Page 2 - Calauza_2006_819
P. 2

Pogp.  2                                                                                                     CâZaw%a/ M ostră/ v\r.  819


         PICĂTURĂ  DE  VENIN  SI  LINGURIŢA  DE  MIERE                                   UN ALT              Că  cei  ce  vor câştiga   •   Şi  ia 70 de ani
                                                                                      PLUGUŞOR               Multe-n  ţară  vor  schimba   Să  câştige  aceşti  bani!
                                                                                                             Vor  fi  salarii  majorate
                       DOUĂ MUNICIPII, DOI PRIMARI,                                                          Pensiile  recorelate.     Să  pună coasa-n  spinare
                                                                                   Aho,  aho,  stimaţi  români                         Să  vină  cu  mine-n vale
                      DOUĂ ATITUDINI FAŢĂ DE CULTURĂ                               Cei  cu  soarta ţării-n  mâini   Şi  economia  o  să  crească   Dimineaţa  şi  pe  ploaie
                                                                                   Mai  uitaţi-vă-napoi      Cu  toţii  bine  o  să trăiască   Că  atunci  iarba se  taie.
                               - continuare din pag.  1  -                         Dacă  plugu-i  tras  de  boi  Numai  acest  rezultat
        E drept că vreo patru decenii Hunedoara   Ce să vă spun: au fost am enajate la cerinţe               La  noi,  nu  s-a  întâmplat.  Ca  să vadă cum  e traiul
     ş i-a   fo rm a t  o  in te le c tu a lita te   te h n ic ă    de  capitală culturală  europeană o  sală  de   Din  Guvern  şi  din  Senat   Şi  la  noi,  dacă e  raiul
     (ingineri,  economişti,  universitari),  pe când   e xp o ziţii  şi  un  co m p le x  de  m a n ife stă ri   Cum  pământul  s-a  lucrat   Traiul vine  tot  mai  greu   Şi  sub  arşiţa  de  soare
     Deva  s-a  ales  cu  una  snoabă,  de  scârţa   cultural-ştiinţifice în zona Castelului. Şchiau   Că trebuie  să  ne  bucurăm   Noi  îmbătrânim  mereu   Puterile  să  te  doboare.
     scârţa pe hârtie şi de pensionari (mulţi ofiţeri   e  n e lip s it  d e  la  m a n ife s tă ri  c u ltu ra le ,   Că-n  Europa o  să  intrăm  Iar povara  ne  apasă
     terişti,  m iliţişti  şi  securişti).  T ot  aşa  cum    o c ro te ş te   v a lo ri  c re a to a re ,  s c riito ri,   Şi  lâ domni  nu  le  mai  Şi  dacă te  crezi  baron
     drept  e  că în  fruntea  celor două  oraşe  au   plasticiani...  la Deva se dem olează pen’că   Dar se  pune o-ntrebare:   *  '    pasă  Să  pui  la coasă  buton
     fo s t  o am e n i  de  v e rs   şi  re v e rs  sau  de   prim arele face alergie la cultura majoră, nu   Cum  ne  văd  peste  hotare?   Să  meargă  teleghidată
     c o ro a n ă   -   p a je ră .  Pe  c â n d   la  D eva    participă la manifestări cum ar fi,  ia colo, o   Dinainte  de  votare   Dar eu  le urez  numai  într-o  ţară dem ocrată.
     prim ăreau  inşi  cu  atâtea  clase  câte  are   eminesciană, un salon hunedorean al căiţii,   Cu  angajamente         de bine    La  mulţi ani!
