atrage  a le rţii  d-nulu»  Gheoeghe  Po-
       se  n â no e   s   u—ează  să  se  rsănoe  LINGURIŢA  UE  MIERE                                                       _ =  :   s  :e  '  1   s   ^a ra scn îv
       u a m e   ^-rese  t_  «o   onxr zcr  za  ae                                        pceşeâraete  organizaţiei  ocăşe-
       r -u  5>"ucar  car sermae zaraxx .t  pese                                       a  P  S  D  că  no  este  nevoie  de  un  _ r  I ' f   Z~  r   ^ C S J   S s D f t e !
                                                           s m s a m x tA m iA m   referendum  ai  cetăţenie*  oraşului  pentru
       Româna  “urna  a Dne  nu  a a.  'rcn o a ji                                                                        Azc-e-  I     C  -_   « r  ‘i  zc  se  E r ă   =-
       ■«ST  " â j  LîeiT’ţfifSi  r'"Orw.,  dfWuiăSG   pâSâ/1   PENTRU ORICE       împrumutul  de  2G  mtiiarde  de  lei  de  fapt   5 re;ea  -   c :paA ~-re!ia   ;uz
       înecase ca ta  Potopuf Im Noe, parcă toate                                  2 000.000 RON (dar întrucât d-nul Popescu   G iduţA na.  Petroşani.
                                                             Ne  să ră ce şte   z iln ic
       strune  răului  s-au  abătut  cu  furie  asupra                             trăieşte  to t  în  trecu t  este  e xplicab ilă    Abonamente la ziarul „Călăuza noastră"
                                                          zestrea  de  intelect  şi  de
       noastră.                                                                   confuzia  d-lui)  deoarece  acest  proiect  de   pe Juna  iulie:  D ochin  Andreea,  Tâm pa;
                                                          intelectuali.  Dintre  tinerele
         Nu  ştiu  unde  am  greşit chiar atât  de        d o ta te ,  cele  care  n-au   hotărâre  a  fost  trecut  prin  şedinţa  de   S ubţirelu Ion, Ghelari; Florea losit, Tomeşti;
       grav! Mi-amintesc şi de inundaţiile din 70,        p le ca t  la  că p şu n i  s-au   consilia  local  şi  a  fost  votat  inclusiv  de   Vladloan, Lupeni.
       elicoptere ne lăsau pe blocurile unor locali­      strâns  la  televiziuni.  Una   vicepreşedintele  organizaţiei  PSD  Haţeg,   Un  p a ch e t  constând  din  cinci  cărţi:
       tăţi  din  Ardeal  şi  noi,  cadeţii  de  la  Sibiu,                       consilier  local.                       Crăciun O vidiu, Buceş; B ulz C ristl, Deva;
       asudam din greu.                     dintre acestea, şcolată probabil la o faculta­  • continuare în pag. a 2-a          -  co ntin ua re  în pag.  a 2-a -
         Acum, parcă e altceva; căderea Goru­  te  dintre  acelea  care  au  puiat  ca  pisicile,
       nului lui Horea, care vieţuia de două sute   sfătuia un primare, care se plângea de găuri   OPINIA MEA             entu l!),  cât  şi  la  altui,  (N )euro-obiectivist
       de ani, e, sigur un semn de rău. E ca şi cum   la  buzunare,  bugetare  pentru  şcoli,  să  se   JIG O D IS M U L  (ziar căzut şi  ăsta,  rămas  doar ca  reclamă
