Page 3 - Calauza_2006_819
P. 3

Cdld^i^ay vioa^trâ/  m~.  819                                                                                                             Pa#.  3


                                                                                                         FIINŢELE ÎNTUNERICULUI
                        P t u q u ş o r u l   „  C ă l ă u z e i "
                                                                                                                       - urmare din nr. 817 -
                      - urmare din pag.  1 -                                                        C o p ilu l   s tră z ii   e   p itic u l   b irja r,  bate  câ rciu m i,  cu n o aşte
                                                                   Orişiunde vă aflaţi;
                                     Sărăcia şi hoţia,                                           uriaşului. Aşadar, acest heruvism    toţi  hoţii,  se  tutuieşte  cu  fem eile
      Ne-am sculat mai de cu zori                                  De toate s-aveţi pe masă,
                                     Bacşişul, potlogăria,                                       al  m o c irle i  a re   c â te o d a tă   o   d e    s tra d ă ,   c â n tă    c â n te c e
      Să urăm la cititori                                          Să veniţi mai des pe-acasă!
                                     MafiofH şi Hoţii                                            c ă m a ş ă ,  d a r  n u m a i  u n a ;  a re    deşănţate şi n-are nici un dram  de
      Precum şl la creatori:                                                    Aşa,  flăcăi
                                     în pustiu şi iad cu toţii!;                                 c â te o d a tă   p a n to fi,  d a r,  fă ră    răutate în inim ă. Pentru că poartă
      Condei bun, paletă lată,                                                  Hăi,  hăi!
                                     Politica mincinoasă,  docoimea   .                          pingele;  are câteodată o locuinţă   în    s u fle t  un   m ă rg ă rita r  -
      Inspiraţie bogată                                            Să urăm cum se cuvine         şi  ţin e   la  ea  fiin d c ă   o  gă se şte    nevinovăţia,  şi  m ărgăritarele,  nu
                                                ,     Găunoasă,
      Şl s-avefi şi voi răsplată.                                  Şi pentru oameni de bine,     acolo  pe  m aică-sa,  dar  îi  place   se topesc în noroi. C ât tim p om ul
                                     Preţurile  pipărate,  dar  şl  taxe
      Nu „mulfam",  ca altădată.                                   Pentru brava dăscălime,       m ai  m u lt  s tra d a ,  fiin d c ă   a co lo    e  co p il  D u m n e zeu   vre a   să   fie
                                     inventate
              Uraţi flăcăi I                                       Pentru Pogea,  bunăoară,      a flă   lib e rta te a .  C o p iii  stră z ilo r,   nevinovat.
                                     Şi  cei  care,  se  ştie,  tot poftesc
              Hău, hăl I                                           Ce-a plecat din Hunedoară     c o p iii  g ă rilo r...  S ă-i  p riv e ş ti  şi   A cest  copil  se  va   face  mare.
                                     autonomie
      Pluguşor de brazdă lată,                                     Ca să facă bine-n ţară.       să  ţi  se  facă  milă,  să te-ntrebi  -    Din  ce  lut  e  plăm ădit?  Un  pum n
                                     Precum rromul o tichie,
      Lângă mine faceţi roată                                      Chiar pentru Barbu urarea,    o a re   cu  ce  au  g re ş it,  ei  de   d e   tin ă ,  o  s u fla re   şi  ia tă   pe
                                     Albastră,  de împărat,
      Să urăm cum se cuvine                                        C-a făcut „recalcularea",     ce  se  a flă   a ici?   P rin  ce  jo c   al   Adam .  E  de  ajuns ca  D um nezeu
                                     Fiindcă prea i-am răsfăţat,
      Pentru anul care vine:                                       Pentru Mircea Moloţ,  care    s o rţii  au  a ju n s   a c e s te   fiin ţe    să treacă pe aproape. D um nezeu
                                                 Urlaţi,  flăcăii
      Să avem pe masă pâine,                                       Deşi-i mic,  lucrează  tare;   nenorocite  aruncate  aşa  la  voia   a  tre c u t  to td e a u n a   p e  lâ n g ă
                                                 Hăi, h ă i!