     trenul:  Colceru,  Circo,  Matei  şi  alţii  ca  ei,   v e rn is a ju l  u n u i  sa lo n   in te rn a ţio n a l  de   electorale  Să  aibă  pensie ca  mine  Grigore GONZA
     destinele  Hunedoarei  erau  în  m âna  unor   c a ric a tu ră   e tc ,  e tc.  Ş c h ia u ,  p rim a ru l
     in te le c tu a li  pre cu m   R ă ce a nu ,  N e cu la i   hunedoarei,  are  consilier personal  pentru
     C hirica,  Pogea  Brancoveanu,  G heorghe   cultură,  în  persoana  unui  a rtist  plastic,
     Pogea (actual vice-prim   ministru). Trecutul   M ircia  s-a  înconjurat  de  câteva  proaspăt
     îşi  pune  în to td e a u n a   a m p re n ta   asupra   „e c o lo g is te ”  ca re   c o n fu n d ă   c u ltu ra   cu
     prezentului.  A şa  se  face  că  H unedoara   u n tu ra .  H u n e d o a ra   (p rim ă ria ,  fire ş te )
     avea  şi  are  învăţăm ânt  superior tehnic  şi   s p rijin ă   a p a riţia   re v is te i  de  c u ltu ră   şi   continuare din pag.  1
     econom ic  de  stat,  iar  Deva  se  fuduleşte   literatură  „Provincia  Corvina” în  vrem e  ce
     cu  o  form ă  de  învăţăm ânt  pa rticular  tip   deţinătorul de trei mandate abia a catadixit   Avem   instalaţii  de  alim entare  cu  apă   septem brie,  când trebuia să apară factura
     Spirtu Harem şi de învăţăm ânt „australiano-   să sprijine cu o sum ă modică apariţia unui   potabilă dar nu şi de canalizare.  Instalaţiile   o b iş n u ită ,  a  a p ă ru t  o  fa c tu ră   p e n tru
     canadian" la distanţă (distanţă mai ales de   num ăr (!)  din „Ardealul  literari’.  au fost proiectate şi executate prin anii 60   diferenţă „apă grădină”...
     pretenţiile  universitare).               După ce toate acestea au fost am intite   ai  secolului  trecut,  cu  tehnologia,  m ate­  Ce să fie,  ce să fie?! Aceeaşi  Mărie cu
        Hai  să venim  mai  la zi cu comparaţiile.   (şi câte nu ar mai putea fi!) să nu vă miraţi   rialele şi nevoie de apă de atunci. Pe lângă   altă  pălărie?!  Rămâne  de  aflat.  Păi  chiar
     Hunedoara  a  avut  în  frunte,  ca  primari  în   de  re a lită ţi  în g rijo ră to a re   v is -a -v is   de   fa p tu l  că   in s ta la ţia   d e   tra n s p o rt  e ste    aşa  hoţie  dom nilor  de  la  RAIL?  Nu  v-au
     u ltim ii  ze ce   ani  e c o n o m iş ti  şi  in g in e ri   cultură  şi  actul  de  cultură:  s-a  pus  ochii   subdim ensionată,  mai  este  şi  ciuruită,  cu   ajuns banii la despărţirea de  noi? începând
     precum   Mariş  şi  Şchiau;  Deva  l-a  avut  şi   hrăpăreţi  şi  pe  Casină,  la  mari  spectacole   d e se   d e fe c ţiu n i,  o p riri  şi  p ie rd e re .  în   cu luna iulie aţi scum pit apa de la 8, 670 la
     îl  are,  avere-a!  şi  alţii,  pe  M ircia  Muntean,   de  teatru  vin,  cu  japca  aduşi,  copiii  de  la   perioadele de consum  maxim ale zilei, apa   11  200  lei/  m.c.  (fără  TVA!),  cu  aproape
     ins  şcolit  precar  la  cultura  populară.  Şi  se   grădiniţă,  salonul  hunedorean  al  cărţii  e   abia  mai  curge.  3 0%   P entru  ce,  d o m n ilo r?   E uro  a  to t
     vede.  Mai  ieri  Consiliul  Local  Hunedoara,   organizat  de  şi  la  Biserica  Reform ată,  la   C am   din  4  în  4  a rii  s-a   to t  pro m is   scăzut,  de  încălzit  n-aţi  încălzit-o,  de  răcit
     la  in iţiativa   prim a ru lu i,  a  a lo ca t  400  de   direcţia de cultură nu este de un an director,   reproiectarea, redimensionarea şi refacerea   n-aţi  răcit-o,  cu  cisterna  n-aţi  cărat-o,  din
     m ilia rd e   pentru  m o d e rn iza re a   casei  de   în vrem e ce, parafrazând cunoscuta poezie   reţelei de conducte dar, până acum, numai   S ib e ria   n -a ţi  a d u s -o   şi  to tu ş i  a pa  s -a
     cultură;  la facultăţile pe care le-avea a mai   ceauşistă, „M ircia e-n to a te /în  cele ce sunt   promisiuni electorale, vorbe de închis gura   u m fla t  în g rijo ră to r  la  preţ.  P ro b a b il  de
     adăugat două, dintre care una de ziaristică.  (cu  pom pă  şi  ta m ta m u ri,  cu  d u b a şi  şi   satului.  C ât  despre  contorizarea  consu­  la  ploi!  C om paraţi  preţul  apei  adusă  de
                                            căluşari)/  Şi-n  cele  ce  mâine  vor  râde  la   mului  (parcă are  cineva obligaţia  legală s-   la  d o i  p a şi  cu  cei  al  g a z u lu i  m e ta n
            S.C. DOM  PREST SRL             soare...” .  In  schim b  se  dă  în  vânt  după   o facă!)  nici vorbă şi  nici  interes atăta timp   adus din  Siberia şi  vedeţi  şi  vedeţi cât e...
