Page 2 - Calauza_2006_829
P. 2

Vcufr.  2                                                                                                    Călăuza/ KVOOĂt'râ/ nr.  829


                       ÎN FIECARE ZI O FAPTĂ BUNĂ                                                                          puii  de  vulpe  şi  cocoşelul,
         (Dedic cete ce  urmează zilei de naştere   te  va  ruga  să-i  faci  o  cât  de  mică  menţiune                  se petrece într-o pădure de
      (07.03.1950) a regretatului publicist, jurnalist,   lângă  semnătură,  să-i  oferi  această  bucurie   PTTR1CABIMU,  fag,  unde  se  a ciuise   o
      poet,  Valeriu Bârgău)                 pentru copiii  şi  nepoţii săi.                                              vulpe,  care,  într-o  prim ă­
         Lăsându-ne  o  operă  literară  în  poezie,   In  05.01 .a c.,  fiul  meu,  la  orele  8,30  s-a   „PĂIANJENUL  D IN   FÂNTÂNĂ"  vară,  născu  trei  puişori
      proză, publicistică, eseuri -  cel mai de seamă   dus  în  gara  Deva  la  telefon,  a  sunat  un   Dornic de sfânta beţie a cuvintelor cu iz   roşcaţi,  mama  lor trebuind
      lucru pe care-l avem de făcut în ziua de 07.03.   impiegat spunându-i:  „Vă  rog  mergeţi  la tata   de poveste, Petrică Birău, ne demonstrează   să  plece  tare  des  în  satul
      2006,  când  ar fi împlinit 56  de  ani,  este să-i   şi  spuneţi-i  să  vină  urgent  la  Deva  ca  să-l   în două poveşti ce se-ntind pe cca 12 pagini,   a p ro p ia t  de   unde  se I  J
      ducem flori acolo unde l-am condus pe ultimul   conducă pe ultimul drum pe bunul său prieten,   că ştie şi  are farmec pentru a duce la bun   întorcea „cu câte o găină în I
      drum  la cele veşnice.                 directorul ziarului „Călăuza noastră”.  Nu l-am   sfârşit, întâmplări din lumea animalelor, din   gură, pe care, de asemenea,   Miron  ŢIC
         Recent,  cum părând  ziarul  nr.  827,  de   crezut  pe  impiegat,  dar  acesta  mi-a  motivat   acel  loc,  din  care  pornesc  m ajoritatea   cât  ai  clipi  din  ochi,  cei  trei
      dincolo  de  neant,  cel  mai  regretat  scriitor al   că-i  real,  că  el  în  Haţeg  -   unde  locuieşte  a   p o ve ştilor.  „P ă ia n je n u l  din  fâ n tâ n ă ”   pui  de  vulpe  mâncăcioşi,  o  înghiţeau  cu
                                                                                                                          nesaţ”. Intr-o zi, printre dinţii vulpii, se află şi
      generaţiei sale mă vede nu numai pe mine (ci   văzut  seara  la televizor cele  comunicate  de   reprezintă în mare parte, personajul princi­  un  puişor de găină,  care fu ocrotit şi folosit
      pe toţi cei dintre care a plecat) şi poate acordă   fiul mfeu.                 pal  al  poveştii,  fiindcă,  pentru  câteva   în joaca puilor de vulpe. Cum vulpea dădea
      din  nou subsemnatului  un  număr de 5 (cinci)   D um nezeu  m i-a  aju ta t  întotdeauna,   momente,  acesta  poate  să-şi  dea  seama   mereu târcoale găinilor din sat,  oamenii nu
      cărţi, eu urmând să le ofer copiilor şi nepoţilor   preotul a venit cu Sfântul botez la orele 9,10,   ce este bine şi ce este rău, gândindu-se la   stătură cu mâinile în sân, ci puseră de strajă
      mei. Dar în ziua de 07.03.a.c. îi voi duce „flori   iar la orele 9,24 am putut lua primul tren direct   acele muşte prinse în plasa mare şi deasă,   un  dulău  mare,  care,  atunci  când  vulpea
      albe”  acolo  unde  ştiţi  că  s-a  dus  la  odihna   la  Deva.                pe  care  o  construise  la  răcoarea  fântânii.   reveni să-şi  ia prada,  o puse pe fugă,  abia
      veşnică,  la mormânt.                     Doamne ajută-mă, ca în 07.03.a.c. să pot   După  ce,  gospodarul  îl  scoase  afară  cu   scăpând  cu  puişorii.
