Page 1 - Calauza_2006_825
P. 1

ISSN  122- 1759X

































      Săptămâna/  independent  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor

                                                                                      Pentru că asta sunt de fapt, fnijloace de apărare.
         16 ANI DE APARIŢIE                                                        De cine ne apărăm ? Fără îndoială că de această   SEMNE  BUNE  ANUL  2006  N-ARE,
           ÎMPLINIRĂ CREZULUI PROBATĂ                                              lume care ascunde multe pericole dar şi de noi   PENTRU  CLASA  MUNCITOARE!
                                                                                                                            Viaţa românilor se încheie după 60 de ani de
               CU MUNCA Şl VIAŢA               PERICOLUL                           înşine, cei învăţaţi de către părinţi în copilărie să nu   aşteptare,  cu venirea americanilor în  România,
        Stau de vorbă cu Ajtot Psa-ra-- _r -.schi cititor   SINCERITĂŢII           minţim, să nu furăm,  să nu ne certăm, să fim sinceri.   amplasarea celor trei baze NATO pe teritoriul ţării
     al „Călăuzei ncast'e". OcTii \z  ' " . i x    jr-iye  şi                      Se pare că aceste minime instrumente dobândite   noastre -  problemă importantă asupra căilor de
                                               Singurătatea. Acesta este
     riduri pâlpâiră c d:pă şi a.~irz-"te se ‘"fncate. Vorba   pericolul sincerităţii. Toţi cei   încă din copilărie nu ne mai ajung. Am deschis ochii,   acces spre şi dinspre Orientul Mijlociu, Estul Europei
     i se înşiră şi se leagă încet cu oas r er-urszr Da.   din  jurul  nostru  ne  pretind   ne-am maturizat, am început să cunoaştem lumea,   şi Asia Centrală.
     acum 16 ani ur zrr   pac.—a ao_n. ş a—eca de  sinceritate pentru a ne rămâne   am avut dezamăgiri, am devenit prudenţi, lată că   Prin acest acord se recunoaşte valoarea grea,
     a-şi lega numele os apa~ţa zrzi zar ci_s cu gria şj   aproape,  noi  la fel  lor.  Este   se prefigurează o minimă înţelepciune.  strategică a României,  un plus de  siguranţă în
     răbdare în slujba z^ z z  a r - j j  'ecăic ~-a tăcut   firesc  să  fie  aşa.  Dar  este   Cum am putea oare, ne gândim adeseori cu   relaţiile cu vecinii.
     fericit. Acum. acest zr~ r_ —a. ssr.s  ‘«s cr-.eşte de   aproape utopic. Lumea este   nostalgie,  să rămânem la acea stare sublimă a   Amploarea bazelor americane pe teritoriul ţării
     sus,  din vămiie văzc_~_ _«  ~ ~ z   os  ~~ a~  e a    acum  atât  de  complexă,   Alina  Lucia   copilăriei când, netemându-ne de nimic şi de nimeni,   noastre (nu de dimensiunile celor din Germania)
                                                                                                                          este şi un semnal şi o siguranţă a investitorilor străini
     probat cu munca şi viaţa  I Ol-i.r‘s#"€a=.   S5. J ,  oamenii atât de complicaţi în   MUSULBAŞ  puteam să fim sinceri, nonviolenţi ?  să vină pe plaiuri mioritice care până acum nu s-au
                                                                                      Noi, cei de aid, din acest spaţiu şi timp, nu mai
     urcuşul tui in tirrp. sr-ţâ~âr.t^  -âscuros'» see   eforturile  lor ce  adaptare  la   prea  putem.  După ce  am  ieşit dintr-o  societate   prea înghesuit să v râ  în România Cu toate acestea
     civice de a sluji orrul ş-, jz-rea ste'-â os pă~â.r:   aceasta  —  ncatam  ""«aţatc . *oŞ jumătăţile de   bolnavă, profund disociată, cea comunistă, la care   nu trebuie să ne aşteptăm la o avalanşă de investitori
     strămoşesc  a_  ‘est       sae  c e 't'_  ace. ar  c "  s _r, -e ..-cc~ste—.e ,-re g'î   d~a'  am făcut eforturi mari de adaotax pentru a ne inte­  decarace  bazele  nici  nu  vor  aduce  avantaje
     dreptate  şi  ace.ă'  'âscă'ctâ   z'-z  ce                     şca's  ;cc*c' z e.   gra că! cte cât şi a supravteru>  ne-am trezit intr-alia   economice aşa cum doresc românii.
