Page 2 - Calauza_2005_818

Vcufr. 2 CălăAA^a/ noastră/ nr. 818

M A I B U N I Ş l M A I U M A N I Oare ce-i face pe aceşti copii să bată străzile pentru încă îmi mai tăieşte mama (95 deani!).
- urmare din pag. 1 - a cerşi? Cu mâhnire am constatat, că într-o lume Acum realizez de ce din când în când, Haţegul
Câţi dintre noi îşi iubesc aproapele şi câţi modernă există părinţi care, din diferite pricini, lipsiţi Domnului Valeriu Bârgău, mai are câte un puseu de mărire!
respectăm această poruncă? După câte se de înţelegere în familie, îşi determină copiii să redactor şef Recent, edilii oraşului, au avut ideea (de altfel
întâmplă în ziua de azi, am ajuns la concluzia că părăsească familia şi să ia drumul foarte trist a! salutară) de a instala în centru, două panouri cu
străzii. Uneori de la o vârstă tot mai fragedă, sunt
noi, oamenii, am uitat cu desăvârşire de această - urmare din pag. 1 - planurile „Ţării Haţegului” şi Haţeg ii ui (oraşul). Totul
poruncă. Avem în preajma noastră un om cu avere, expuşi pericolelor, ajungând în stadiu de a fi bătuţi, Să luăm pe rând unele idei şi etichetări jignitoare este scris în limba română iar autorul a găsit de
violaţi şi chiar ucişi.
bogat minune mare. Ce facem noi? Ne bucurăm şi Dupăun obicei vechi şi frumos, mulţi dintre noi la adresa compatrioţilor săi (cred că e cel din „O”- cuviinţă să traducă titlurile şi în limba engleză. în
ne linguşim pe lângă el, fericiţi că suntem băgaţi în de Crăciun ne vizităm părinţii, iar la rândul lor părinţii ul Baronului) G. Haşa, pe care le. scrie chiar în engleză „Ţara Haţegului” a devenit Haţeg Country,
seamă de acesta. îşi vor vizita copiii. . preajma Zilei Naţionale a României. iar oraşul. Haţeg City, pe picior de egalitate cu New-
Dar pe bărbatul, femeia sau Copilul care stă la Pe aceşti cOpifcai străzii, pe oamenii care Sunt şi eu ardelean, născut în Vulcanul Văii York City, London City ori Bucharest City. Nu cunosc
colţ de stradă cerşind, cine-l bagă în seamă? tremură prin frig dupâ o bucată de pâine, cine-i va Jiului, din părinţi bănăţeni. Până la 20 deani am trăit ce „ardelean de calitate” a făcut traducerea însă,
Nimeni... Ba, mai mult ne uităm urât la el, îl ocărâm vizita? Cine va alina durerea, tristeţea, nefericirea în Transilvania -dupăG. Haşa „provincie cu ritmuri sunt sigur, că turiştii americani sau englezi ce se
cu vorbe grele... Dar tristeţea ne copleşeşte atunci că s-au născut săraci? Oricare dintre.rtoi poate austriece” (!) iar de peste 50 de ani trăiesc şi vor perinda pe aici, se vor amuza pe seama Citiului
când constatăm cu durere că lumea s-a transformat, deveni ca un frate sau ca o soră, ca o mamă sau „lenevesc” făcând şi „lucruri de mântuială” în Haţeg, şi nu vor înţelege în ce ţară au poposit!