         Poate  că într-o  noapte îi  va  spune în  vis   să-i  văd  la  locul  de  odihnă  şi  pe  alţi  mulţi   găleata fântânii,  nu-l omorî,  ci îl aruncă în   Din  acel  moment,  puii  de  vulpe  nu  se
      bunei sale soţii  că eu  nu voi alege cărţile  şi:   semeni ai mei făcând o faptă bună (cine ştie   iarba de lângă fântână,  nemaibăgându-l în   mai jucară cu  puiul  de găină,  ba îl sfătuiră
      Sigur Amărăzeanu te va ruga să-i alegi pentru   dacă nu-l reîntâlnesc pe studentul Dan Trufaş   seamă.  Atunci,  se  hotărî  să-şi  schimbe   să meargă el să ademenească găinile către
      cele două fiice,  fiu,  nepoată şi  nepot şi dacă  din Cluj, pe care l-am cunoscut în 05.01. a.c.l).  năravul şi să nu mai chinuie muştele, ci să   pădure, dar acesta  le spuse franc „asta nu
                                                            Dumitru AMĂRĂZEANU       „mănânce ierburi şi alte verdeţuri, până simţi   pot”. Simţind teama de a fi mâncat de vulpe
                                                                                     că  i  se  strepezeşte  gura,  făcându-l  să  se   şi de puii acesteia, o luă la fugă către sat şi
         PARLAMENTUL  STRĂZII                 Românii trebuie să se trezească        strecoare  din  nou  deasupra  luciului  apei   aproape  când  să  fie  prins,  fu  salvat  de  „o
                                                                                     fântânii  şi  din  cauza  foamei,  să  devoreze
                                                                                                                          namilă  mare,  de  dulăul  cel  negru,  care-l
                                                din „somnul cei de moarte”           toate muştele prinse în plasa construită de   salvă şi  puişorul de găină ajunse la coteţul
               -  urmare din pag. 1 -                 -  urmare din pag. 1 -         el.  De  atunci  n-a  mai  mâncat  ierburi,  ci  a   suratelor, dând de fiecare dată de veste, cu
                                                Mă întreb şi vă întreb şi pe dumneavoastră:   revenit  ia  vechiul  obicei,  păpând  toate   câ n te cul  lui  p iţigăia t,  că  se  apropie
         •  La  C osteşti  s-a  în fiin ţa t  P ostul  de
      Jandarm i  de  Ordine  Publică  Montană  cu   -   oare  cine  are  interesul  ca  în  această   m uştele  prinse  în  plasa  co n struită   în   primejdia. Din acea zi, în acel sat, nu se mai
                                             ţărişoară  românii  să  rămână  mereu  orbi  şi   răcoarea  fântânii.        arătară vulpile viclene, fiindcă s-au dus să-
      re s p o n s a b ilită ţi  m a jo re   p rin tre   care   împilaţi?               Cea  de  a  doua  poveste  -  povestea  cu  şi încerce norocul în altă parte.