      S-avem slană, s-avem lapte                                   Pentru-nfăptuiri măreţe       în tâ m p lă rii  în  s tra d ă ,  în  ga ră ,   copilul străzii. S oarta luptă pentru
                                     Pluguşor de vremuri grele
      Şi pensii recalculate,                                       Şi proiecte îndrăzneţe,       în trenuri?  De ce um blă desculţi,   făptura asta.
                                     Din belele în belele —
      Şl prinos de sănătate;                                       pentru „Polis"şi-aeroport,    de  ce   d o rm   la o la ltă   cu  c â in ii   în    o ric e    o ra ş    un   c o p il
                                     Ne conduc nişte lichele:
      De-o fi să ne-ngheţe hornul -                                Pentru cei ce vor şi pot,  ,  iarna  ca  să  se  încălzească,  de   va g a b o n d   e ste   un  om   p ie rd u t
                                     Uraţi să scăpăm de ele,                                     ce  nu  au  ce  m ânca,  de  ce îţi  sar   a p ro a p e   p re tu tin d e n i  c o p ilu l
      Măcar „laptele şi cornul”                                    Pentru toţi bătuţii sorţii;
                                     Şi tot răul să se spele!                                    în  fa ţă   cu  ve şn ic u l:  „îm i  d a i  o
      Să Ieşim In primăvară                                        Pentru lege şi dreptate                                       răm as de capul lui, este oarecum
                                     Pluguşor cu glas de frate:                                  m ie  de  le i? ”  D e  ce?  C in e   a r   osândit  şi  este  lăsat  pradă  unei
      Fără gripa aviară;                                           Un an cu prosperitate! -
                                     Să urăm pentru bucate                                       putea  spune?  Noi?  Societatea?   scufundări m orale de neînlăturat,
      De la  Timiş la Soroca                                       Să răzbeşti,  român popor,
                                     Şi mai multă sănătate                                       C ine ştie?                     ca re   n im ice şte  în  el  cin ste a   şi
      Să intrăm în Europa,                                         Chiar în ciuda tuturor,
                                     La românii de departe:                                         C e rt  e ste   că  a c e a s tă   m ică   conştiinţa.
      Fiindcă merităm şi noi                                       M ii de ani şi încă-o mie
                                     Din Americi şi din Spânii                                   fă p tu ră   în  n e n o ro c ire a -i,  este   Şi  cine  e ste   v in o v a t  pentru
      Un purcoi de euroi,                                          în belşug şi bucurie!
                                     Pe unde i-au purtat anii -                                  veselă.  Nu  m ănâncă  în  fiecare   toate  acestea?  O,  m ers  nem ilos
             Pocniţi, flăcăi.                                      Pentru Ţară uraţi, măi!
                                     în suflet cu pluguşorul                                     z i,  n -a re   c ă m a ş a   pe   tru p ,   al  societăţii  om eneşti!  R isipe  de
             Din bice, măiI                                        Şi sunaţi din zurgălăi,
                                     Şi în inimă cu dorul:                                       n ic i  g h e te   în   p ic io a re ,  n ic i   suflete  şi  de  oam eni  de-a  lungul
      M ai ura fi,  ca să dispară                                            Hăi,  H ă i!
                                     Sănătoşi să fiţi,  fârtaţi,                                 a dă p o st.  E  ca  p ă să rile   ce ru lu i   drum ului. O cean în care cade  tot
      Tot cei rău fn astă ţară:                                                  Călăuza noastră
                                                                                                 c a re   n -a u   n im ic   d in   to a te    c e   le a p ă d ă   le g e a !  D is p a riţie
                                                                                                 a c e s te a .  A re   în tre   ş a p te   şi
                 REMEMBER                          necunoscuţi, ştiind că am fost ia CNSAS, mă întreabă   tre is p re z e c e   a n i,  tră ie ş te   în   în fio ră to a re   a  s p rijin u lu i!  O,
                                                   cum să procedeze... Scrieţi, dacă sunteţi imuni la otrava
                                                                                                                                 m oarte m orală.