că există copii cruzi, pe chipul cărora altădată zăreai ca un ţaţă, ca un fiu sau ca o fiică pentru semenul Capitala „maidanezilor”. Vorbind despre „ardeleni şi bănăţeni de calitate’
inocenţa. Da! Aceşti copii acum ucid cu cruzime nostru dacă îl ajutăm la nevoie. Astfel vom înţelege Aflu acum, la bătrâneţe, de la „baronul” din (aici - zice „Baronul” - nu încape un Sahin Gherman,
bătrâni sărmani care încearcă din răsputeri să-şi cum taina Crăciunului poate face din străin, prieten, medalion că „pentru a drege ce au greşit... ins şcolit superficial la Craiova) şi considerând tot
câştige şubreda lor existenţă. De ce sunt vinovaţi iar pe oamenii îndepărtaţi îi apropie. Sper din suflet (înfăptuind Marea Unire) cei şcoliţi la Berlin şi Paris, el, că „federalizarea nu e o utopie”, la început am*
aceşti oameni? Pentru faptul că s-au născut săraci, ca sărbătorile în care intrăm să facă din noi, oameni s-au gândit să mute Capitala la Alba lulia, Braşov, crezut că G. Haşa o fi fost şcolit nu la Craiova ci
că cerşesc bani pentru a avea o bucată de pâine cu suflet curat şi pur pentru a putea să ne uităm şi Târgovişte şi ceea ce nu ştiam până acum, că şi la aiurea cu vreo bursă Soroş, însă din spusele sale
pe masă? Din ce în ce mai des ne lovim de astfel de la suferinţa aproapelui nostru. Haţeg - însă miticii s-au opus! că e „binişor intrat în vârsta a treia şi din chipul din
oameni. Şi cel mai dureros fapt este atunci când în Numai aşa ne vom putea bucura cu adevărat Venind vorba de Haţeg, în ultimii Cincisprezece „O” mi-am dat seama că ideile îi vin de prin alte
faţa ta se opreşte un copil care, cu mâna tremurândă ani petrec cam 3-4 luni pe an în acest orăşel, unde cotloane! (va urma)
şi cu vocea slăbită te imploră să-i oferi un ban. de marea sărbătoare a Naşterii Pruncului lisus. r — — — — — — — — t
Un mare Om pentru pentru că scrisese o broşură îm potriva
I I
drept comun, aceşti tovi, conduşi cu vocaţie de comunismului. Neculai Chirica a fost o legendă
Fii liniştit, eu n-am ajuns informator! Hunedoara
fostul chimist al Elenei Codoi, de chiar dl Lucică I vie a Hunedoarei, a făcut parte din generaţia de I
REMEMBER RADU BĂLAN Văceanu, de la Deva, au inclus în dosar amprente, - N E C U L A J C H IR IC A ! aur a municipiului alături de Răceanu, Zaharco,
- urmare din pag. 1 - fire de păr, teste grafologice, alte „mostre” din I - urmare din pag. 1 - Pogea, Brâncoveanu ş.a. Am scris împreună şi I
E vorba, însă, de dosare separate de cşea ce recuzita poliţienească, prin care afirmau că „mă I A scris o monografie deosebită a oraşului un roman poliţist „Utopia profesorului Dunca”, îi I
(alţi kilometri) sunt numite „dosare de interes vpr băga la puşcărie”. Datorez* memoriei foştilor I de pe Cema: „Sub cerul purpuriu al Hunedoarei”, proteja pe tineri, îi ajuta să obţină case, locuri de I
naţional”... După ştirea mea, din întregul judeţ, sunt prim secretar Radu Bălan şi secretar judeţean a fost cel care a adunat ca o cloşcă în jurul său, muncăje respecta talentul. Acondus Cenaclul
singurul scriitor care şi-a văzut dosarele, trei la Matei, faptul că ancheta a rămas în coadă de peşte I spiritele care se manifestau. Avea un deosebit „FLACARA” din Hunedoara. La împlinirea a 85 I
număr. Inclusiv cel penal. Acum dl Băsescu ne-a şi, aparent, am fost lăsat în pace. în fine, le vine I spirit al dreptăţii, i-am cunoscut părinţii, am dormit de ani de la naşterea sa, Neculai Chirica, din I
rândul la toate, dacă într-adevăr deviza DREPTATE
precizat că adevărată Poliţie Politică (Gestapoul Şl ADEVĂR a celor pe care i-am votat, îşi va spori şi am mâncat în casa preotului Petru Chirica de păcate este o personalitate uitată. Şi e păcat mare
nostru) - ar fi asta, a celor care au fost anchetaţi şi eficienţa. în fond, deşi am fost victimă a sistemului I lângă Mănăstirea Barnovschi, preot condamnat că mulţi contribuie la această uitare! J
penal... Evident, tot de securitate, anume prin militerizat-poliţienesc, dincolo de aparenţele impreg­
tehnica ştiută: nedovedit pentru ostilitatea anti- nate activistic de laşitatea generalizată, („toţi au
ceauşistă, erai acuzat pentru chestii penale. fost colaboratori", avea să-mi spună un fost XENOFOBII: GYURI DIN PODUL SURII... ®
înscenările erau arta lor, iar în cazul meu, după - urmare din nr. 8 1 7 - câţiva dintre semnaţii şi nesemnaţii făcători de presă,
prim ar!!!), repet că NU VREÂU niscaiva
o hărţuire pe toate căile, între 1971-1988, urmare „răzbunare”; dar societatea noastră trebuie să-şi Răzmeriţă (moldovean) ar fi nume „periculos” „liberă” (de a face bani în judeţul Hunedoara), - extraşi
unei scrisori de protest, e drept nesemnaţă, tov. ştie cu adevărat şi turnătorii şi victimele... Recent, (sic.n ), Mie Botgros „are numele păsării” cu pricina, din chiar publicaţia buldozeristă cu cele mai grase
cpt. Haiku Ion - zelos şi cerând avansare, deoarece un tânăr ziarist replicant, a cărui vervă o apreciez Păun Jura din Simeria îi Sugerează autoarei (ului?) retururi (atenţie finanţişti, atenţie publicitari!) bunăoară
a dovedit „că Eugen Evu este o persoană dublă, sincer, l-a întrebat pe un amic al meu, deşi el mă că ar fi de la Gyura (de ce nu Giuri, ăla din podul gazetiştii: A. Grama (director general) Avarvarei (A
un adevărat pericol social pentru orânduirea ştie bine, inclusiv că sunt gata să pun la dispoziţia şurii? n.); Timiş de la Timişoara (sau Tamisa? ori Vârvorei?); Dan Terteci (sau Tercited?!); Ion Chiroiu
noastră”, s-a dedat la anchetă mascat penală... în ziarelor nefricoase, probe, extrase din dosarele Tîmesquare?!!)... (Chir, egal diavol, drac în estul ţării, slavo-grec); Ov.
