Page 2 - Calauza_2005_805

V c u p . 2 Călăuza/ noa^trâ' nr. 805

S I
-- urinare din pag. 1 - Nu şc- r i" ă câ-c •- = —3 urmăreşte ale „noilor ciocoi”. Oare şi Dumnezeu şi-a luat nimic bun. Dacă ar fi indexat trimestrial
Ce a fost în dt'favoarea cetăţeanului se btestanu rneere-jL' V .-note î rate Ane şi mila de la noi: puhoaiele au distrus casele pensiile mai primeau toţi câte ceva, aşa au
aplică „întocmai şi la timp” cu justifica ta cât* rrese'ias '" r - . ,e < ţr’ ;' centru ca, săracilor; n-am auzit de nici un palat luat de prim it puţini şi câte puţin. Cât despre
ipocrită: „ păi...nu noi, vechea putere’ Mereu ■ceea ce se r 20*-$•* mandat să fie ape deşi.l, „pe apă au venit”! medicamente şi servicii medicale... din traista
se dă vina pe lipsa banilor, pe „rvoşte^irea cont-..as 1 ir sâ m. se demoleze • ’rîmi amintesc discursurile electorale aie lui clientului. Doamne fereşte-ne de boală şi
lăsată”, pe promisiuni şi caocur etecâorate ic c j ş ccco'j a-: a :a a Început, cu noi Stolojan care promitea marea (pensie) şi trim ite-o direct pe cea cu coasa, să nu
de parcă, pentru a puie mâna ce outwe, al * * e y i.i iarnw a “ >->*-= ş» mai mari, „spre sarea (amară) - citeşte medicamente, dar suferim...
n-au prom-s. Ce mai ca«tă c o c » *» 3» iinefe nasansT f c c e j ră reşte mai mulţi şi ăsta n-a mai ajuns mare, s-a îmbolnăvit de M-am cam lungit cu vorba, dar prea multe
parlament dacS, aăuno cânc auroe a 13T T~eă TŢUB.amF# greaţă şi cufureală politică. Şi ce lacrimi a mai organe sunt anchilozate şi dor până ajungi
nu ştie c u r a coraou*" “=>*3 «sac s - i*c-e In soare doar stors.. să pui pixul în rană. p
buoe? a 5. <1 Mi ■ er.ar'â el au şi vacanţe!) - Ce-au tăcut ajunşii? Până acum aproape (va urma)
„P U TE A fl 3 .e-genţa. Pentru câ n Restaurantul Bachus, aflat în clădirea
MAI PUŢIM 5 citesc articoiele în ’ ce găzduieşte Cercul militar este cerut MAN-
y ic r e oî*® fost unul în care E 2 Z B m ului de către un om de afaceri hunedorean
,,S ă-ş* r r a Dar mă întreb ce - urmare din pag. 1 - L.F., aceasta în schimbul unei vile. Se
, pentru că nu am n Pe fondul consumului de alcool şi a vorbeşte că vila în cauză ar fi cea'denumită
Cred săi- ntr-un magazin unde
trucate lari dar necunoscând geloziei D.i. în vârstă de 52 ani, i-a aplicat metaforic „PARADIS". Ce va fi, vom vedea.
C ă m jîş Păi. şi m’liB fni s-a; soţiei D.R. de 50 ani mai multe lovituri de topor □ In această perioadă la M ittal Stei
din cs s jnrrrjK. dar nu fac atâta caz în cap, trecând-o în nefiinţă. Hunedoara se desfăşoară negocieri pentru
n u a p r 'im e '# « staţiune Ia tacul Roşu Pentru a nu se descoperi, i-a.dat foc semnarea viitorului contract de muncă
fasteie ftfflgnaricr a. scus ag s s rj: oe sous S 2TT a r- Neamţului, (va urma) cadavrului, apoi i-a aşezat într-o cabană colectiv, cu toate câ reprezentanţii sindicatului
forestieră din Lupeni, care era folosită de „Siderurgistul” nu cunosc obligaţiile
ESTE ROMĂJSLL A EM U NC/TOR? muncitorii forestieri din zonă. patronatului stipulate în contractul de
j □ Prezent la Timişoara, preşedintele privatizare.
