Page 1 - Calauza_2006_827
P. 1
ISSN 122-1759X
Anul XVI • Nr. 8 2 7 • 2006 0,50 lei - 5.000 lei vechi • 8 pcICjini
23 FEBRUARIE - 1 MARTIE 2006
7 7 1 2 2 1 7 5 9 0 0 8
Apărut la 1 februarie 1990 Director fondator - 1VALERIU BARGAUl
Săptămâna/ independent afiat în slujba tuturor oameni/or
PARLAMENTUL STRĂZII INVITAT LA „CALAUZA NOASTRA” - Cu ce alte aspecte vă PE
confruntaţi? AL. I. CUZA ÎN EXIL
• în ce p e Ing. GHEORGHE V A LE A N , P ă d u re a tre b u ie Nicolae Lascu publică în Sargeţia nr. XVI-XVII
recensăm ântul Şeful Ocolului Silvic Hunedoara .gândită” în perspectivă. Nu din 1982-1983, un studiu intitulat „Popasul
p o m ilo r! A şa to a te p rim ă riile sau domnitorului Alex.l.Cuza la Deva în drum spre exil”,
- Ce înseamnă pentru dvs retrocedarea din a s o c ia ţiile au p ă d u ri de
că, prop rie tarii fondul forestier a suprafeţelor ce revin foştilor a c e e a ş i s u p ra fa ţă sau menţionând că: „Printr-o fericită întâmplare”, în jurul
trebuie să-şi de proprietari? anilor ’60 a ajuns în posesia unui manuscris cu titlul
clare plantaţiile calitate a lemnului. „Un episod istoric” având ca autor pe Constanţa
- Cu patru, cinci ani în urmă, a însem nat dis Există păşuni îm pădurite Dunea-Schiau şi purtând data: Viena, 1908. N.
de pom i fru cti pute, lăm uriri, şedinţe şi mers pe teren. Acum Lascu arată că textul a mai fost publicat cu uşoare
feri, pentru soiul situaţia s-a limpezit. Nu mai sunt reproşuri. Se p e c a re tre b u ie fă c u te modfficări în „Telegraful Român” XLI nr. 9. Sub acest
de prun Diagen aşteaptă acum reactualizarea cadastrală la nivelul am enajam ente. Pentru paza pădurilor este aspect precizăm că, nu este o premieră. Mai mult,
obţinându-se subvenţii. nevoie de pădurari silvici şi nu de paznici trebuie să adăugăm că referiri la manuscrisul mai
prim ăriilor. A tunci se va vedea cine este om angajaţi prin cunoştinţe, cum îşi doresc unii.
• Fuziunea prin absorbţie a harnic sau nu, cine este bun gospodar. sus menţionat a făcut cu ani în urmă şi profesorul
PUNR cu Partidul C onservator - La o co lu l c e -l conduceţi, retro ced area - Vorbip-ne despre câteva dintre realizările demente Constantin cin Deva.
se pare că la nivel de judeţ este înseamnă ş i reduceri de personaj? ocolului. Prof. Ovidiu POPESCU
benefic. - Nu prea. Suntem sub efectiv. Dacă vom face - Ce să vă s p u i. Datorită oam enilor noştri -continuare în pag. a 2 -a -
P e tru Ş te o le a , e x -p re ş e - c o n tra c te cu a s o c ia ţiile c o m p o se so ra le , cu în a-şi face datoria, am ajuns ia un profit de
dintele organizaţiei judeţene PUR peste 800 m ilioane iei. taan VLAD PICĂTURA UE VENIN SI
primăriile etc., noi avem nevoie de oameni. - continuare în pag. a 2-a -
v a o c u p a un p o s t de v ic e LINGURIŢA DE MIERE
preşedinte în Biroul Judeţean al Fenomenele
Conservatorilor. COM UNICAT DE PRESĂ din partea Primăriei municipiului Deva: paranormale şi
• In c e n d iu l iz b u c n it la
H u n e d o a ra , la o fa b ric ă de APEL către cetăţenii municipiului Deva gratuită de sânge la Centrul de Recoltare şi Sfântul Ilie-’
încălţăm inte se datorează unei Având în vedere lipsa de rezerve de sânge a Conservare a Sângelui situat în Deva, Bd 22 Matelotul
scântei provenită de la un utilaj spitalelor, P rim ăria D eva îndeam nă cetăţenii Decembrie. J u d e ţu l H u n e d o a ra
de pe linia de fabricaţie. municipiului la sprijinirea desfăşurării în condiţii Vă m ulţum im pentru sprijinul acordat. este cu n o scu t şi pentru
- continuare în pag. a 2-a - n orm a le a a c tiv ită ţii a ce sto ra prin d o n a re a Primar, Mircia MUNTEAN
unele fenom ene paranor
male cum ar fi schimbul de
Ş l T O T U Ş I C L O P O T E L E N U analele presei româneşti, a cotidianelor lo
F ILM CU CAJVTEC cale, naţionale chiar din România. mingi luminoase în noap
D E R A N J E A Z Ă P E N IM E N I tea de solstiţiu, între Bucu
D intr-o declaraţie politică a G rupului La propunerea celor de mai sus a fost ra şi G ugu, tunete şi fulgere din senin,
E n o ria ş ii o rto d o c ş i d in D e v a şi
Parlam entar al PNL aflăm că de curând, la îm prejurim i îm preună cu slujitorii Sfântului constituit un grup, iar subsem natul am fost înrăirea câinilor etc.