      combaterea fenomenului infracţional, inclusiv
                                                Prin  urmare,  dacă  vrem  cu  adevărat  să
      cel în regim silvic, a braconajului etc.  fim liberi trebuie să redăm învăţământului locul
         •  Reactualizarea  valorilor  devizului  din   pe  care-l  merită  în  societate.  Aceste  este   PICĂTURĂ  DE  VENIN  SI   cu  ochi  albaştri””  deveniţi,  prin  diferenţe  de
      stadiul  de  fezabilitate  „Alimentarea  cu  apă   m otivul  pentru  care  tre b u ie   să  redăm    LINGURIŢA  DE  MIERE  studii şi substituiri avocaţi, jurişti şi judecători
      potabilă  şi  canalizarea  menajeră  în  satul   învăţăm ântului,  locul  pe  care-l  m erită  în                   ori  procurori?  Nu  avem  noi  parlamentari  şi
      C ris tu r"  a  fo s t  a p ro b a tă   în  şe d in ţa    societate.  Acesta  este  motivul  pentru  care   PITULICEA Şl CÂRTITA SAU   actuali  sau  foşti  demnitari  cu  câte  1-2  doc­
      extraordinară  a  Consiliului  local  Deva.  Cât   trebuie să ne alăturăm cu tot sufletul mişcărilor   HAI LA D IP LbM E ,   torate  cum părate,  ajunşi  cu  porcească
      despre  gropile  de  pe  străzile  din  localitate,   revendicative  ale  profesorilor,  să-i  sprijinim            neruşinare  dascăli  universitari  la  Petroşani,
      nu s-a vorbit nimic.                   să-şi  recâştige  poziţia  de  Cinste  pe  care  o   NEAMULE                 Deva,  Arad  sau  A lba  lu lia-S ibiu ,  halta
         Numai după perioada preavizului Adriana   merită în societate.                      -  urmare din pag.  1 -      Hunedoara?!  la  să-mi  vină  d'alde  ăştia,  în
      Rusu  Pescariu, va putea părăsi „fotoliul” de   Lipsa unei salarizări adecvate conduce la   -  Viceprimarii sunt canditaţi la funcţia de   frunte cu  Pitulescu,  şi să pună diplomele de
                                             afectarea acestui mediu cu elemente care au   primar în 2008,  iar campania şi-o fac de pe   studii pe masă şi  să vedeţi  minunea!
      director  gene-ral  al  M uzeului  C ivilizaţiei                                                                       La  exam enul  de  ca p a cita te   avem
      Dacice  şi  Romane  Deva,  deşi  demisia  din   prea  puţin  de-a  face  cu  educaţia  şi  cu   acum, pe la spate (unul bate) şi făţiş (cel cu
                                             perform anţa  intelectuală.  A şa  au  apărut   tăiş)  şi  ce  altă  metodă  dă  mai  bine  decât   jandarmi în şcoli, adolescenţii sunt controlaţi
      funcţie  este  în a in ta tă   deja.  C ât  despre
                                            „profesorii” care solicită în schimbul unei note   delaţiune a,  b ălăcărea la ,  bârfa  ieftină,   şi  răsverificaţi  pentru  a  evita  fraude,  iar  ia
      succesorul oficial, nu se vorbeşte încă.
                                             mari, diferite avantaje din partea învăţăceilor,   prostirea  prostimii!     d itai  exam en  de  m asterat  ţi-a ş  zice  de
         •Am  consemnat şi un gest urât Un angajat   de  la  bani  până  la  cele  mai  neînchipuite   -  O pitLdce, ajunsă prin pibiare îri parlxM    „M ascuraf. de la mascur, porc castrat* pcatse
      al Apaprod Deva. a fost agresai fizx: în tro p ii   se rviţi...               nu prea tare, dar pe d n m  deja uşor in partid   rtra  oricine:: gurxxeruL şoierut. rtarâ iot' r f r i
      senndUuL de o persoană cfin cartierul Zăvoi,   îm i  am ntesc  povestea  unor părinţi ai   conservator, se transformă, ca in basme, in   uşor pe aceeaşi  uşă  b a ro sa n i,  rte rp o u .