5 3 5 =QOST PLĂTIT, imediat ce □ Pentru rezultate deosebite în anii de
- urmare din pag. J — Sntfse integrează, depăşeşte Consiliului Judeţean, Mircea Moloţ, a fost
Altceva.Ticăloşia că „"m â n * -u tare aici nu le-a mai suportat, ales vicepreşedinte al Regiunii V Vest în studii, o tânără brădeancă, absolventă a şcolii
lucrează*, că „românii e taneşT «ac afc. 3* M n a -*c e r* uitimş rezervă de motivaţie: cadrul căreia se află judeţele Hunedoara, militare de maiştri şi subofiţeri din Piteşti, pe
•ngroşat în 15 ani şi a devenr nAptebr t a s ^fanamfir "a r teeaptă a muncii lui... Oriunde Timiş, Arad şi Caraş-Severin. hume TEODORA ILIEŞ a fost repartizată la
fel de a-ţi spurca cc~ce"âţearujt„ oa a Statul Major General. Felicitări!
« străini”, acei român care pentru
j » as® c acsrractă cifră numită-n statistici =-;• Si......... ' .=1'' !=I"J , ■ — - .......
■«•ir’teoersâmnte ne-date ţării!), este harnic,
rnai degrace e .a o b tt r*” w i «îaoţ& rv s rc . -psccvrat şi regăseşte gustul muncii L A I L I A - Z I L E C U L T U R A L - S P O R T I V E
întâi .S ă' ■ c --o e ? ^oţuT^I lâorştma -1. ■assus c » drept. Asta-i tot! „MUREŞ, PE MARGINEA TA”
nehâmoa c '- a - ju aste obscură, g a 3=
stârpit, ca c*_ ? c r-.esctc' i străini, care au aici forţă de
Acru, « t-â .. de-aia vin la români. De o vreme. - urmare din pag. 1 - mental „Doina Crişului” din Brad, dirijor
Eu c sc _ Iso ca : am tucxat rmJţ an — J că pleacă pe alîe pieţe, în Ucraina. Dintre invitaţi au ţinut să aducă un salut tonei Coza.
între murcacr •= :m osc psiiotogra. slS ecu. Mo o c.2. vietnam. Deoarece românul care acestei m anifestări cât şi locuitorilor Sâmbătă, în cea de a doua zi, la arenele
viaţa S uri ca naşontatea noastră, d » Sortise —urceşte aici, pentru o sută de euro lunar, în comunei llia, domnul M ircea M oloţ sportive s-au desfăşurat o serie de
de ~ _n c::-„ ceneraţii ia rând. iar acum. as**. ara ^vestitorului ar obţine * 5CC de euro lunar’ preşedinte al Consiliului judeţean, loan concursuri sportive; întreceri la fotbal, tenis
m -ânu a r anurTWezoneateeconorrie cee Românul nu este .e'ednar e~.eş. e c Inişconi, viceprimar Deva, după care se de masă, volei, şah, ciclism.
c 'oc^cfi'/e coate răspunde răspica? ş e cec "â 'şă vie de specie csa.f:st£ ră—aş :ă 5 trece ia lansarea şi prezentarea a trei cărţi: Duminica a fost dedicată în întregime
:a poate spune: NU. românul <ş. <-«c- a * i smintelii de s-t d£r«şra so.~e-v. ca- a r „ Cronica de la llia Mureşană - schiţă spectacolelor folclorice şi de muzică
cutare naţie), nu e ieneş. n e r u n c tc recunoaşte că a ".■st: monografică a comunei iiia autori Miron populară.
Românul este mnţrt azi şs mă tem câ ş; Tic. orc? Balaj Petru, prof Vasiu Partenie Zeci de ore, sute ş sute de sî
niciodată.-.
Verghefia a ‘.o de poeme de s-au putut de»ecta cu Ansamo.- r®
PICĂTURĂ r r VENIN ST suvenvwME ce- c*e : " s j 3 r .Planeta iu b irir autor Uiran pe păcu'Breşe p - -a :e ; L ’_r _
LINGURIŢA UE MIERE 5 a .GBBSarind au poezia’ a i* y locsci-c Jotrm i&an a. ce c_m_-â
v—o ş a ie “ rtuacrl i 3uşîes tea - Q&& ara. mauoe am iost dFm. Geoapu. A - s î- : *: r :■ r
VAA'DA USM Şt AGRESIVITATE _ 1 m e t e in ufenrăi irşrric şi » ■WTeh a?a .„a^âiâiytSS ai d m n j u c u f . •». am
- urn " « arAin- & u. »nr»sw8c. ,us. s -■m zBTmcs 3
W te r t/ Eacâ ÎB3Î -iiiimaT ă «T-aamcgă. ■
\ 'sn ca isrT ji USt tel 36 &aite tft
£ X U ZT-C P= T feur JliC SBBiS’ ‘ -as
scrcans l i -rrar ’ â ’ Tsas*,<i4it ansarpe ^
secera v 3 3 srT3S'3-a>ffa ja r e *. rnennuw "“■'ţ l ifefftngruiTai ’ aw ei^iTK:;
. f
= z~sz. »o«nca»fa* ssuo- câni» uae.i*rHs3r. uaoiie 3 . acuşi*.;® s . âfter' - 4. ■Jur {W X 2!