                                                                                   cât  se  încasează  banii  cum   se  vrea  (nr.
                                                                                                                         interesul  local!  Valoarea  o  adăugaţi  dvs,
             EAST FOOD DONIS                conferinţe  de  presă  cu  câteva pricăjite  de   persoane,  dotări  sanitare,  animale,  auto­  taxa  o  plătim  noi.
                                            la foiţe  năclăite,  se face  luntre -  punte  (şi
                    urează angajaţilor,     chiar de râs) ca să fie televizat ca ins atoate-   turism e,  grădină).         Cu sistem ul pauşal -  ar fi curios de  ştiut
                                                                                     D eşi  a   fo st  un  an  cu  m ulte  ploi,  cu   -  cred că încasaţi mai mutţi m x.-d e câ t cei
                     colaboratorilor şi     fă c ă to r:  lu b ris t,  ja n d a rm is t,  h in g h e r,   scurgeri de ape  de pe dealurile cin ju r iar
                                            înotător,  patinator,  cam pion  ia datul  huţa                              pom paţi In   instalaţ i .
                   tu tu r o r  d ie n ţ ik x .  u n                               r ă ii  ce trece prin zonă  a  inundat  grărfni,   N v n a i cei p e riiu  udat grâ&na in  acest
                                            şi ou tetecabnuta, gospodar nevoie mare!
                         c ă ld u ro s      tn tofcriu tatei  Hunedoara e  Încă oraş viu,   întreaga  vară  s -a  ptărit  apă  pentru  udat   an. a r form a u n  tău cât apa Sâm betei pe
                                                                                   g ră d in a .  P fu v to m e tre ie   d e   ia   R e d ta
                    _LA MULŢI A N II"       în  care  pulsează  inclusiv  viaţa  culturală;   A u to n o m ă   de   in te re s   loca)  H u nedo a ra    care s-au dus bară noşte. Ik i m ai vorbesc
                                                                                                                                                     A i maşin i
                                                                                                                         de apa  pentru  spălat m aşina
                                            D eva  e  to t  ce e a   ce  a  fo s t  un  a zil  şi  o
                                            metropolă  de şcoB  profesionale.  ____  (RAJL) au in re o stra t în zonă secetă mare.  in  acte, vrei, nu v re i trebuie s-o  s p e i deşi
                                                                                      Ploie dese şi â a d e  au rriănaff şi au ars   în câ lc i  pre ve d e rile   H o tă râ ri  C o n s S tK a
                                            cărţie de muncă. Să existe oare riscul pierderi   cam  totul  prin  grăcfni.  Noi,  ca tâm piţi,  de   Municipal  Nr.  48/ 2005  privind  evacuarea
       PARLAMENTUL  STRĂZII                 in fo rm a ţiilo r  odată  cu  d ispariţia  C ă rţilo r   voie,  de  nevoie,  am   udat grăcfina!  apelor din  imobile.
                                            de  Muncă?                                în   lu n a   a u g u s t,  în   u rm a   d e s e lo r   P reţurile  şi  condiţiile  de   facturare  se
                                               • Prefectul şi Subprefectul au optat definitiv   v o c ife ră ri  la  g h iş e e le   de   p la tă   sau  a   m enţin  şi  la  noua  M ărie.  P rocedând  aşa
            - continuare din pag.  1 -      pentru  administraţie,  înaintându-şi  demisia   inundării  conştiinţei  interesaţilor locali,  am   cred  că  ne  veţi face  să  nu  m ai  avem   nici
        •  Din  nou  supărare  printre   bolnavi.   din  partidele  care  i-au  propulsat în  „fotoliile”   crezut  că  bunul  sim ţ  a  învins  şi  furtul  a   după  ce  bea  apă,  deşi  o  plătim .  M ai  şi
     P re ţu rile   la  m edicam ente  s-au  scum pit   pe  care  le  deţin.  D upă  exam enele  de   încetat  căci,  în  factură,  nu  s-a  mai  inclus   gândiţi  înainte  de  a  vă  um ple  buzunarele
     cu valori între 4 şi 8 procente, aceasta... după   atestare  pe  post,  au  devenit  înalţi  Funcţio­  apa  pentru  udat  grădina.  Iluzii!  în  luna  prin...  Hai  să  nu-i  zic  hoţie!