       cineva supranatural ne-a tăiat o rădăcină,   adreseze sponsorilor.  Păi, coconiţă, matale,                         m incinoasă  pe capotele  unor autobuze,  şi
       ne-a smuls de la sânul istoriei; ne pregăteş­  „cu atâta şcoale” nu ai aflat că învăţământul     Boala zisă popular   l-am   ajutat  şi  la  celălat,  (căci  insul,  cu
       te spre a ne azvârli într-un necunoscut viitor,   e  o  prioritate,  precum   sănătatea?  Sau,   „jig o d ism ”  aş  spune   vechi  state  la  cacademia  „ştefan  gheor-
       să trăim în jurul unei mese comune cu alte   măcar că sponsorii deschid baierele pungilor     că mai degrabă insul-   ghiu”.  sare  din  ziar  ?n  ziar  cu  o  uluitoare
       naţii, chiar fără identitate. Parcă Dumnezeu   pentru  fotb al  şi  m a n ife stă ri  urm ate  de   ! tă   s p e c ia   c a n in ă ,   excitare  de  dupHcbarism).  anume  falimen-
       a vrut să  ne  spună:  dacă tot vreţi  să vă   chiolhanuri;  că  cercetătorii  sunt  plătiţi  mai   necum  pe  omul  care   tatui  „Supliment”  ai  Ziiei  (mai  degrabă
       pierdeţi identitatea, hai să vă ajut!  prost  decât  femeile  de  serviciu,  iar dascălii     e ste   a p o s tro fa t  cu   Noaptea'  De  Hunedoara...,  zic,  urm are
         Atentatele de la Londra, cele din Egipt   stau  mai  mult  în  greve9   G ligor HAŞA       Ia c e s t  a d je c tiv .  R e­  ace'el  nete  editate  de  dl  Valeriu  Bârgău,
       şi Turcia, iar ne dau de gândit. Numai preşe­                                                                      ar fi  raportat  (profitând  de  buna credinţă  a
                                                                                   cent am primit un telefon anonim, prin care
       dintele e din ce în ce mai sigur pe el, între   ÎN  N U M ĂR U L VIITOR     am aflat că, urmare unei fugare note critice   prim arului  Hunedoarei)  că  acel  a rticol
       tancurile americane, în poligonul de la Ba-                                                                        mi-ar  aparţine,  deoarece  ştie  el  că  Evu
       badag,  necontenind  să  mulţumească     vom publica prima serie a          la  rubrica „Mare Zvon”din  ziarul  „C ălăuza   s-a-m păcat  cu  Bârgău!?!   Eugen  EVU
       generalilor americani...  O fi şi asta ceva.   tragerilor la sorti privind pe   n o a s tră ” ,  un  ins  pe  ca re   l-am   a ju ta t   - co ntinuare în pag.  a 2-a -
       Deşi, tare mi-e teamă că declaraţiile făcute   câştigătorii premiilor de 100 lei   fiindu-i aproape exclusivist (deh, subconşti-
       la Babadag îi vor întărâta pe terorişti, să-i   noi (1000.000 iei vechi) şi ai       NOU! A APĂRUT REVISTA „ARDEALUL LITERAR "  NR. 2/2005 -
       ambiţioneze să ne viziteze... Cât de mult   premiilor constând din cârti în           un număr de colecţie dedicat domnului GHEORGHE G R  I G U R C U .
       s-a schimbat domnul Băsescu! întâmplarea   valoare de 500.000 lei vechi  —
       face  să-l  fi  cunoscut  pe  preşedinte  chiar   50 lei noi!                 Numai nume mari semnează în acest număr, scriitori care n-au semnat niciodată pe aceste meleaguri.