     16 ani.                                                       sc~ s  s.  s -ce',.  'de-a drepţi riaoScă în căra rwne'n nu mai respectă        C.P.C., Călan
        Vaienu 6ărgâ_.   o-  e-'e'pe   a.tc-'tats   •■€  resc ccer.’£■  ce  *£pie.  - u t'  .a  pe nimeni, nrners nu se mai teme de nimeni, nimeni   -  continuare în pag. a 2-a -
     materie  profesională,  un  Dun  c -'o s c a tc '  ai   exces  .a  s-sc   e   retragenle   nu se mai ruşinează de nimeni, şi parcă nimeni nu
     suferinţelor oamenilor şi receptiv ia nevoie ceior   strategice,  docreţia.  şi  'uite  alte  mijloace  de  se mai teme de lege.  E .................In I sI m I
     din jur)  a dorit  să editeze  un ziar călăuzitor:  un   apărare.                    -  continuare în pag. a 2-a -
     angajament devenit răspundere transformată într-o                                                                       • Până la sfârşitul anului în
     realitate palpabilă. Prin „Călăuza noastră” cititorul a   A CĂZUT UN L UCEAFĂR,                                      curs,  la  Societatea  Minvest
     fost şi este lămurit, informat, încredinţat de adevăr.                        îngrozitoare veşti, prima mea reacţie a fost să ţip în   Deva vor mai lucra doar 150 de
     La această publicaţie săptămânală cititorii au găsit   S-AÎNĂLTATUN           receptorul telefonului -  „Nu se poate,  e o mare   salariaţi. De la Filiala Certej au
     solicitudine şi rezolvarea unor situaţii ce le-a adus   LUCEAFĂR              eroare a lui Dumnezeu.” pentru ca mai apoi să simt   rămas în şomaj 200 de mineri.
                                                                                                                          Odată  cu  venirea primăverii
     liniştea speranţelor.                                                         cum mutesc, asurzesc si că se pierde şi o părticică   ridica prin Tuna martie, din filialele
                                              Se spune că atunci când cade o stea de pe cer,   din mine. Fiind medic de profesie, am fost martoră
        Stima şi preţuirea de care se bucură „Călăuza   moare un om. Ei bine, în noaptea de 2 spre 3 ianuarie,   la multe decese. Unele mă impresionau mai mult,   societăţii îşi vor pierde locurile!
     noastră”  izvorăsc  dintr-o  deplină  competenţă   întorcându-mă acasă cu trenul  de  la  Bucureşti,   altele mai puţin, majoritatea însă mă lăsau red, adică   de muncă aproape 1 000 de persoanei.
     profesională a colectivului  redacţional la a cărei   stăteam la geam şi la un moment dat am văzut cum   treceam peste ele ca peste un fenomen inevitabil în   Şi când te gândeşti că majoritatea au familie şi
     temelie stă competenţa şi integritatea morală.  de pe cer a căzut un Luceafăr, fenomen ce m-a   viaţă. (Profesia te mai face şi imun la mulţi dintre   unii mai mulţi copii.
        ...  Da,  aşa  este.  Colectivul  redacţional  îşi   făcut să tresar ca apoi, în seara de 3 ianuarie să   agenţii patogeni ieşiţi în faţa ta).  •în judeţul Hunedoarainfracţionalitateaîn rândul
     cunoşte  „mandatul”  şi-l  exercită  cu  o  înaltă   aflu cu stupoare că a încetat c6n viaţă bunul nostru   Mana LEUCĂ, medic   minorilor a început să crească.  La Călan câţiva
                                                                                                                          minori  au  fost  prinşi  după  ce  au  spart  două
     răspundere  şi  o  riguroasă  respectare  a  eticii   prieten Vateriu Bârgău. La auzii acestei triste şi  -  continuare în pag. a 2-a -  autoturisme de la care au furat radiocasetofoanele,
     cetăţeneşti.                                                                                                         iar alţii  la  Deva  în  timp  ce  spărgeau  o  maşină
        La mulţi ani „Călăuza noastră!                                                                                    parcată. Ne întrebăm pe drept, cine răspunde de
                                    toan V.     PIN  PASTEA CURŢII DE ONOARE ŞI ARBITRAJ PNL                              educaţia acestora: şcoala, familia sau societatea?
                                               M —jea Geoanâ trebuie să accepte, o dată   explicaţiile  date  pentru  cei  peste 200  de  mii   Noi credem că întrebarea rămâne fără răspuns.