CNAS am văzut cu ochii mei probele administrate CNSAS şi din care, arionimizat ori ba, ar avea ce Mda, totuşi e frecvent şi-n Maramureş, suntem Petrovai (???); Amarildo Szekely (ce simpatic,
de poliţia politică a onorabililor Haiku, Vuh, lovan şi să scrie!, - dacă „domnul Evu a fost informator”?!'? acalmaţi, O.K. rezon!); loan Botiş (maghiarizat al lui Bot dar nu
încă a trei duzini de ofiţeri care au întocmit, repetat, Ef, cică, ar vrea să scrie o carte, dar, în 1989 avea Şeful IGP, Roşioru, biensieur, e urmaş gros...); Bianca Darabonţ (înapoi, la dărăbanţi,
filele incriminate. Ca la un veritabil delincvent de doar 12 ani”... (va urma) descălecat şi iarăşi încălecat al vitejilor (de origine dorobanţi, via lorgos kxdanov-lorgovan, măi dragă);
slavă, roşiori Dunăreni... Adriana Pescaru, de la Pagina 19, în maghiară, o trecem, că nu se expfcâ.
muzeu, e fiică de pescar, OK. Geta Barabaş o fi „cu nu „trădează” a i sirsă tinere nor):
AM UITAT SĂ SCRIEM rezonanţe ebraice”, adică ar însemna, daet Edy Bss sâmo^iaJ cu foto încornorat Am ar**: -fo f
ROMÂNEŞTE?! Mâ-c-ş. J'-sJ îatâiuf. f? idar oe ce ceecr-j d r A~a o ane* d r StjaiteF’Ete"5
Ga-acss-Ba-aoas. nâ, anrrâG zacă. t_ care- AlBCTA ■'Ty ft ft irâ >r»v °â n câ » * --*
- urm are d n pag. 1 - Cana. coreene fonmaote â.-<esc .Dcr' z j —ca z - 3= a -a c n a rj 5 c rx c s „ce baerâ Sjuara -a c e a u re 7 : 'te a c n -e . Cotbe.
-inocă >- -setau*- osrrccâ 'b—ari -esc* =cm â r a ş u ”' .F ik x re & rc z ’ . ie - - w—c s ' sqrvarS ' cerrasa-ă-. Aprcăsâns... râcâ-v Evaerx ~u ~ec ac e r u . 1. jn e e n r ae a
-rr-snesi -u - he O t». 3-=a« Canoe <aror-. 0f>. V * rc=: s am iest d r E „roca. i-aţio- Am _... R ezjrsabv 'â fâ n e r- ţeserea. Ce dcrsae. a te e dnier o r ar. anoesra o e rtF U
rec-t Ca-aur r ,'5H2rta-’'Aaj ’âezs.-z ş. smâneşi a n j-e Tâoeazi sceşc ra r-e ri r speţă. De .«ene tr= ijx x teâsăfcr: de zestre. Car - sa ir* sernşi -
-c ş r zac: ce. cu lori suToefâŞm rorănL cu dnspfci aiemerer „răca-ea” araSă za dism Jare = ranafce» şi
oe a nu fi „aoofoaţf pseuaj-eam crscreşs. oe r\, extrer nsfru u 'deloc..- europear. a *n d amează
Alianţa BA din jsdeţal Hunedoara, se al Diavolului. Hailianţa foarte democratică n-a cumva avem de-a face cu resentimente penibi- gazeta, este doar sfertotogie şt aftare în treabă...