      aăaSă m ieg aftafe vts-a-vts de folosirea apei   căror cop" erau abuzaţi de anumiţi profesori   cârtiţă, că asta-t meseria, se dedară cortsSer   poqpsU  ş ifcjrcfo n a n i pubfic   bunăoară
      fără contract cu fijm izoni.          de ia tn  Eceu hunedorean. Astfel u ra i cfintre   independent  şi  .se  pune  in  slujba  vitorufcj   .să fi fost în  to cii   Oancea.  ~  m a sam  a
        •   C a  recom pensă  pentru  donatorii  de   e» se plângea de fa p tii că fic a  sa era supusă   partid-staL Pedeui. In ş ii  generai. Tr> generat,   examen pe Cosacâ Taxa l i  Băsescu. ftndcă
      sânge au fost reintroduse tjcrietete de 30 de   în fiecare zi  hărţuiri sexuale rin   partea unui   uns  cu  toate  a lifiile   ajunge,  din  m iliţian   e băiat descurcă reţ şi de caracter
      le».                                   profesor.  /uţr pannţi  afirmau  ca  nu  mai  ştiu   sadea,  profesor  universitar  doctor,  făcător,   Se  trezi  dom nul  generai  P t^Jescu  îh
         •  R .A .I.L .  Hunedoara  a  fost  pus  sub   cum să-şi chivernisească bani de pe-o zi pe   auzi,  neamule, de doctoranzi şi masteraţi;  mână cu biciui Ki Dumnezeu  curat ca tacnrra
      executare siEtă de Agenţia de valorificare a   alta pentru a face faţă pretenţiilor băneşti ale   -  Cum în primăria Deva se taie frunză la   şi  „studiat”  de  mai  mari  când  fu  pensionat
                                             unor cadre didactice.    (va urma)     câini şi mizguie ţipi şi tipese cu studii incom­
      Activelor  Statului  pentru  imposibilitate  de                               plete sau îndoielnice tip Spirtu Harem, ce se   înainte  de  vreme,  din  scoarţă  în  scoarţă,
      plată.                                 ["LEAGĂNUL PĂDURENILOR                 gândiră  şefii?  la,  să  le  dăm  de  lucru,  să-i   pornit să facă ordine şi morală.  Păi, ce şcoli
         •  Mulţi  hunedoreni  se  întreabă:  ce  se                                înscriem la masterate, apoi la doctorate, cvasi   terminaşi,  atale,  neicuşorule,  unde  ţi-ai  dat
      întâm plă  la  Ecosid?  Nu  de  alta  dar  mulţi   FENOMENE  PARANORMALE      cumpărate, şi să devină dr. în castrat purici...   diferenţele,  ce  ai  de  spus  despre  foştii
      m uncitori  sunt  în  concediu  fără  plată  iar   ALE  GHELARLULUL           Aşa  gândiră  şi  aşa  făcură.  îndeavalm a,   subalterni,  care  compromit  prin  prostie  şi
                                                                                                                          ticăloşie  magistraturile  şi  „făcăturile"?!  Aflu,
      numărul paznicilor a scăzut simţitor.           -  urmare din pag.  1 -       liberali  şi  pedişti  dau  iama  la  secţiunea   cu stupoare, Că avocatul lui Oancea e tot fost
         • Instalaţia de tuburi din fontă din cadrul   Domnilor concetăţeni vă întreb: când a   deveană  a  U n ive rsită ţii  V asîle  G oldiş,   colonel,  cu  C ârtiţa  în  duel,  dom nia  sa
      AMIDIP Călan, societate aflată în procedură   fost normal, atunci sau acum este paranor­  „patronată” de înalta somitate a generalului   Colonada;  aflu  că  idependentul  pitulit  prin
      de închidere, se află în atenţia unor firme din   mal?  Eu  nu  răspund,  daţi dvs răspunsul.  Pitulescu (de la a te pitula şi nu de la pitulice).  Pur, e tratat de colegii consilieri judeţeni de
      India, pentru a fi cumpărată.             5.  Cultura  pare  să  fie  la  un  nivel  sub   De  aici  încolo,  povestea  curge  ca  la   „cârtiţă” şi  că în  prezenţa sa se vorbeşte în
         • în faţa Casei de cultură din Hunedoara,   mediocru, afirm aceasta pentru că la nivelul   televiziunile  locale,  câre  făcură  din  subifect   şoaptă; aflu că poliţistul cu studii de colegiu
      la  iniţiativa  artistului  plastic  C.  Zgâmbău,   comunei nu se mai organizează ceva care   mană  cerească:  Florin  Oancea  îşi  trimite   la Făcătoarea de Fii cu Ochi Albaştri, Şcoala
