Page 2 - Calauza_2006_831
P. 2

Vcufr.  2                                                                                                    Căldura/ noastră/ vur.  831


                                              „Răscoala  Iul  Horia”  de  Oct. i     invitaţia „CÂIĂUZA noastră”            s-au  în ch e ia t  p a rte n e ria te   între  P oliţia
                                                                                                                            municipiului Deva şi societatea civilă  unităţile
                                              Meu  sau  „Lăm uriri  nouă                                                    de  învăţământ,  lăcaşuri  de  cutt,  societăţi  de
                  IOANPARVA-                  privitoare la revolta lui Horia” !           Comisar  de  politie             pază,  O.N.G.-uri,  asociaţii de proprietari etc
                                              de  Ştefan  Mateş  care j
          „1 7 8 4  SECVENŢE ISTORICE"        demonstrează că de-a lungul i              MARILENA BUTNAR                       De asemenea se desfăşoară activităţi  de
           Scriitorul  brădean  loan  Pârva  publică  la   timpului, până în zilele noastre, I   -   adjunct  al  Şefului  Poliţiei   consiliere a cetăţenilor la punctul situat în piaţa
         editura „Călăuza v.b.", volumul „1784 Secvenţe   marea mişcare a iobagilor din '                                   agroalimentară  Deva,  relaţii  cu  publicul  în
         istorice” dedicată revoltşi ţărăneşti, din anul 1784   Apuseni, nu a dispărut din me­  Municipiului  Deva          cadrul  programului de audienţă. încercăm să
         în Marele Principat al Transilvaniei.  moria generaţiilor, ea trezind                -  urmare din pag.  1 -       fim cât mai  receptivi  la doleanţele cetăţenilor
           Bun  cunoscător al  acestor  locuri,  luând   mereu  alte  şî alte  întrebări,   Miron  ŢIC  -  Urmăriţi de mult acest post?  şi să scurtăm timpii de intervenţie la solicitările
         mereu la pas „Drumurile ce încep şi se termină   lansând ipotetic alte răspunsuri   -   Nu  am  urmărit  obţinerea  vreunui  post   acestora.
        în  Apuseni”,  mai  exact,  în  Ţara  Moţilor,  loan   iar cei care au încercat să le dea, s-au aplecat cu   de conducere, eu am vrut şi am ajuns poliţist.   -   Despre instrumentarea  şi soluponarea
         Pârva, pune în această fericită carte, mii şi mii de   o mare sete de  cunoaştere asupra actelor şi   D upă  mai  m ulţi  ani  de  m uncă  în  care   infracţiunilor depistate,  ce ne puteţi puncta?
         „picături ale acelor vremi” de cumplit pârjol 1784   mărturiilor îmbâcsite  de  praful  secolelor şi  al   dobândeşti  experienţa,  vine  un  tim p  când   -   C erce tările  şi  urm ărirea  penală  în
         pe Arieş şi pe Crişul Alb, având în fruntea celor   istoriei...”.           trebuie  să-ţi  asumi  responsabilităţi  mai  mari,   dosarele  penale  se  realizează  conform  legii
         plecaţi în sângerosul tumult, pe cei trei „căpitani,   Om al Ţării Moţilor, se îndeamnă mereu să le   pentru a împărtăşi şi în acest fel experienţa ta   şi sub directa îndrumare,  coordonare şi  con­
         a căror amintire a rămas scrisă în istorie pentru   calce şi să le asculte graiul, după care, aşază pe   celor ce vin din urmă.  trol  al  procurorilor.
         generaţiile care vor veni prin vremea vremurilor:   coala de hârtie, aceste superbe simţăminte, cum   -   Care  vă sunt responsabilităţile  ca  ad­  -  Privind prevenirea delincvenţei juvenile
         Horea, Cloşca şi Crişan”.            este:  „Popas  pe dealul  Cloşceştilor”,  „Sus  pe   junct al unui şef de poliţie?  ne puteţi spune ceva?