       sub Gorunul lui Horea. Când era un simplu                                                                          persecutată susţineau că ar fi fost mult mai
       opozant, a fost să dea un ochi patriotic la                                          PENTRU MAJORITATEA            bine  dacă se  menţinea sistemul indexărilor
       Gorun.  Ţin  minte că  i-au  povestit despre   ! PARLAMENTUL  STRĂZII /        PENSIONARILOR  RECALCULAREA         (trimestriale  sau  semestriale)  când  de  cei
       gorunii  regelui  şi  reginei,  despre  cel  al   • Mai mulţi voluntari englezi aduşi de trustul                   2-3% beneficiau  toţi  pensionarii.  Printre cei
       generalului Bethelot; ba, dacă mă mai ţine   britanic pentru vacanţe şi conservare, împre­  ESTE UN FIASCO!        necăjiţi am întâlnit un cunoscut, în vârstă de
       memoria, i s-a povestit şi despre gorunului   ună cu voluntari români, contribuie la amena-   Din  nou,  pe buzele pensionarilor se află
       plantat de Ceauşescu şi smuls la rivoluţie   jarea^popasuriior turistice din Munţii Retezat.  problema recalculării pensiilor. Cei 40% care   89 de ani, care a muncit !a calea ferată 30  de
       cu tractorul de nişte rude de-ale celor care   • în acest an vor fi organizate  11  şantiere   au  beneficiat în  urma  recalculării  (deşi  unii   ani şi are  o pensie de  3 milioane de  lei,  iar
       l-au vândut pe Horea. Să fie un blestem ce   arheologice  în  judeţul  Hunedoara  şi  pentru   foarte  puţin)  radiau  de  bucurie  iar  cei  60%   acum nu a primit nimic. Nu am putut să inter­
       vine de la acel gorun tânăr care abia prinse­  care s-au  alocat  130 000  lei  prin  Programul   care nu au primit nimic blestemau şi scuipau.   vin cu nimic în vărsarea lacrimilor bătrânului
       se putere lângă  Biserica cu  Tricolor?  Şi   Naţional de Conservare Arheologică.  Aceste  aspecte  le-am  cunoscut  pe  viu  la   meu cunoscut,  din cauză că nu  am date cu
       acum mi-aduc aminte glasul lui NeaToader                                                                           privire la acel diabolic punctaj pe baza căruia
       Dragoşa, custodele neplătit al gorunului şi   - continuare în pag.  a 2-a  -  loan VLAD  CEC, unde-şi ridicau pensiile. Cei din tabăra  se fac anumite calcule.   G. BÂGU
       al lui Avram lancu.                                                         printre Scila şi Caribda, şi ne mai mirăm de ce   - co ntinuare în pag.  a 2-a -
         Şi când mă gândesc că numai cu câteva                                     parcă  ne-a aruncat Dumnezeu  din gura  Lui.
       săptămâni în urmă am reuşit să edităm car­                                  Pentru că suntem doar călduţi.           P£ CÂND LEG£ Şl BUN SIMŢ?
       tea lui loan Pârva, despre locurile preum­                                     Am ajuns maeştrii echivocului şi ne temem
       blării pe acest pământ a iui Horea, a Cloştii             MAESTRU           până şi să respectăm legile. Nu mai ştim nici   Greu de spus dacă într-adevăr inundaţiile
       şi a lui Crişan, o carte cutremurătoare. Sunt
                                                                                   ce să alegem. Parcă ne-ar tenta mai mult cei  de anul acesta, ca putere şi frecvenţă, pot sau
       semne care se adună pe un mare taler de
                                                                                   ce ne lasă să plutim între „da” şi „nu” , dar ne  nu pot fi comparate cu altele din istoria contem­
       aur  al  Zarandului.  Oare  ce  ni  se  mai              Am impresia adeseori   înfuriem câteodată şi mai spunem câte un „da”  porană a ţării noastre. Până la urmă statisticile
       pregăteşte?
                                                             că  noi,  românii,  nu  mai   categoric sau câte un „nu” la fel de tranşant.  nu se pot întinde prea mult în trecut...
                                                             ştim ce înseamnă „Da-ul   Dar asta numai când ne ajunge cuţitul la os.   Nu vreau să dramatizez ce s-a întâmplat
      ÎN   N U M ĂRUL  V IITO R                              tău  să fie da şi nu-ul tău   După  ce  am fost şi  noi  câteodată decişi,  ne  aşa cum a făcut marea parte a presei centrale,
                                                             să  fie  nu”.  Am  uitat,  un   trezim din nou în plin echivoc. Pentru că sun­ presă care trebuia în fond să exagereze pentru
           vom publica un comunicat al                       popor întreg, ce înseam­  tem   m ulţi  şi  nu  am  spus  acelaşi  „da”  şi  a fi citită şi urmărită şi care trebuie să mănânce
           Organizaţiilor de pensionari,     nă  „da” şi  ce  înseamnă „nu”.  Am  învăţat  cu   aceiaşi „nu”.   Lucia A lina  MUSULBAŞ
         reprezentative la nivel naţional    toţii  să  ne  strecurăm  printre  „da”  şi  „nu”  ca  - continuare în pag.  a 2-a  -  o pâine, nu-i aşa?   Dan V. TRUFAŞ
   1   2   3   4   5   6