      m ajoritatea  pom ilor  au  fost  îm podobiţi  cu   să  atragă  locuitorii.  Avem  un  club  cu  mai   şoferul  la  unul  din  examene  (substituire  de   de  la  Băneasa  a  lui  Ceauşescu  III,  taie  şi
                                                                                    persoană); clănţăii pedişti din primărie, unde
      mărţişoare de mari dimensiuni,  unul fiind de   m ulte  săli  în  care  în  vechi  tim puri  se                     spânzură  la  Universitatea  Arădeană,  după
                                              organizau  a c tivită ţi  d ife rite ,  cinem a,   Inişconi stă cu simbrie, însă nimeni nu-l (nu-
      câţiva  metri.  Frumoasă  iniţiativă  pe  care  o   spectacole, seri culturale, expoziţii de carte,   I despărţit,  nu  legat) ştie,  demască fapta în   ce fu  uns  cu  alifia  „Duma  Ecologistul”.  Aflu
      considerăm simbol al primăverii şi al purităţii                                                                     că în licee prezenţa nu mai e obligatorie, că
                                              biblioteca  avea  peste  1  500  de  volume,   loc  s-o  pitulească,  tocmai  la  intransigentul
      sufleteşti.                             co le cţii  de  ziare,  reviste,  costum e   Pitulescu, iar acesta face din ţânţar armăsar.   pe  lângă  primării  funcţionează  facultăţi  şi
         •  Prin  Deva  se  vorbeşte  că,  în  curând,   p ădure neşti,  costum e  fan fară  şi  cor,   Cum adică nu chiar aşa?! Păi nu avem noi în   masterate,  că  proştii  sadea  şi  semidocţii
      prefectul  Vladu  va  fi  exclus  din  rândurile   orchestră cu costume şi instrumente şi câte   judeţ vreo sută de doctori şi doctoranzi făcuţi   semnează de  două  ori  cu  dr.  şi  nu  mă  mai
      A.J.V.P.S., dar acestuia nu-i pasă întrucât şi-   toate;  acum  este o clădire  care  moare  pe   la grămadă, adică foşti şoferi ca al Florinului;   mir.  Ba, dimpotrivă, zic, Bravo,  Florine!  Dar,
      a vizat permisul de pescuit la o altă asociaţie   picioare. Omul, fără cultură este ca un nou   nu  avem  noi  sute  de foşti  miliţieni şi „băieţi  ia vezi ce studii are naşul tău,  Inişconi!
      independentă din Hunedoara. Aşa că dorinţa   născut fără botez.
      directorului AJVPS nu se va îndeplini.    6.  Sport. Toată mass-media îndeamnă                                      cu,  deşi  nu  era  campanie  electorală,  după
                                              rom ânul  să  facă  m işcare,  nim ic  rău.
        Recalcularea pensiilor ,              Mişcarea se poate face oriunde, orişieând,   PERCHEZIŢII  DUPĂ              alegeri, fiind deja pe cai mari, taie şi spânzură.
                                                                                                                          Lumea  e  a  lui.  Prin  propriile  forţe!  Nu  cu
          o cacialma portocalie               dar  Ghelariul  a  avut  un  stadion  care  prin   PERCHEZIŢII...           ajutorul  de  la  C otroceni!  Nici  cu  ajutorul
                                              muncă  obştească  s-a  construit.  Aici  se
                                                                                                                          nevestei! Şi  se şi vede întorcându-i acesteia
              -   urmare din pag.  1  -       organizau  întreceri  sportive  între  secţii  şi                           serviciile.  Ea i-a oferit o poziţie privilegiată în
                                                                                            -  urmare din pag.  1 -
         De  a ce e a ş i  p ă re re   su n te m   şi  noi,   sectoare, copiii de la cele mai mici clase îşi   Şi  cum  stătea  prin  preajm a  celor  din   comunism, el o va face prima doamnă a ţării.