           Sârguincios şi pastelat, plin de dărnicie şi   fericet”, „Freamătul  pământului", „Pădurea de                       -   Există  program e  privind  prevenirea
         afecţiune, scrisul lui loan Pârva, devine o mărturie   taină”, „Răsplata trădării”, unde autorul conchide:   -   Mi-au  fost  repartizate  atribuţiuni  de   delincvenţei  juvenile  în  cadrul  cărora  poiiţia
         grăitoare,  ne  conduce  într-un  pelerinaj  viu  şi   „Roata blestemată de atâtea suflete de iobagi...   coordonare directă  a activităţilor desfăşurate   cooperează  cu  alte  organism e  respectiv
         generos, în date şi prezentări ale locului, de  pe   Roata pătimirii neamului nostru...”. Acest volum,   de lucrătorii birourilor poliţiei de ordine publică
         Valea  Crişului  Alb  şi  pe  întreaga  Ţară  a   vine către noi, în chip de ofrandă de mare preţ-   şi cercetări penale şi de formaţiunea de poliţie   D ire cţia   de   P rotecţie   a   C op ilu lui,
        Zarandului.                           „prinsă în ramă dreaptă cu pulberi de aur şi noi   rurală.                    P ro to p o p ia te le   etc.,  se  ţine  o  le gătură
           Autorul,  recuperează  multe  documente,   pe ea, avem datoria s-o cinstim în vecii vecilor".  -   Ce  faceţi pentru sporirea  receptivităţii   perm anentă  cu  unităţile  de  învăţăm ânt,
         cercetându-le cu  multă amănunţime,  cărţi  ca                  Miron ŢIC   p o liţiştilo r  deveni  faţă  de  solicitările   poliţiştii  de  proxim itate  fiind  cunoscuţi  şi
                                                                                     cetăţenilor?                           solicitaţi  la  diverse  activităţi,  se  desfăşoară
         Pentru un pumn de arginţi              DREPTATEA Şl ADEVĂRUL                   -  Poliţiştii  deveni  vor să  fie  mai  aproape   şedinţe  la începutul şi  sfârşitul  anului şcolar,
                                                                                                                            se  p a rticip ă   la  ore  de  d irig e n ţie   şi  se
                — urmare din pag.  1 -                  -  urmare din pag. 1 -       de concetăţenii lor şi în limitele competenţelor   popularizează diverse teme.   (va urma)
                                                                                     să  le  rezolve  problemele.  Pentru  aceasta
          Miloşevici a fost doar un pretext. Dacă analizăm   Nu  sunt  asemenea  nici  lui  Dan  losif,  azi
       cu atenţie şi detaşare atitudinea marilor puteri politice   miliardar,  nici  lui  Miron  Cozma,  azi,  puşcăriaş,   CĂLĂTORI  PURTAŢI  PE DRUMURI
       şi militare faţă de un singur om, putem conchide că   inclusiv (şi) în locul altora, al celor ce au incitat la          PARLAMENTUL  STRĂZII
       de la Hitler încoace nici un şef de stat nu a fost   mineriadă. Am auzit că anumiţi mari titraţi acum,   SUTE  DE KM Şl MII  DE LEI  PIERDUŢI
       vânat cu atâta înverşunare şi desfăşurare de forţe   sunt răsplătiţi, vezi Doamne, pentru că în trecut au   ÎN  ZADAR  PENTRU  NEORGANIZAREA   -  urmare din pag.  1 -
       şi strategii. Iar Hitler era exponentul unui imperiu   fost  persecutaţi.  Eu  am  fost  15  ani  hărţuit  de          • Până la sfârşitul acestei luni, exploatarea
       aflat în expansiune şi nu un lider care dorea să-şi   securitate şi amendat inclusiv penal, dar ce rost   BUNĂ  LA  C.F.R.  Minei  Certej  va  fi  închisă,  angajaţii  existenţi
       facă ordine în propria lui ţară, înţesată până la refuz   mai are?  Există,  medicii  ştiu  mania persecuţiei,   -  urmare din pag.  1 -  urmând   să   prim ească   preavize   de
       de mercenari şi agenţi ai serviciilor de informaţii   simptom grav şi progresiv şi aşa-zişii „mesianici”,   Mirarea  şi  dezam ăgirea,  stupoarea   concediere  colectivă  şi  plăţi  compensatorii.