şovine, sau mai exact XENOFOBE?
hotărăşte greu între Dumnezeu şi luat în seamă propunerea unor O.N.G.- uri de Şi unde e legitimitatea ştiinţifică, unde morala Patronatul gazetei, pare-se. are bani mufţi dacă a
eliminat fostul animator al „Gazetei de Hunedoara,
a-l numi pe scriitorul George Holobâcă, care e
î Dracu’, alegând totuşi pe tov secrkar deştept, ştie şi a lucra pe calculator (ceea ce omului de presă, dacă nu confiscată jignitor pentru (Marcel Bot), dorind a se impune în piaţa zonală cu
I p.c.r. Sicoe, fa Cultură mulţi tovi nu ştiu!). Cum, probăbil n-au găsit nici cei „desconspiraţi” astfel, într-o manieră cripto- ■ aşa echidistanţi, domnule Grama!
Securisţică, recte cadristă?!
Cercelaru Grămătic-Bâza,
- urmare din pag. 1 - un Diavol pentru Cultură şi Culte, Hailianţa DA a Propun, eventual cerem, să fie astfel insultaţi, şi învăţător Hunedoara
Or fi gândit că de ce să fie un popă la Cultură lăsat un interimar care nu este altul decât fostul
secretar P.C.R. tov Sicoe; şi aşa, tovul se prezintă
şi Culte? In forul intim al Alianţei or fi gândit că VO CEA O P O Z IŢ IE I! a participa şi alte firme. Poate că ar fi câştigat tot
decât un slujitor al Domnului, mai bine un slujbaş peste tot ca director la Cultură! Hailal Haiiianţă! SC Elisabeta SRL şi nu ar fi fost nici o problemă,
- urmare din pag. 1 - dar ar fi fost un lucru transparent, corect din toate
Gheorghe, Răcăştie; Eugenia Mihalescu - începe dl VASILE ŢONEA, consilier munici­ punctele de vedere. însă, firma în cauză, al cărui
P R E M IIL E D E F ID E L IT A T E pal, secretar general al P.Ş.D., fost comandant la
Hunedoara; Pleian Marioara, Simeria; Vintilă loan - acţionar majoritar este domnul Drăgoescu Dorin,
„C Ă L Ă U Z A noastră” Deva; Voicu Maria, Teiuş; Oprea Emil, Deva; rachete, la Sârbi: investitor ce „a câştigat” majoritatea lucrărilor de
PE LUNA NOIEMBRIE Baştean losif, Burjuc. Către investiţii din municipiul Deva, nu putea să piardă un
REDACŢIA SĂPTĂMÂNALULUI
Premiile în bani şi pachetele de cărţi se pot asemenea chilipir. Nu putem defini altfel această
- urmare din pag. 1 - „CĂLĂUZA NOASTRĂ” investiţie, pentru că, prin felul cum decurge
ridica de la redacţie, sau ia cerere, vor fi expediate
La premiile constând în 4 abonamente la ziarul Nu sunţ cârcotaş din fire, ba chiar îmi repugnă realizarea acesteia - bani puţini investiţi şi câştig
„Călăuza noastră” pe luna ianuarie: Ferencz Elena, acasă. o astfel de atitudine, dar nici nu mă pot lăsa prostit maxim în timp scurt - vedem că unul dintre scopurile
Deva; Bulbucan Maria, Orăştie; Varga Elena, Brad; Cele în abonamente vor fi expediate de către de discursul sforăitor şi găunos al primarului investitorului nu a fost decât acela de recuperarea
Smadici Grigore, Sârbi. redacţie. municipiului Deva - Mircia Munteanu. rapidă a cheltuielilor. Acest fapt rezultă dintr-un
La premiile în cărţi: Păun Gheorghe, Deva; Mulţumim pentru fidelitate şi vă dorim mult Din capul locului vreau să fac precizarea că calcul simplu la îndemâna şi celor mai puţin iniţiaţi în
Bulz Cristian, Deva; llca Vasile, Lunca; Lako succes pe viitor. susţin orice iniţiativă ce aduce un plus de confort astfel de manopere:
r n locuitorilor urbei noastre. Asta, nu înseamnă că nu 1.6ore/zi x30zile/lunăx1,12euro/orăx70
PRIETENIA -0 BANCA Să primeşti o vorbă de încurajare, să ştii că la el | sunt atent şi la lucrurile mai puţin corecte care se persoane/ oră (copii, elevi până la 15 ani) = 14.112
ascund în spatele frazelor pompoase, rostite când
DE ONOARE poţi alerga oricând, să aprecieze că ai avut curajul i se inaugurează câte o „măreaţă ctitorie a euro 2.6 ore / zi x 30 zile/ lună x 1,38 euro / oră x 20