              RADU BĂLAN                           memoriei trucate:                             ceată,  bate  străzile,  locuieşte  în   n ă d e jd ii,  în  a c e a s tă   p ră p a s tie
                                                                                                                                    S u fle tu l  lă s a t  în   v o ia   d e z ­
                                                      Consiliul Naponal pentru Studierea Arhivelor
                                                                                                 aer  liber,  poartă  nişte  pantaloni
                                                   Securitipi,  str.  D ragoslavele  nr.  2-4.  se cto r  1,   vechi (ai lui taică-său), care-i cad   p o a te   s ă   se   p re s c h im b e   în
                  -  urmare dm nr. 818 -
                                                   Bucureşti. Telefon 021/ 2230243.              peste   călcâie,  o  p ă lă rie   ve ch e
        Tulburător lucru! Păi, dragă ziarisbie fcer, ...1$ repet                                                                 cadavru.  C ine  are  să-l  învie  din
                                                      Şi luaţi-vă adk> de Ia prieteniile trecutului!  (a   a ltu i  ta tă ),  c a re -i  c a d e    m orţi?  lată  fiinţele  întunericului.
     invitaţia  de  a  mă  vizita,  să-ţi  arăt  pe şleau  dacă  am   Eugen  Evu,  s c riito r,  ce tă ţe a n   de  o no are  al
     fost au  ba  informator!  Eu ştiu  că nu au  reuşit să  mă   Hunedoarei şi diplomat cu Excelenţă al Judeţului.  peste  urechi  şi  o  singuă  bretea   N -au  nici  o  b u cu rie ,  au  num ai
     „recruteze", deşi am  trăit în acei ani o teroare care nu   P.S.: Opinez că dacă am fi avut o lege a lustraţiei   de  ş ire t  g alben ;  a le a rg ă ,  p â n ­  tristeţe şi aşteaptă să treacă viaţa
     poate fi uitată. Numai să vrei, cu-adevărat, adevărul!  încă din  1990,  ţara  noastră ar fi fost deja  membră  în  d e ş te ,  c a u tă ,  p ie rd e   v re m e a ,   mai  repede.
        Sau nu cumva ţi-e frică, ori n-ai garanţie de a                                          tra g e   din  ţig a ră ,  în ju ră   ca   un  ____________   _   ioana IVAN
    de la şefii tăi? H af îndrăzneşte, doar iţi pot ti Dumc. E
    dreptul generaţiei voastre, cu adevărat LIBERE, să ştie   ,  E P IG R A M E      UNORA CARE SE           UNOR MA G/STRA ŢI             UNEI TINERE
    prin ce am trecut noi, scriitorii hunedoreni!                                   CRED EPIGRAMIŞTI         (din „incompetenţă” le
       Poate  vei  înţelege  inclusiv  de  ce  în  acest judeţ   Băsescu către popor                           scapă peştii mari")   - Să nu crezi că aş fi
    scriitorii  (ca  şi  o  m are  parte  din  populaţie!),  sunt   M ă criticaţi voi pe mine   Creaţiile  voastre-s   Aici, pe şantierul marii   vreun crai,
    învrăjbiţi până intră-n morminte! Te aştept, dle C... I ...   Că v-am zis „să trăiţi bine ”  „geniale”,  eu nu neg,  M A G IS TR A L E    Dar nu te-am mai văzut
    Altfel, întrebarea dtale, pe la colţuri, o taxez de calomnie   D ar eu, la toţi v-am  dat ploconul,   Şi-s bune să vi le păstraţi...   Noi „plevuşca”-n zeghe   pe-aici
    şi prostie!  Iar ca să-mi pricepi sufletul, într-adevăr de   Din ce-a tăiat dr.  Ciomu  „în rame”       ne avem ca fraţi,        Şi-aş vrea să ştiu cam
    poet, le pot şi ierta de naivitate, l-am iertat, fie şi scârbit,   Poporul către Băsescu  Dar cei ce le citesc,  nu   Dar credem c-ar putea   unde stai?
    pe  generalul  M ortoiu,  şi  chiar  pe  num ăraţii  23  de                   înţeleg                   câştiga parale           - Unde stau? stau...
    securişti  care  s-au  ocupat  de  „cazul  Evu”  (dosarele   Rine d-le Băsescu,  De ce le ziceţi...  epigrame?  De-ar munci cu noi...  şi unii   la servici.