       interesate să dezmembreze Jugoslavia.  frustraţi care cer drepturi,  avantaje: iar dacă nu,   celor ce  au  ales  călătoria  feroviară  era  să   • în raport cu numărul şomerilor înregistraţi
          Vânzarea s-a făcut fără perdea, fără vreun gest   şantajează. Dacă, din necunoaşterea adevăratei   fie  descoperită  la agenţiile  de  voiaj  CFR  şi   la  agenţiile  locale,  pe  primul  loc  se  află
       de acoperire.  Licitaţia pe capul lui Miloşevici s-a   feţe a acestora, îţi faci de lucru cu ei, oamenii văd şi   toate  casele  de  bilete  din  jud.  Hunedoara   m unicipiul  Petroşani,  urm at  de  Haţeg  şi
       făcut la vedere: „vă dăm 100 de milioane de dolari   judecă.                   care  (nu  din  vina  lor)  nu  eliberează  bilete   Hune.doara.
       în schimbul lui Miloşevici". Iar după ce Miloşevici a   Un singur lucru vreau  să spun...  Rostogolul   de  călătorie  sau  nu  vizează  altfel  de   • în Orăştie se vorbeşte de o campanie de
       fost livrat abatorului de la Haga în miez de noapte   istoriei se învârteşte mai repede: ce azi e nedrept,   legitimaţii  de  călătorie  pentru  locuitorii  jud.   îng rijire   a  zonelor  verzi  dem arată  sub
       de către un conspirator trimis de occident să facă o   se vede mâine şi nu se iartă. Lichelismul disimulat,   Hunedoara  şi  alţii  ce  tranzitează  judeţul   genericul  „Să  respirăm  aer curat”.  Lăudabilă
       revoluţie portocalie, tranşa celor 100 de milioane   coteriile, non-valoarea, toate se vor duce pe apa   nostru -  dar sunt îndrumaţi  să obţină toate   iniţiativă.
       de dolari s-a înjumătăţit în mai puţin de o oră şi s-a   sâmbetei, dar ce este valoare răzbate, dăinuie şi   astea  de  la  agenţiile  de  voiaj  CFR,  vecine   •  Drumul  ce  leagă  localităţile  Homorod  şi
       prescris  până  la urmă.  întrebările  pe care  ni  le   oprimarea ei se răzbună... Dumnezeu nu bate cu   cu  Sibiu,  Timişoara sau  Bucureşti  -  la care   Văleni,   este   distrus   de   m aşinile
       re_“ e-~ 'o f astăzi, spectatorii la acest troc politico-   bâta. Cine are urechi de auzit, să audă, căci mulţi   se  mai adaugă circa 2 ziie în plus cât şi pe   transportatorilor  de  lemne  cumpărate  de  ia
       —utere  sjr t  Câî de fericiţi sunt astăzi sârbii după   văd. dar se fac că nu văd; fie sunt speriaţi, aşa in   lângă  creţul  bitetuiu*  dorit  a“e  câteva  sute   Ocosu  Sre.vc  Ş: până sa conser-raraa
       tace-rares  ş   asasrarea  ta  Haga  a ‘-oscjrj  <<■   generat că e Apocafcsa. Se că s-au seve 'c  —a,   de  -n*  Ir  refcs.  ssrereecre  *s-  s-a  rere:  rec  c  —«ăs_ire  re   reârers
       Pf-rseartB.  îsşr b r  >'sp djEjîce a x â  aegerie   rerec r  m c sare  aes -ni-s icas ztz reu crrecee--   2re  -=r~srza:  srâcarwe  —zr~âr e-  ce  a  recr.:r,  resrecresao.
       rec ~:«reaii  reasacate ce Coczaia aceer »-=—   gure.  are suc d -o. r a s  cuca  Nc re ceri ess ce   rescerre  rere'.e- *  e  -  î    r   : r e «    •  .Sare  a r e r e - 'e - r - '  rereere  .  are  a-re
       S -a- orare: aiap ancauarrertBe s ţâ  oe reacorerj   Sslx sacă bâ-CLra re- se asă ere ire    urmai  re*c   a s~ e .  :c;  = rere  ce  ':*reâ  a -  rrecnsre* -  = res-  oe-erec-j  _ne  arervtei  s a
       aere -   Sara ese  reăşacu  s ă  a  cecr care ş-a_
       *âroLX kaeru ce z sexâ ce a e r a '  Se. s-a aes ce  ?ZZ.-.7~SF..-.  n   VT2ZZX  ŞI   ccoârc =  '- c ă 'r -  .e r-  .re—- r   '•  E.rcce  H—'e o ra re   re-  screş;n-i:   — -Nui.  s
                                                                 ş ş   m iz e z      nj*    X   r  *  *  L   ;      5 _ "*  B -tere  Ir, rearrj  reerc-rs-îu  re ret- ,e  *jtere.