- urmare din pag. 1 - să te destăinui lui. ! cârm aciului" municipal. Am în vedere aici persoane / oră (tineret şi adulţi) = 4.968 euro
„Nimeni nu poate trăi fără prieteni chiar dacă I
Un prieten pe care să-l simţi aproape de tine stăpâneşte toate bunurile lumii” (Aristotel). | inaugurarea, cu mult alai portocaliu, a patinoarului 3. Venituri realizate din vânzare produse de tip
şi sufletul tău, să poţi discuta cu el toate artificial din incinta stadionului Cetate Deva,
Bucuriile nu au valoare dacă nu ai cu cine le . fasţ-food = 1.560 euro
problemele pe care le ai atât tu cât şi el. Să simţi împărţi, tristeţea dacă ai cu cine să o împărtăşeşti, I eveniment ce a avut loc în data de 10 decembrie 4. Venituri realizate din închirieri patine=1000euro
că ai un sprijin moral, care contează mai mult e o mare uşurare. | 2005. Conform programului evenimentul trebuia să TOTAL VENITURI LUNAR = 21.640 euro
decât un sprijin material, după părerea mea. Să Un prieten trebuie să fie „o bancă de onoare” i înceapă la ora 12.00, dar, pentru că primarul s-a Din calculele de mai sus rezultă că investiţia
ai încredere că după ce ţi-âi deschis sufletul plin lăsat aşteptat nepermis de mult, acesta a început este foarte eficientă pentru cel care a realizat-o, că
de necaz sau bucurie, nu-ţi întoarce spatele şi demnă de toată încrederea, să-ţi depui secretele, cu o întârziere de o oră. Nu ştiu de ce cred unii că ea se va amortiza în timp scurt, având în vedere
râde sau duce vorba mai departe în batjocură. bucuriile şi necazurile având ca dobândă I este de bun ton, atunci când eşti într-o funcţie durata de funcţionare a acestuia din luna Octombrie
Un prieten să se bucure păstrarea secretului lor dacă ţi se cere. | oficială, să te laşi aşteptat. Cred, poate, că în acest până în luna iunie.
de bucuria ta şi să te Dacă a avea un prieten adevărat este un , fel li se conturează mai bine personalitatea, li se Tot din calculele de mai sus rezultă că pentru
• , / . î sprijine la tristeţe să-i lucru minunat, deosebit, eu am întâlnit astfel de V adaugă ceva prestigiu. Nicidecum. majoritatea locuitorilor Devei preţul este prohibitiv
j V _ simţi sinceritatea. oameni cărora le mulţumesc. Mulţumesc că | Este un gest mitocănesc, ce denotă lipsă de şi, că de fapt, de o investire realizată din banii tuturor
existaţi şi Dumnezeu şă vă dea i educaţie şi de rigoare comportamentală. Dacă am
se vor bucura doar unii. Preţul biletelor va garanta
sănătate. Atunci nimic nu poate vreo consolaţie legată de acest comportament, cu siguranţă recuperarea rapidă a investiţiei.
fi mai dureros pe lume decât să I aceea vine din faptul că am întâlnit astfel de gesturi P.S. în discursul inaugural, primarul municipiului
fii trădat de un prieten pe care | şi la alte case politice. Deva afirma că investiţia realizată este „o premieră
l-ai crezut cu adevărat. , Dar să revenim la subiectul nostru. în Consiliul naţională”. Am cercetat şi m-am consultat cu mai
P.S. Singurătatea este 6 • local al municipiului Deva s-a votat asocierea între mulţi specialişti şi am ajuns la concluzia că este o
lepră (post) modernă şi oamenii | Primăria municipiului Deva şi SC Elisabeta SRL în premieră intergalactică.
nu doresc ca ceilalţi să ştie că i vederea realizării acestei investiţii. La vremea Pentru că în popor se spune despre unii că
respectivă am făcut afirmaţia că „asocierea s-a
sunt leproşi, a spus Maica j „mint de îngheaţă apele”, am convingerea că se va
I Tereza. i făcut cu dedicaţie”. Asta, deoarece nu s-a anunţat putea uşor prelungi perioada de funcţionare a
L J public intenţia realizării unei astfel de asocieri pentru patinoarului. ' ________________
S (Ă Ţ JtziA A nA Xisuxlr C4axŢepeAnxĂye4aXr c u fL o Js i> v şAAAjErci/ t A tfU yr& r" CttsvvueA rU A xyv’