    Cema, Anonim ul şi Scriitorul”)... Oricum, îţi promit că   Acum ne dai de la Ciomu                      „M A G IS TR A ŢI”              prof. loan BACIU
    voi obţine şi dosarul penal.                     Va veni ţi ziua noastră
       PS: Cei care doresc să-şi acceseze dosarele, dacă   Peste cină ani de mandat   IERUSALIMUL, „UN POTIR DE AMEŢIRE Şl 0 PIATRA GREA"
     le-au fost întocmite,  pot scrie  la adresa de mai jos...   Ş i atunci te vom trim ite la Ciomu,
     Prin  ziarul  „Călăuza  noastră”,  un  zia r  deschis,   Să te saturi de mâncat.
    democratic,  o  ofer,  deoarece  foarte  mulţi  amici  sau     Vasile BELDIE     „lată, voi preface Ierusalimul într-un potir   neamuri.  M ai  mult,  există  prom isiunea  că
                                                                                  de ameţire pentru toate popoarele din jur... şi   „Ierusalimul se va numi scaunul de domnie al ’
                           CĂLĂTORIND PRIN LUME                                   o piatră grea pentru toate popoarele. Toţi cei   DOMNULUI; toate popoarele se vor strânge
                                                                                  care o vor ridica vor fi răniţi...” (Zaharia 12:2,3).  la  Ierusalim  pentru  Numele  DOMNULUI,  şi
                                  DECEMBRIE                                          Declaraţiile  recente  ale  unui  conducător   nu  vor mai  urma înclinarea încăpăţânată  a
                                                                                  de  stat  islamic  în  legătură  cu  dorinţa  de  a   inimii  lor rele” (lerem ia 3:17). Aceasta se va
                     C oncurs cu prem iu de 10 lire  s te rlin e  organizat de
                        „CĂLĂUZA noastră”  şi dna Daniela Bullas                  vedea Israelul şters de pe harta lumii, gândim   îm plini  în  timpul  dom niei  mesianice,  când
        Ţara nu are o economie comercială, veniturile sale provenind, printre altele, din donaţii, intrările   că au legătură cu statutul Ierusalimului. Biblia   Satan va fi legat pentru o mie de ani ca să nu
      de la muzee, vânzarea de timbre şi publicaţii. Pentru omul de rând intrarea în „centrul lumii de Apus”   însă, este plină de mărturii că Dumnezeu pe   mai înşele neamurile.
      se face prin Piaţa Sfântului Petru, şi e întâmpinat de vreo 140 de sfinţi. In centrul acesteia se află un   evrei „îi va aduce înapoi”, „îi va planta în ţara   Despre Israel profetul Isaia spune: „în ziua
      obelisc egiptean, flancat de două fântâni.                                  lor şi nu vor mai fi smulşi” (Amos 9 :1 4 ,1 5 ) şi   aceea  Israel va fi al treilea, cu  Egiptul şi cu
        în nava din dreapta a basilicti (prima capelă) este expusă o statuie din marmură, care capturează   Israelul  „va  fi  pentru  totdeauna  locuit  şi   Asiria  (Siria,  Irak,  Iran),  o  binecuvântare  în
      ingenios forma umană -  şi asupra căreia s-a încercat distrugerea de către un geologist australian,   Ierusalimul  din  generaţie în  generaţie”  (loel   mijlocul  pământului.  Căci  DOMNUL oştirilor
      în 1972.
        Arhivele secrete conţin  documente strânse de-a lungul secolelor.  Acestea au fost mutate în   3;  20).  Ierusalim ul  a  fost  şi  va  fi  capitala   îi va binecuvânta zicând: „Binecuvântat să fie
      secolul XVII-lea din bibliotecă, iar până în secolul XIX cei din afară nu le-au putut studia.  Israelului. Dacă Israelul a rfi şters de pe harta   E giptul,  poporul  Meu  şi  A siria ,  lucrarea
        ÎNTREBĂRI:                                                                lumii,  ar însem na  că  toate  aceste  mărturii   m âinilor  M ele  şi  Israel  m oştenirea  M ea!”.