       r i ' a i   ca crce rădăccr care -i_ —a  e i  de rec - r
       ~OOS-  rCT'rgâQs   4TE: CU 5C£ J~" .«â   c <~re^j^r^T ,£                                                             jGc u  i  --a ccuoa: eempau  Şcrew  jer&rsm  *r
       U  ăptji.'rii ÂOSî -jT3îHCÎOS d i u 0^- -   .  CURĂŢENIA  SI  PRIMENIREA          No-  ştim  că  iegiie  României  din  moşi   2.  O  notă  de  remarcă  pe~*-_  recre~-o_ţ":  «a
       •recrere ce arme .şi sânge, mascaţi. ovili şi mfirtari   DE  PRIMĂVARA  SE  FACE  Şl   strămoşi  nu  prevăd  anularea  unui  drept   reuşita  acţiunii  se  poate  acoraa  maestru!vi
                                                                                                                            instructor  Aurel  Braharu.
       acari înrer-c incteştare duşmănoasă, cameramani,   ÎN  ACARETURI  (pseudopamflet)  câştigat  şi  un  drept  tradiţional  -  aşteptăm   •   Tânăra   şi   frum oasa   deputată
       maşini blindate, huiduieli şi pancarde portocalii.                             redobândirea  drepturilor  noastre  cât  mai   conservatoare  Ionica  Popescu,  a  propus
       Somnut naţiunii naşte monştri!                   -  urmare din pag. 1 -        urgent posibil şi  anularea practicii învechite
                                                 Numai că aici totul a fost făcut de mântuială şi   de  a  pune  călătorii  pe  drumuri  şi  mai  ales   Executivului printr-o interpelare,  ca deponenţii
                                              de ochii lumii, prin alungarea unor factori pricinuitori   când totul  e  modern,  dotat şi  computerizat,   care  nu  au  primit  Daciile  de  pe  carnetele  de
        SU B  VREME                           de  molime  (mătuşismul,  evazionismul  fiscal,   mai  puţin  creierul  unor  „mitici”  din  capul   CEC  înainte  de  1985,  să  fie  despăgubite
                                              nepotismul, nevestismul tamarit) şi câte altele, prin   statului  MT -   cărora  le  recomandăm  să  ia   după  privatizarea  CEC-ului.
           CULMEA CONCURENŢEI                 doi „ţapi ispăşitori”, Adrian  Năstase şi  Dan  loan   pulsul  imigraţiei  şi  să  nu  ne  mire  că   •  Se  zvoneşte  că  până  la  sfârşitul  anului
                 -  urmare din pag. 1 -       Popescu. Cine au fost „harnicii gospodari?”,  un   vagoanele CF de clasă şi dormit,  cuşetă,  a   2006 la Mina Lupeni va fi  pus în funcţiune un
          în termeni moderni am putea spune că avem   păcală şi un tândală ai satului, Vanghele şi Oprişan.   trenurilor  internaţionale  româneşti  circulă   complex  mecanizat  de  mare  productivitate.
       de-a face cu concurenţă heloială.  Eu i-aş spune   Aşadar, curăţenia a început de la vile. Ne întrebăm   aiurea,  goale.