     ce  M in iste ru l  a  o b lig a t  p rod u cătorii,   nari  publici.
     distribuitorii  şi  farmaciştii  să  le  ieftinească.   •  Şi  prin  judeţul  nostru  se  discută  că  în
     Să  vedem   ce  va  aduce  noua  m ajorare   curând agricultura de subzistenţă va dispărea.
     a  p reţurilor  m edicam entelor  ce  va  avea   Pentru o agricultură performantă este nevoie   < / > ! * / I \ I / \    / V I  I J y \
     loc înjuna martie a .c ....            de  înfiinţarea  asociaţiilor  agricole.  Noi  ne
        •  începând  cu  2006,  Casa  de  Pensii  va   întrebăm:  unde  se  va  tăia  prima  panglică   CE  (M A I) FA C E   TO V.  PO P A   Ş A P C Ă ?
     avea o bază de date cu informaţiile înscrise în  inaugurală în  acest an?
                               DRAG/ C/r/WK/ A/ Z/AKULU/ MOSWU                            - continuare din pag.  1  -     C âteva  m ilioane  din  cetăţenii  ţării,  cei  ai
                                                                                      C ă  se  fă cu se   tria j,  vo rb a   Iui  M arin   vârstei a treia, icnesc faţă de mâriănia „fiilor
                                            - continuare din pag.  1  -            Sorescu.  După  1989,  urmaşii,  legitimi  ori   noştri”, cu acel difuz sentim ent deja vetust,
                            Acum,  la  acest timp  de  cumpănă,  vă  adresez  Dumneavoastră   ba,  sub  oblada  loviluţiei  (unii  acuză  cea   al paternalismului omului bătrân faţă de cei
                         cele  mai  calde  urări  de  bine  şi  sănătate,  să  aveţi  linişte  în familiile   m ai  m are  ro ta ţie   de  c a d re   din  is to ria    mai tineri. „V-am crescut ca să ne daţi afară
                          Dumneavoastră,  să aveţi  bunăstare şi  multe împliniri.  pîcîrîului...)  -  s-au  dovedit  ceea  ce  erau   din  apartam ente,  pe  noi,  părinţii  voştri”,
                            Să aveţi puterea şi plăcerea de a rămâne mereu alături de ziarul   în că   de  pe  vre m e a   lui  n e ică   ce a u şu l,   plângea  o  nană  în  sala  de  tribunal  de  la
                         nostru, ştiindu-vă aşa, vom reuşi şi noi să vă cunoaştem mai bine şi   „cadrele de  nădejde şi pepiniera de mâine   H unedoara.  M âriănia  a  supravieţuit  şi  a
                         mai  repede  doleanţele  şi  problemele  carora  să  le  dăm  curs  cu   a  nomenclaturii.       prins cheag nou, gelatinos, uneori tumoral,
                         promptitudine în paginile pe care ştim că le iubiţi atât de mult.  H azliu  este  că   ultim u l  m a h ăr  prim -   de te miri că ei au fost „pepiniera de aur” a
                             LA MULŢI ANI! CU TOATĂ DRAGOSTEA Ş l PREŢUIREA        pîcîrist al judeţului  nostru,  s-a numit  Popa;   pîcîrîului.  Treziţi  spre  libertate',  nu  ştiu  s-o
                                      ALĂTURI DE DUMNEAVOASTRĂ                     ăla  era  leit  plia t  pe  m odelul  toarşei  de   re s p e c te   în  s e n s u l  s im p le i  m o ra lită ţi
                                                                                   renume mondial, polimierlita! l-au fost cadre
                                            de  bine,  într-o  zi  în  care  eram   tristă  din   de  n ă d e jd e   c h ia r  u n ii  c a re   a zi,  p rin    româneşti: frustrările lor răbufnesc bizar în
            „ C Ă L Ă U Z A ”               cauza  unor  problem e  fam iliale.  Da,  este   culisăreala  inegalabilă-n  lum e  ce  ne-au   erezia  de  a  îm proşca  părinţii,  societatea
                                            m inunat  că  în  viaţă,  Dumnezeu  îţi  scoate   hărăzit-o  U rsitele  stau  în  capul  trebii.  Ei   en-gros,  chiar naţia!  ”Ura de sine”!