Bruxelles, parlamentarii europeni au primit rugat personal de a purta (Sscuţi, a prelua Un asem enea fenom en s-a petrecut
j - invitaţia de a viziona un film despre ţara A ltar, preoţi, cântăreţi, corul bisericesc, opini, păreri, propuneri, sugestii, docum en
C orsflfei ParoNiaL pereonahi administrativ re ce n t la B u cu re şti und e p re ş e d in te le
noastră. Filmul se num eşte JJtade ăn R o tare de la v e a n i catedralei, instihjţi de stat,
restrâns ş vofcjr£ar dfn cadru! viitoarei Băsescu a avut un coşmar: s-a crezut că
m ânia” şi a fost prom ovat de e u ro p a ra - C a s d ră e O o jc x e cu hramul .Adorm irea private, trecători ocazionai privind funcţio este Sfântul Ilie şi a prins a tuna şi fulgera
m entarul m aghiar G yorgy Schopfin,. suc V e c i C o —r u j ’ pa.-oaa VI Deva, cât şi narea clopotelor pe care le prezentăm mai îm potriva „corupţiei fără corupţi” şi a unui
egida Partidului Popular E uropean cesori roe*. ai ziarelor .C uvântul fiber* dm jos, ce constituie dreptul la repfică pentru g u v e rn p la s a t în tim p re v o lu t, ca re ,
Invitaţia a fo st însoţită de maaer&je c e le 2 c o tid ie n e .H u n e d o re a n u l* şi chipurile, s-ar putea molipsi.
p ro m o ţio n a le ca re s u s ţin e a u i*deea că £54.02.2006 şi „H u n e d o re a n u l* din 07, .C uvântul fiber". Constantin AOANEI - continuare în pag. a 2-a -
06.022006, au răm as profund consternaţi
drepturile m inorităţilor din Ftomâr'sa s u rt - continuare în pag. a 2-a -
încălcate iar ceangăii sunt de-a d re c-îu şi cu un gu st a m a r citind a rtico le le cu MINISTRUL SEREŞ
conţinut negativ referitor la modul cum sunt
persecutaţi pentru că îşi folosesc im D a trase - bătute, efectul zgom otului clopotelor MIC DICŢIONAR CREATIV
m a te rn ă ş i d o re s c s ă -ş i p ă s tre z e noii catedrale amintite mai sus. CANIBAL ANTE P0RTAS! L U A T LA ÎN T R E B Ă R I
identitatea culturală. A rticolele din ziarele m enţionate mai Aflăm din relatările grupului Parlamentar
- continuare în pag. a 2-a - P a ra fra z â n d c e le b ra i al Partidului Democrat că deputatul Monica
sus se consideră a fi unice de acest fel în sintagm ă despre asaltul lui lacob -R id zi, pune p u blic două întrebări
H anibal a sup ra R om ei, nu m inistrului E conom iei şi C om erţului, cu
PSIHOLOG cel mai iubit dintre apostolii lui lisus, era şi d e s p re c a n ib a lii m o d e rn ii privire la perspectiva m ineritului carbonifer
cel mai impulsiv. Iute la mânie, dar nu laş vreau să scriu, fiindcă acest j romanesc. O face în dubla sa calitate, de
PORTRET pentru că îşi asum a greşelile şi se căia canibalism există, (recent, în euro-observator şi de parlam entar al Văii
pentru ele. Să ne imaginăm de asem enea Germania, un macabru caz de canibalism
Să ni- i i m aginăm pe Jiulu i. A rgum entele sale pornesc de la
că i-a răm as credinţa intactă, trainică, şi a fost „negociat” prin internet, complicitate
unul dintre a postolii Iu; că ar trebui să se descurce în această lume fa p tu l că e x p e rţii din C o m is ia U n iunii
lis u s , să zic e m P e tru, v ic tim ă -c ă lă u ) ci d e s p re un so i de Europene susţin luarea unor măsuri mult
fra te le lu i A n d re i, cu în c a re nu m ai p re a e x is tă iu b ire a canibalism tot psihopatologic, disim ulat în mai radicale, în ceea ce priveşte garantarea
aproapelui. Fiind deci foarte credincios, în
care, noi, rom ânii avem primul rând ştie că nu a ajuns întâm plător c o m p o rta m e n te le a b e ra n te a le so cio - nevoilor energetice ale Europei, printr-o
ce va în co m u n : n e -a paţilor... P opular, avem c h ia r zicale ce folosire pe scară mai largă a cărbunelui.