      aflând  cifra celor care  au  primit  pensii  mai   disputau  întreceri  pe  grupe.  Elevii  de  la   vârfurile comuniste, s-a stilat, s-a cizelat, şi l-a   Dar acest lucru trebuie anunţat într-un cadru
      mari. în Valea Jiului bunăoară, unde minerii   şcoala  profesională  -   âm  avut  şi  acestă   prins  revoluţia  băiat  subţire,  cu  stagii  prin   pe  măsură.  Nu  se  grăbeşte  să-şi  anunţe
                                                                                                                          intenţia  de  a  candida  la  preşedinţie.  O face
      au  aproape  aceeaşi  perioadă  de  cotizare   şcoală  -   beneficiau  de  această  bază   străinătăţi, cunoscător de limbi străine, numai   însă atunci când, în SUA fiind, în vizită la Casa
      şi  sporuri,  au  primit  pensii  majorate  doar   sportivă. Acum toţi se ocupă de toate şi de   bun  de  ministru  de  externe.  Acesta  i  s-o  fi
                                              nimic, lată deci câteva din paranormalităţile                               A lbă,  alături  de  fa m ilia   p re zide n ţia lă   şi
      4.500 din 28.600 de pensionari  revizuiţi iar   Ghelâriului.  Opinia  poate  analiza  acest   părut a fi meritul lui, nu al nevestelor. Dar s-a   prezidenţiabilă,  îi  comunică  lui  Bush  intenţia
      la  nivel  de  ţară  peste  1,35  m ilioane  de                              orientat  rapid,  ca şi  atunci,  în tinereţe,  şi  s-a   sa  de  a  candida  şi  astfel  află  şi  românii.  In
     '  oameni  aflaţi  la  pensie  nu  au  primit  nimic,   fenomen  pentru  că  nu  cred  că  numai  în  pus  sub  protecţie.  Intuiţia  rapidă,  pornită din   m intea  lui  cred e a   că  e  de-o  tea p ă   cu
                                            L Ghelari este aşa.                j
      în  plus,  în  luna  ianuarie,  nici  atunci  când                           imensa lui dorinţă de putere, îl aşază sănătos   preşedintele  SUA!  Şi  căzătura  a  fost  pe
      punctul  de  pensie  a  fost  m ărit  cu  9,3%.   enigmatică  recalculare  s-au  bucurat  doar   lângă  lliescu  unde  avea  să  şadă  cuminte,   măsură.  Laşitatea la fel.
      Fenom enul  recalculării  a  fost  unul  popu-   1,5  milioane  de  pensionari,  iar aproape  2   obedient,  până când ajunge prim ministru iar   P rocurorul  Lele  voia  doar  să  film eze
                                                                                   la  o rizo n t  încep use   să  se  contureze
      list  care  s-a  vrut  din  partea  guvernanţilor   milioane  de  băţrârii  s-au  amăgit  în  zadar.  candidatura  la  preşedenţia  ţării.  Această   percheziţia  pentru  ca  să  se  asigure  că  va  fi
      un  fe l  de  p ra f  a ru n c a t  în  o ch ii  a ce lo r   Este  un  m are  păcat  din  partea  celor   perspectivă  l-a  ameţit  şi  a  început  să  facă   corectă, personajul nostru nu vrea percheziţie
      oameni,  care  au  muncit  şi  cotizat  o  viaţă   care  s-au  in stalat  la  putere  cu  sprijinul   greşeli.  A celeaşi  pe  care  le-au  făcut  şi   deloc.  Că  doar  el  este  ginerele  lui  cutare,
      în  aceleaşi  condiţii  şi  tim p,  cu  colegii  lor                                                                apoi  al  lui  cutare,  apoi  ministrul  cutare,  mai
                                             n e m ijlo c it  al  a c e s to r  p e n s io n a ri,  să-i   comuniştii de la care a învăţat exerciţiul puterii.   apoi  prim ministrul cutare!
      care  s-au  bucurat  de  majorarea  pensiilor,
                                             frustreze de nişte promisiuni pe care  le-au   Dacă înainteze alegerile  din  2000,  purta în   Oare ce se mai prefigurează a fi ? Numărul
      la tă   că  de  a ce a stă   d is c rim in a to rie   şi  făcut  în  cam pania  e le cto ra lă .________  plină vară un tricou penibil cu inscripţia H-Yes-  cutare?__________________________________
        S   C   A   n  x   Ă  s   e  p   e  v   u  Ă   s  e   .  * % £  c u f L c o t :   i >  v              t r iA Â E iA A ^ o v
   1   2   3   4   5   6   7