                                            în  drum   şi  astfel  de  oam eni  la  tim pul  şi                             A g re s ivita te a   v e rb a lă ,  p rin   s ta ţii  de
            - continuare din pag.  1  -     m om entuî  potrivit.  Sunt  sigură  că  nu  ştiţi   zic  una,  dar  alta  (ne)  fac.  Omul  de  rând,   navetişti, grosolănia de a vorbi cu m itidstul
                                                                                   altă  sintagm ă  cu  schepsis,  ca  şi  aia  cu
        Am  purtat  dialog  prin  „Călăuza”  şi  apoi   ce  bine  mi-a făcut  dedicaţia  de  mare  preţ   „fe m e ia   de  s e rv ic iu ” ,   a  a ju n s   să   „bă  m oşule”,  „tu  fem eie”,  sunt  sim ptom e
     am  avut fericirea  de  a-i  cunoaşte.  Am  mai   pentru  mine.  A  fost  ca  o  m edalie  de  aur   recunoască,  în  fine,  că  „aşa  ne  trebuie”,   ale  unei  confuzii,  unei  laşităţi  care  devine
     avut bucuria, fiind o fidelă cititoare a Călăuzei,   primită la un concurs. Da, dom nule Director   ori că „noi i-am crescut, iar ei ne om oară”...  a g re s iv ita te   p rin   g o lă n ie .  S u rd ,  în tre
     să am norocul de a câştiga premii în cărţi şi   cuvintele  sunt  sărace  şi  puţine  să  vă  pot                     oam eni,  explodează  din  te  miri  ce,  nervii
     bani. Fie binecuvântată de Dumnezeu mâna   descrie  bucuria şi să vă m ulţum esc din tot   Cu  o ca zia   s ă rb ă to rilo r  d e    celor mai sensibili; frica de ieri faţă die lege,
     care  mi-a adus  noroc.  Am  mai  avut bucuria   s u fle tu l  p e n tru   p re ţu ire a   a ră ta tă   de           a  devenit „revoltă fără cauză”  a fiecăruia?
     de a-mi exprima opiniile în anumite probleme   dum neavoastră.                         ia rn ă                       Psihologic  zicând,  în  ţara  noastră  are  loc
     sociale  cu  care  ne  confruntăm  în  această   „C ă lă u za ”  m -a  că lă u zit  şi  a  d e ve n it   ASIROM-DEVA,   un soi foarte straniu,  nevrotic „război civil”,
     perioadă de  haos şi  neclaritate.     „Călăuza  noastră”.                         urează  tu tu ro r               disim ulat în a-l jigni pe celălalt, a-l dispreţui,
        Dar cea  mai  m are  bucurie  a  mea  este   Nu  am  avut  prilejul  a  vă  m ulţum i,  de                        ori  a-i  pune  piedică.  Tot  rom ânul,  într-un
     faptul  că  am  prim it  din  partea  dom nului   aceea  m i-am   perm is  să  scriu  ce  sim te   a n g a ja ţilo r,   fe l,  a  d e v e n it  a n c h e ta to ru l  c e lu ila lt.
     D irector  Valeriu  Bârgău  o  dedicaţie  pe  o   sufletul  meu.               c o la b o ra to rilo r  şi  a s ig u ra ţilo r  m u ltă    Incredibil,  dar  aşa  este.  M ă  uit  la  oameni
     carte  m ică  şi  de  m are  valoare  sufletului   Sănătate  şi  multe  îm pliniri  în  activitate   să nă tate,  p ro s p e rita te   şi  tra d iţio n a lu l   şi  văd  tot  mai  mulţi  neoam eni;  încruntaţi,
     meu;  „Apocalipsa după Valeriu”.  Cuvintele   să  vă   dea  bunul  D um nezeu  pentru  că   „LA MULŢI ANII”          irascibili,  habarnam işti  spre  com unitatea
     scrise m-au făcut să mă sim t nemaipomenit  meritaţi  din  plin.                                                     lor;  „experţi” în  a judeca  m ereu  pe  alţii.

        S & p t A X A V i A W   U i Z /   iM A & e p & Y U % s e s v \ £ :   c u fL c u tr   V w             t A A t / U A ^ o v
   1   2   3   4   5   6   7