creştinat. Ni-I im aginăm pe aceste teritorii. El ştie că Dumnezeu l-a n u a n ţe a ză a c e s t fe l de „c a n ib a lis m ” ... în tre b ă rile la ca re d o a m n a d e p u ta t
w ajuns pe teritoriile pe care trimis. Dar pentru început nu ar şti cu ce Bunăoară, se zice despre cutare că a fost solicită din partea m inistrului un răspuns
misiune. începe să muncească, să se agite „m âncat fript”, sau, alternativa, „cutare s-a
fra te le lui le -a în scris sunt: 1. Se ţine cont în stategia
binecuvântat A r găsi o ţară care îşi zice şi dintr-o dată îşi dă seam a că a ajuns fript” ori „s-a prăjit”... Se zice, la ţară, ţigă energetică a României de spectaculoasele
creştină. S-ar bucura. Dacă ar începe să fo a rte b o g a t. D ar ştie fo a rte b in e că neşte, „m â n ca te -a ş” , sau „m i-e şti drag s c h im b ă ri de o rie n ta re din U n iu n e a
privească în jur, nu ar găsi niciunde, la Dumnezeu l-a îm bogăţit şi primul lucru pe de-mi vine să te m ănânc”!... Europeană?
nimeni, acoperită prin fapte porunca iubirii care-l face cu banii este o biserică. îi face - continuare în pag. a 2-a - - continuare în pag. a 2-a -
Domnului o casă.
aproapelui. Să ne aducem am inte că Petru,
- continuare în pag. a 2-a -
PREMIILE DE FIDELITATE „CĂLĂUZA NOASTRĂ” pentru luna ianuarie 2006
în urm a tragerii la sorţi a taloanelor cu La p re m iile co nstând în tr-u n pachet
PAUPERIZARE Şl PEDIGREE înăbuşi mem oria în efectul toxic al anum itor răspunsurile corecte, au ieşit câştigători c o n ţin â n d 5 c ă rţi: Sirca Eugenia, Deva;
substanţe chim ice, am văzut şi chiar am
Vă m ărturisesc sincer, stim aţi cititori, urm ătorii cititori fideli: L ă c ă tu ş D a n ie l, C ă la n ; Ig n a t V io re l,
că la viaţa m ea am văzut m ulte lucruri, scris despre troglodiţi care îşi fac veacul La p re m iile d e 100 le i: d -na Ioana Hunedoara; Amărăzeanu Dumitru, Bulzeşti;
unele mai şocante ca altele, şi am zis - prin canale, pe scări şi te miri pe unde. Catană, Orăştie; dl Petru Marnaş, Brad; B orca A le xa n d ru , Zam ; P opa A u re lia ,
a s ta e ste s itu a ţia . A m v ă z u t o a m e n i Traum e, traum e şi iar traum e sociale, La p re m iile de 20 lei: Aron Ciobanu, H unedoara; A rdelea Aurel, C ălan; Păun
amărâţi care cotrobăie prin containere după care nu se mai termină parcă niciodată. în Hunedoara; Floarea Lascu, Haţeg; Reghina G heorghe, Deva; Vlădicioi Aliodor, Strei;
o c o a jă de p â in e , am v ă z u t ze ci de c o n tra s t am lua t la cu n o ş tin ţă d esp re Palcu, Teliuc; Radu Stan, Vulcan. Gros Elena, Deva;
c e rş e to ri c a re s ta u cu m âna în tin s ă m ătuşile foarte bogate ale politicienilor. Şi La prem iile co n stâ n d în 4 abonam ente Premiile în bani şi cele constând într-un
apelând la m ila confraţilor, am văzut de toate aceste aspecte au devenit lucruri la ziarul „Călăuza noastră”: Buble Alexandru,
asemenea foarte mulţi copii şi adolescenţi cotidiene. Vasile BELDIE Hunedoara; Gheorghe Necula, Ghelari; Vlad pachet de cărţi se pot ridica de la redacţie
care suflă în pungi de plastic pentru a-şi - continuare în pag. a 2-a - N. loan, Lupeni; Andronache Elvira, Haţeg. sau la cererea dvs se vor expedia acasă.