       UN  PRIMAR  DE  NOTA  10...          pentru totdeauna, că problemele de corupţie   de dolari strânşi din  salariul de bugetar.  -  continuare în pag. a 2-a -
                CU  MINUS!                  se află in curtea PSD. Prin declaraţii belicoase,   Ca  să  nu  m ai  vorbim   de  aface rile    Leagănul păâurenilor
        Sunt nevoit a vă scrie din nou. deoarece garate   şeful  PSD  încearcă  să  scape  de  castana   imobiliare reuşite ale soacrei sale,  Margareta   anonimi Ibmuam  ii
     făcute de domnul  primar în ultima vreme  nvaa   fiertointe  a  mătuşilor,  nevestelor şi  soacrelor   Costea,  o  adevărată  mătuşă Tamara  pentru   POPORUL1 ROMAN  ÎNCOTRO?
     călcat f>e nervi...                    cu  un ascuţit spirit al afacerilor.   Mircea  Geoană.  Nu  trebuie  uitat  că  soacra   Dragă „Călăuza noastră ce îmi este dat să văd
        Ei bine, dragul nostru primar, are in aercoerea   Ieşirile lui  Mircea Geoană denotă frica ce   dlui Geoană nu este singura rudă care ştie să   şi să trăiesc de la revoluţie până azi?! Am să mă
     satului Lăsău, comuna Lăpogiu. o căbânuţă şi nişte   l-a  cuprins  că  ar  putea  rămâne  fără  partid,   facă  afaceri  bănoase.  Galeria  de  fam ilie   refer doar la câteva aspecte. în istoria poporului
     oi. De curând a făcut rost de câteva remorca cu   căci  în  scurt  tim p  PSD  şi-ar  putea  muta   pricepută  la bani  este întregită de cumnatul   nostru nu am citit despre aceste dezarmări, crime
     pietriş  şi  a  găsit  de  cuviinţă  să-s  „aste teze'   conducerea  din  bulevardul  Kiseleff  direct  la   ţărănist  lonuţ Costea,  ajuns din  inginer silvic   odioase, prostituţie, armament, droguri, o politică
     (impropriu  spus)  drumul  către   său  cei  DNA.  Şi  asta  pentru  că  lista  liderilor  PSD   un prosper secretar de stat la Finanţe.  distructivă  între  putere  şi  opoziţie,  pe  ei  nu-i
     fermecat decât să ne astupe nouă crcote a - sat  implicaţi  în  scandaluri  de  corupţie  pare fără   Cred că Mircea Geoană va putea vorbi de   interesează naţionalitatea (naţiunea) dar culmea,
        Domnule primar ştiu că oe-c u-eene .a -T a ş   sfârşit.                    moralitate în politică abia după ce va clarifica   vorbesc în numele ei. Toţi spun România vrea aşa
                                                                                                                         sau aşa. Cine ascultă glasul poporului care geme
     pe alta vă iese, dar dă-c naiba. Gfea aea .-a_a.es   Mai  mult,  Mircea  Geoană  ar  trebui  să   nebuloasa  averii  familiei  sale  şi  după  ce  va   sub  povara  pe care  o duce?  Suntem  parcă în
     sau sătenii? De ce nu te puneri ş  l.~ :&e~jr p_o. cT   renunţe  să-i  mai  apere  pe  colegii  de  partid,   face curăţenie în PSD. Poate aşa va mai putea   perioada anilor 1933 şi parcă această curbă de
     Că în satul Lăsău n-ati f ost în stare.  care nu ştiu să îşi justifice banii adunaţi ilegal.   salva  imaginea  PSD,  partidul  care  a făcut  o   sacrificiu  este  mai  dură  decât înainte.  Am  pus
                          Valentin MACAVEJU   El  însuşi  trebuie  să  răspundă  la  întrebările   artă din îmbogăţirea cu  bani  publici.  întrebarea din titlu pentru faptul că noi nu suntem
           -  continuare în pag. a 2-a -    legate  de  averea  sa.  Sunt  lispite  de  logică  Bogdan OLTEANU, Preşedinte  dumeriţi, vrem occidentul, dar ei din punct de vedere
                                                                                                                          religios sunt catolici, reformaţi etc.