cancecui zare .3s3riJQs,«ac*~ r.irarfiine fu ae csrfe sec o m * îl. ijrr ş ~ : ■— MTM-ai j n «mrraa afiBD.
ZirT.r.j.
ansicer dra-c- por ine s®»tcă ■fatewsr’- = a i ®snâşvj-=rt zrr~& z«e a "as: ■Njmărut aecr ce sl.
car^cvartăţ’ ■aoşîsr-'te» s ţre d st-ugere :e- ce ' — a- a® ce că re r m a - j lla n u s încântat pjc«o j 31- ’-e ş d r
"eiussAcată vina pe ţigani. E: nu distrug, nu îşi scrijelesc O moţă a cC ce c o»ome oe excelenţe a fost mp'esKma: Oviciu Oia-. Marama
ca r o e un aat moşterrt, oare a recidivat numele pe pomi. respectă natura, care le e cuplurilor de farr,t,.e care au sărbătorit 50 Staicu, Viorei Barbu. Mihai Feghe' !u!ius
îngrijorător odată cu ultima generaţie a un dat. Putem da vina pe convieţuirea de ani de viaţă împreună - Nunta de aur. Borze, Laura Borza, Laura Râmboianu.
„decreţeilor” şi cu prima generaţie iliesciană. seculară Cu popoare care aveau în sânge De interes s-a bucurat şi expoziţia de Ioana Luguzan, Dan Nersa, loviţă Boghin,
La ieşirile târzii de la discoteci şi crâşme - vandalismul; vandalii, gepizii) hunii, ungurii, artă populară „Lada de zestre”, cât şi cea Rus Alina, Baicu Alina, Zorica Ciobanu,
taverne, tinerii liceeni şi studenţi răstoarnă, secuii şi, de ce nu?! pe cei dare ne-au adus, de cusături şi broderii. Alături, a atras Rus Adina, Nicu Drăgan, Remus Talfeş,
ca maimuţele în căutare de hrană, pubele, odată cu colonizarea, năravurile de la Roma atenţia prezentarea cărţilor autorilor din llia, Cornel Râmbeta, Mirela Covaci, lliana
containere, rup puieţii, rup trandafirii, se şi pe care, Misaii Călugărul şi Simeon Miron Ţie, Bogdan Zoiţa Tripa şi loan Puişan, Lena Miclăuş, Mariana Miclea,
urinează pe monumente, sparg de zidurile Dascălu îi numea, spre revolta lui Grigore Buştea. De efect şi frumuseţe au fost şi Sorin Sbegan, Puiu Scorobete, Victor
instituţiilor publice sticle. Aflaţi la munte, mai Ureche, hoţi şi puşcăriaşi, adică scursura câteva picturi pe lemn şi pe piatră de râu Pup, Cristina Nan. A prezentat tânăra
adesea la cabanele montane, pentru beţii Romei. (va urma) prezentate de Nora Hubran. studentă Luiza Maier.
crunte şi sex dezmăţat, îşi scriu numele şi Manifestarea a fost continuată de mult în final, se poate spune că festivalul
aplaudatul spectacol folcloric. Şi-au dat „Mureş pe marginea ta” s-a bucurat de un
concursul soliştii Adrian Stanca, Ciprian mare succes şi meritul este atât al
C a m p io n a t d e fo tb a l Ja Ş o im u ş Roman, Elena Evsei, Lidia Benea, Eugen prim arului M arius O m otă cât şi ai
Mihăilă, Ovidiu Homorodea, Grupul instru- viceprimaruiui şi al consilierilor locali.