       culmea concurenţei.  Când  învăţăcelul  întoarce   când va ajunge la case, la acareturi, la coteţe şi   Despre  concurenţă,  nu  se  mai  poate
       împotriva profesorului său tot ce a învăţat de la   în... judeţe. Adicătelea când se vor scutura de purici   vorbi.  VOCEA CETĂŢEANULUI
       acesta.                                şi păcate d’alde Timişitui, Ion Tizul Hunedoreanul,   Unde  va  ajunge  acest  stil  de  muncă   TREBUIE SA-MI SPUN ŞI EU
          Vremurile fiind aşa cum sunt în România, ne-am   d’alde îngereanu, năcăjanu, pricăjanu etc, etc. Unii   defectuos din transportul  de călători,  marfă
       învăţat deja să ne aşteptăm la orice, să nu ne mai   dintre  aceştia au  funcţii în  partid şi  mandate în   şi  alte  probleme  deficitare  din  domeniul   PĂREREA
       mirăm deloc, să nu mai avem încredere în nimeni   parlament  pe viaţă,  deşi,  de-i  cunoşti  te-apucă   feroviar   rom ânesc?   Ca   exemplu   -  urmare din pag. 1 -
       şi nimic.  Instinctiv facem ce vedem la cei ce ne   greaţa. Ce să mai vorbim de nepotism, de tembelism,   sem nificativ,  priviţi  starea  jaln ică  a   Aşa după cum se intitulează rubrica d-lui Gligor
       reprezintă: se cred cei mai buni, ne credem şi noi   de mătuşism, boli şi năravuri mai vizibile decât la   peroanelor,  acoperişului  pereţilor,  sălilor   Haşa -  „Picătura de venin şi linguriţa de miere”
       la fel, fie că suntem fie că nu suntem, fură ei, ne   etajul ţării. Auzi colo! S-a găsit soluţia primenirii: Ion   de  aşteptare,  holurilor,  WC-urile,  mizeria,   după  mine cred că ar trebui  să  se  inverseze  -
       simţim îndreptăţiţi s-o facem şi noi, se înşeală unii   lliescu, pus în fruntea unei comisii de imagine şi   iarba  dintre  linii  din  staţia  CFR  Deva,   „Linguriţa de venin şi picătura de miere”. încotro va
       pe alţii,  de ce nu am face-o şi noi? îşi trădează   morală, ca un fitil pentru muşte! în care nu se prind   reşedinţa  judeţului  Hunedoara.  merge oare România, căci mai mult se povesteşte
       mentorii în propriul interes, iar noi să fim mai proşti,   flitarii  Hrebenciuc,  Mitrea,  Văcăroiu,  Solcanu,       şi nimic nu se munceşte aşa că, la capitolul realizări
       să  nu avem  interese?  Vor să se îmbogăţească   Iorgovanul şi gaşca. Ei au depăşit stadiul de muşte,   NORMAUTATEA ARE   e zero.
       peste  noapte?  Găsim  şi  noi  metodele,  că doar   metamorfozându-se în bondari şi albine ucigaşe.   CUVÂNTUL        S-au desfiinţat şcolile profesionale iar cele ce
       subtilităţile din legi sau eludarea acestora, le-am   Când un megapartid e condus la nivel judeţean de               mai sunt nu asigură locul de muncă absolvenţilor şi
       descoperit şi n oi!                    câţiva neicanime, moldoveni şi olteni veniţi cu dudele   -  urmare din pag.  1 -  atunci ei sunt nevoiţi să-şi ia lumea în cap, pentru a
          Pentru că am  făcut o comparaţie cu  Grecia   şi paporniţa, cum mai poţi avea pretenţia gestului   V reau  o  singură  p recizare;  e tnicii   putea trăi. La ce foloseşte privatizarea dacă oamenii
       antică în  epoca ei  clasică,  cea  mai  înfloritoare,   de  primenire?!  De  cincisprezece  ani  aceiaşi   germ ani  au  o  cultură  şi  o  educaţie  care   nu au asigurat locul de muncă?! Atunci de ce nu ia
       atunci când sofiştii aveau mare căutare, deşi nu   fesenişti, hrăniţi din hoitul revoluţiei, s-au aciuit pe   conduc  la  toleranţă  şi  bună  înţelegere  cu   statul puterea, să devină el patron, ca muncitorii să
       erau consideraţi cei mai de caracter oameni, mă   trupul  ţării  ca  nişte  căpuşe,  încât  nu  mai  pot fi   românii.  Nu  la  fel  se  poate  spune  despre  o   aibă asigurat, locul de muncă?!
       voi întoarce în final tot la Grecia antică, aducându-i   desprinşi decât prin tăierea capului. Căpuşa de câine   bună parte din etnicii unguri care în gena lor   După mine cred că dacă vom merge tot aşa
       în amintire pe Socrate, Platon şi Aristotel. Platon,   şi cea de oaie, cea de iarbă şi cea de blană sunt, la   nu  au  asemenea  elemente.  în  plus,  chiar şi   ţara se  va destrăma şi  ne vor conduce  străinii.
       fost discipol al lui Socrate, tot ce scrie mai apoi, îi   urma urmei din acelaşi neam şi la o adică, sângele   pe oamenii de rând care convieţuiesc în bună   Deci, se poate spune: Toate bune şi la locul lor, dar
       atribuie acestuia, ca şi personaj, în dialogurile sale.   supt apă nu se face, încât vom vedea minunea:   linişte  cu  românii,  vin  politicienii  şi-i  aţâţă   e greu pentru popor!