         1) Cine a sculptat statuia?                                              biblice nu s-ar putea împlini şi că Biblia n-are   (Isaia  19:  24,  25).  Din  ace a stă   profeţie
        2) Cine a dat ordin ca documentele                                        v a lo a re .  A c e a s tă   d o rin ţă ,  de  a  avea   înţelegem  că  Israel va fi  binecuvântat,  şi  la
      secrete să fie separate de bibliotecă?                                      Ierusalimul în posesie, sigur este un potir de   fel şi celelalte popoare.
        Notă:  A  se  trimite  răspunsurile  pe                                   ameţire,  care-i face  pe  unii să aibă pretenţii   Apoi Domnul nostru vorbind despre Israel,
      adresa:  Z ia ru l  MZălăuza  noastră”,                                     fără suport istoric şi biblic. Ierusalimul este şi   le-a spus ucenicilor: „Vedeţi smochinul şi toţi
      C oncursul  „CĂLĂTORIND  PRIN
      LUME", str. Horea, nr. 30, cod330047,                                       o piatră grea care-i va răni pe cei care o vor   c o p a c ii.  C â n d   în fru n z e s c ,  voi  s in g u ri
      Deva,  până  în  data  de  10  a  lunii                                     ridica,  adică  cei  care  se  vor  îm povăra  cu   cunoaşteţi, văzându-i, că de acum vara este
      următoare.                                                                  decizii nedrepte, în defavoarea Israelului, vor   a p ro a p e .  T o t  aşa,  c â n d   ve ţi  ve d e a
        Tragerea se va face la sorţ, incluzând                                    avea  de  suferit.  Pe  de  altă  parte,  există   întâm plându-se  aceste  lucruri,  să  ştiţi  că
      toate taloanele cu răspunsurile corecte.                                    făgăduinţa că cei care vor sprijini lucrarea lui   împărăţia lui Dumnezeu este aproape” (Luca
      Acestea şi câştigătorul celor ZECE URE                                      D um nezeu  în  legătură  cu  Israelul,  vor  fi   21:  29,  30).  Ştim   că  în  B iblie  sm ochinul
      STERLINE  ale  concursului  lunar vor fi
      aflate în al treilea număr de ziar, din luna                                binecuvântaţi (recitiţi Geneza 12:2,3; Numeri   reprezintă pe Israel, din descrierea pe care o
      ianuarie.                                                                   24: 8,9), adică Dumnezeu apreciază pe acei   face profetul  leremia în profeţia sa, capitolul
        Succes participanţilor!                                                   conducători de state care au  luat şi care iau   24. înfiinţarea statului modern Israel este un
                                                                                  p oziţie   îm p o triva   d e c la ra ţiilo r  de  ură  şi   semn că împărăţia este chiar foarte aproape.
     r                            DECEMBRIE                                       distrugere a statului Israel.            Mai  multe  depre  Israel  şi  profeţiile  care
     .  Num ele................ .......................................Prenumele.......  Domnul  nostru  Isus  a spus:  „Ierusalimul   v o rb e s c   d e s p re   v iito ru l  lui,  în  b ro şu ra
     I  Adresa.................................................................................... .  va fi  călcat în  picioare  de  neamuri  până  se   Procesul de pace israeliano-arab şi pro­
     I  Răspuns 1...............................................................................  vor împlini timpurile neamurilor” (Luca 21:24).   feţia biblică,  pe care v-o oferim  GRATUIT.
       Răspuns 2.......................................................................  Profeţia  Domnului  nostru  s-a  împlinit,  căci   Scrieţi la:  Studenţii Bibliei, CP 849, OP 12,
                                                                                  Ierusalimul nu mai este călcat în picioare de  400860 Cluj-Napoca.
            S o i p t r c X y v y iă A ^ c U /   O r u %  e p & v u Z e * \ £ r  c v f ic c t   v v \ /  ^ L u tfly c iy  tr u £ V  L r o r
   1   2   3   4   5   6   7   8