                                                                                                                                      Gheorghe NECULA, Ghelari
                                                                             SCRISOARE DESCHISA                                  -  continuare în pag. a 2-a -
              NATO - ALIANŢĂ MILITAR-POLITICĂ FĂŢARNICĂ                      STIMATĂ REDACŢIE A ZIARULUI „CĂLĂUZA NOASTRĂ”  PICĂTURA  DE  VENIN  SI
                     $1 AGRESIVĂ SUBORDONATĂ SUA                             Sunt un vechi cititor şi colaborator al ziarului democratic   LINGURIŢA  PE  MIERg
        America,  ca putere  mondială (acum,   Japonia  era  aproape  îngenunchiata  prin   „Călăuza noastră” dragă, care de la apariţia sa de acum 16 ani,
     unică super putere), şi-a făcut şi îşi face de   războiul  clasic  şi  alungată  din  teritoriile   a luminat zi şi noapte ca o torţă aprinsă, calea noastră pe un   MĂTUŞA...  NUE
     cap. A întronat terorismul militar de stat în   ocupate. Cu două bombe aruncate în august   drum greu, nebătătorit, al noii societăţi româneşti, prin geruri şi   MOARTA
     lume (ca ţară democrată), încă din timpul   1945 asupra oraşelor japoneze Hiroşima şi   viscole năprasnice, ploi, furtuni şi cer senin, aducând în casele
     celui de Al Doilea Război Mondial.  Nagasaki au omorât în câteva clipe peste   oamenilor, o bucurie, o speranţă ce nu poate fi scrisă în cuvinte,   Istoria  rom ânilor,  cea
        Ne-a bombardat Bucureştiul, Ptoieştiul,   100 000 de japonezi şi aproape tot atâţia răniţi,   având fiecare dintre noi un crez, că vom apuca zile mai bune şi   modernă, multă, puţină, cât o fi
     Turnu-Severin  şi  Braşovul,  în  perioada   mutilaţi şi radiaţi, nici Germania agresoare şi   se va lichida, starea de nesiguranţă, iar imperfecţiunile sociale,   ea, nu se repetă „implacabil”,
     aprilie-august  1944.  într-un  singur   Japonia imperialistă (învinse), nu au îndrăznit   se vor reduce în intensitatea lor, odată cu lichidarea nostalgiei   ci  ca  un  mecanism  de  tip
     bombardament asupra Triajului CFR Griviţa   să folosească gazele toxice de luptă (arma                                             ringhişpir  stricat.  De  unde
     Bucureşti  (având o  precizie teroristă”)  au   chimică) deşi erau încolţiţi din toate părţile.   definitive.                      bănuiala că noi,  românii, am
     omorât aproape 2 000 de cetăţeni civili din   Lumea nu uită: Coreea, Angola, Mozambicul,   Stimată  redacţie,  vă  rog  să fiţi  siguri  de  totalul  nostru   inventat „roata dinţată” de care
     cartier (şi nici un neamţ militar).  Cambodgia şi Vietnamul, bombardate terorist   ataşament, că vom cinsti aşa cum se cuvine ca şi întotdeauna,   se  fereşte  Bombonel  ca  să
        Germania nazistă ca stat agresor a fost   de  americani,  cu  bombe  bacteriologice  şi   memoria scumpului nostru prieten drag care prin faptele sale   nu-şi prindă ouăle. Fractricidul
     tocată  acasă  la  ea  cu  bombardamente   napalm  (în special Coreea)  cu tot felul de   democratice şi omeneşti  a dovedit că dânsul a fost totdeauna   şi paricidul domnitorilor români
     masive şi  permanente în  perioada  1944/   substanţe  chimice  pentru  distrugerea   legat de nevoile poporului, de aspiraţiile sale combătând cu   a  devenit  „politicidul”.  Gheorghiu  Dej  s-a
     1945. Nu pe Hitler l-au bombardat în Berlin ci   vegetaţiei şi pârjolirea ierburilor şi culturilor   pixul său tot ce a fost şi ce este vechi şi perimat în societatea   descotorosit prin asasinat de Pătrăşcanu, Nicolae
     în  special  alte  oraşe  cu  monumente   agricole, cu jet de rachete, cu detectoare de   românească.               Ceauşescu i-a retezat nemurirea lui Dej făcându-l
     arhitecturale  istorice  şi  populaţie  densă.   zgomot,  lumină  şi  căldură  etc.  Ăsta,  da,                     ţap ispăşitor, Adrian Năstase i-a  pregătit sicriul
     N-au căutat obiective militare bine mascate   terorism de stat „democrat” de distrugere în   Vom fi alături de dvs, de colectivul redacţional, astfel ca   consangenului  şi  „mătuşii”  „sânje  din  sânjele
     şi  apărate  antiaerian.  Au  terorizat  civilii,   masă a populaţiei civile. Voi, ăştia tineri nu   prestigiul ziarului „Călăuza noastră”, să reflecte o adevărată   nostru”, Geoană stă la pândă, îngrijorat şi el de
     contrar oricăror legi ale războiului au folosit   cunoaşteţi  ce  au  făcut  cu  Iugoslavia,  cu   realitate, aşa cum dragul nostru director şi prieten sincer şi-a   constatarea că unii rromi trăiesc mult, Brucan la va
     pentru  prima  dată  puternica  armă  de   Afganistanul şi Irakul.   (va urma)  dorit întotdeauna. Exemplul său de dăruire totală, va fi urmat de   supravieţui  pentru  a  le  întocmi  oracolul  ia
     distrugere în masă - bomba atomică, când       Victor CRIŞOVAN, Deva  noi, toţi colaboratorii.   GheorgheSPERIOS, Hunedoara  Dămăroaia...
                                                                                                                                 -  continuare în pag. a 2-a -
   1   2   3   4   5   6