       Aristotel, el însuşi discipol al lui Platon, afirmă după   căpuşa pesedistă cu sora ei mai mică, adică pedistă,   visând la  revenirea  Ungariei  Mari cu  alipirea   Ce aş vrea să mai adaug -  cred că demnitarii
       ce-şi atribuie tot ce învăţase de la acesta, că-i este   căpuşa  liberală  cu  cea  conservatoare,  căpuşa   Transilvaniei  sau  măcar a  părţii  de  nord.  Au   noştri au uitat de istorie sau nu mai vor să ştie de
       drag Platon dar mai drag îi este adevărul. De unde   românească şi cea ungurească îşi vor aminti că   ajuns  să  meargă  până  acolo  în  cele  două   ea. Mă refer la monaitiie, care a trăit bine în România
       deducem  că  lipsa  de  caracter  şi  moralitatea   sunt surori, că aceeaşi lăcomie le leagă, încât să   judeţe  din  Moldova:  Bacău  şi  Neamţ,  unde   -  a plecat cu vagoanele pline de la noi  şi după
       îndoielnică au vechime mare.           se apere reciproc.                     trăiesc aşa-zişii ceangăi, pe care românii nici   revoluţia din 1989, să revină cu o serie de pretenţii
                                                                                     nu  !e  spun  ceangăi  ci  doar  catolici,  cu   de restituire a unor imobile şi terenuri. Dar acestea
               CO NSID ER Ş I EU  CA        E L IP SĂ  DE R E SP E C T           ~|  bisericile lor, cu obiceiurile lor,  cu sărbătorile   toate s-au făcut cu mâna poporului român şi peste
                 -  urmare din pag. 1 -      te-ai  născut  nu  vrei  să  înveţi  să  vorbeştii   lor şi datorită căsătoriilor mixte şi  românii cât   50 de ani au fost întreţinute şi îngrijite cu bani grei,
           Dar ura de etnie a fost şi este dintotdeauna,   româneşte?! Consider şi eu că e lipsă de respect'   şi  catolicii  au  sărbători  duble.  tot aj poporului român.
        însă nu pentru toţi şi spun acest lucru gândindu-mă   pentru ţara în care te-ai născut şi ai crescut şi te-ai I   în  „Călăuza  noastră”  nr.  829  editorialul   în România, pe perioada regelui au fost circa
        că bunica mea a fost mai întâi căsătorită cu un   format  ca  om.  Păcat  că  există  asemenea   tratează cu titlul „Ce să credem?” o problemă   75 la sută analfabeţi, aşa că aş întreba: Ce a făcut
        maghiar, căsătorie din care a rezultat mama mea,   neînţelegeri.         |   la  ordinea  zilei  dintre  PNL  şi  PD  care  se   bun monarhia pentru această ţară?
                                                Faptul că bunicul meu a fost maghiar nu m ă.
        însă din cauză că mama era româncă, până la   supăra cu nimic. Mă supără doar ura aceasta care I   străduiesc  să  fuzioneze.  Doctrinele  lor  sunt   Sunt un om de 74 de ani, am trăit şi am văzut
        urmă familia bunicului a reuşit să-i despartă.  există între maghiari şi români şi pe care o întreţin i   diametral opuse iar orgoliile greu de măsurat,   multe aşa că am simţit că trebuie să-mi spun şi eu
           Nu înţeleg de ce trăind în România de când  zi de zi, oameni cu o gândire negativă.   I  pot  accepta  logodna  până  la  cel  m ult   părerea mea,  cu  privire  la ceea ce se întâmplă
                                                                                     1  ianuarie 2007 când divorţul se va produce.  astăzi în ţară.
         S                                                                cvf-LciXr  Z v \ s   s L u t j l j - C L s   L u c t i A s v ~ o r -
   1   2   3   4   5   6   7