Un foarte antrenant campionat de
fotbal a fost organizat de primăria comunei
Şoimuş, primarul Laurenţiu N istor şi etică şi deontologie al poliţistului: M.O. nr. 813/
consiliul local. Echipele au fost organizate Au intrat în Monitorul Oficial 07.09.2005;
pe sate, antrenând spre sport şi □ Hotărârea nr. 924 privind aprobarea □ Hotărârea nr. 321 a Consiliului Supe­
competitivitate o mulţime de tineri. Astfel, Regulilor generale pentru igiena produselor rior ai M agistraturii pentru aprobarea'
la campionatul desfăşurat sâmbătă şi alimentare: M.O. nr. 804/05.09.2005;
Regulamentului privind organizarea şi
duminică la Baza de agrement de lângă □ Ordinul ministrului sănătăţii privind desfăşurarea concursului de admitere în
Mureş (patron Traian Creţ) au avut loc suspendarea de autorizare a unităţilor
m eciurile: Bejan-Şoim uş; Fornădia- farmaceutice din categoria farmaciilor, în magistratură: M.O. nr. 816/08.09.2005;
Chişcădaga; Boholt-Bejan; Balata- mediu urban, pe o perioadă determinată: M.O. □ Hotărârea nr. 984 privind stabilirea şi
Fornădia, Boholt-Şoim uş; Balata- nr. 811/07.09.2005; sancţionarea contravenţiilor la normele
Chişcădaga. M artori la meciurile □ Hotărârea pentru aprobarea Codului de sanitare veterinare şi pentru siguranţa
desfăşurate, o echipă de la „Călăuza alimentelor: M.O. nr. 814/08.09.2005.
noastră” a putut constata, că s-a jucat la un
nivel profesional deosebit, că primarul Şoimâş, locul III - Baiata; locul IV - echipa MULŢUMIM DIN INIMA păstrează şi la benzină şi la îmbrăcăminte.
Laurenţiu Nistor, viceprimarul şi consilierii satului Fornădie. Fiecare echipă a Dar... e bine. Mâncăm mai puţină carne şi nu
au fost cu toţii prezenţi şi principali beneficiat de câte'urî rând de echipament PARTIDULUI! mai facem burtă (eventual ne creşte' spre
animatori. Din culise, am reţinut că dl şi o minge de fotbal iar câştigătorii de câte - urmare din pag. 1 - spate), înlocuim roşiile şi castraveţii cu iarbă
consilier Voicu Antonie se ruga înainte de o primă în valoare de: locul i 300 iei noi; Ca tot pensionarul care nu mai are de lucru; şi ciuperci, iar haine cumpărăm de la solduri
tragerile la sorţi ca echipa sa din Sulighete locul II = 220 lei noi; locul Iii = 110 lei noi şi după 37 de ani lucraţi, m-am gândit să arunc (la kilogram sau |â sac).
să nu cadă la joc cu echipa din Chişcădaga, cupă pentru fiecare echipă 1, 2 şi 3. o privire în urmă, la primii mei ani de după De aceea mulţumim din inimă Băsescului,
şi, atunci când a tras bileţululj s-a întâmplat Felicitări tuturor celor din comuna Şoimuş angajare ca muncitor. Şi ce am constatat m-a sau lliescului, sau Constantinescufui, sau,
exact aşa cum i-a fost cel mai teamă. Toată care s-au implicat în această'manifestare bucurat tare mult,. Condiţiile de viaţă ş-au mal bine, mulţumim din inimă partidului,
lauda pentru conducerea de la Şoimuş ţ, sportivă deosebită! Totul s-a terminat cu o îmbunătăţit enorm. Acum 43 de ani când am oricare ar fi la putere.
care s-a aflat la meciuri,, împrepnă cu mai masă comună, la care au participat sportiv] luat primul salariu, am primit 725 lei, iar un P.S. Orice asemănare cu realitatea nu este
mulţi bărbaţi cu bani, oameni de afaceri şi şi invitaţi. Primarul Laurenţiu Nistor a stat kilogram de carne bună costa 6 lei. După 37 întâmplătoare. Pentru lămurire, domnilor
de succes. Câştigătorii au fost: Locul I - la masa între preot şi un cunoscut om de ani lucraţi şi 6 ani după pensionare, pensionari, faceţi şi Dvs. comparaţia pe care
echipa satului Bejan; locul II - echipa satului de afaceri, loan CORDOŞ primesc o pensie de 460 lei, iar 1 kg de carne am făcut-o eu şi veţi sări în sus de fericire.
bună costă 15 lei. Aceeaşi proporţie se Aveţi însă grijă să nu vă cadă tavanul în cap.

S cxsptT<XYnx%^xciĂ/ Onxl.'epe^ -o -p oipixxXr Zv\/ yLiAjbrOE truXTiAA^ov' oxwybe^\£Lo-v’