Page 3 - Calauza_2006_832

CâXâAA%a/ nocmtrâ/ nr. 832 Vcufr. 3

ORASTIE - TRADIŢIE SI CREA TIE

ORĂŞTIA - U N DESPĂRŢĂMÂNT despărţământul Astra din Orăştie, aşa cum am „VISUL” - PRIMUL CONCURS că este primarul acestui oraş de mare tradiţie
IM PORTANT spus, la iniţiativa generalului Viorel Cugerean. LITERAR DIN JUDEŢ culturală şi participă la aproape toate activităţile
Dialog cu Prof. AUREL URSU, încă din primii ani, primul preşedinte de onoare înscrise în calendarul cultural al urbei. Aşa se
face că îşi exprimă şi dumnealui bucuria de a
Preşedintele Asociaţiunil ASTRA Orăştie ales a fost Viorel Cugerean; preşedinte executiv Mă aflu la Casa de cultură din municipiul
între întrel 990 -1 9 9 2 a fost Gheorghe Vonica Orăştie, acolq unde se munceşte febril la se afla la prem ierea câştigătorilor primului
- D-le prof. Aurel Ursu, Asodapunea Jkstra" iar din 1992 conduc eu această activitate a desemnarea câştigătorilor unui concurs literar. C oncurs de cre a ţie lite ra ră din judeţul
a avut de-a lungul timpului un rol important în despărţământului, împreună cu un colectiv de lată că după ani de zile, la Orăştie se naşte Hunedoara, înfiinţat la Orăştie. Nu e un lucru
viaţa culturală a Orăştiei. Care au fost cele mai membri astrişti. ideea primului concurs literar, de după revoluţie, o arecare. O răştia dă din nou tonul la o
importante evenimente din istoria Despăr­ - ... Şi vine momentul 1993. Ce-a fost din judeţul Hunedoara. Este vorba de Concursul m an ifes tare ce, pân ă acum , lipsea cu
ţământului „Aurel Viaicu” ale acestei atunci? literar „VISUL”, organizat de Asociaţia „Florema desăvârşire în peisajul cultural al judeţului
asociapuni? - Aşa cum am spus, în 1993 am Design” şi Editura EMMA, prin patronii Paulşi Hunedoara.
-Vorbind despre ţinut adunarea generală la Orăştie. Ileana Lucia Floran. De aceea probabil, primarul e generos: Je
A S T R A , în istoria Aş vrea să subliniez un fapt: şi Deşi se află la prim a ediţie, num ărul promite organizatorilor un spaţiu în care să-şi
acestei asociaţiuni, astăzi, când ne întâlnim la adunările participanţilor este impresionant: 113 plicuri desfăşoare activitatea literară în mod civilizat.
trei momente impor­ g e n e ra le ale a s o d a ţiu n ii, la aşteaptă să fie deschise! Misiunea membrilor Una din cele mai grele probleme despre
tan te au o se m ­ activităţile pe care noi le organizăm juriului nu este deloc uşoară. D ar bucuria care primarul Blaga îmi vorbeşte, este problema
nificaţie deosebită în cadrul ei, participanţii îşi amintesc acestui început este mare şi organizatorii se rromilor din Orăştie. Ar vrea să-i civilizeze,
pentru Orăştie. Este cu drag de adunarea din 1993. simt responsabili pentru desfăşurarea în bune să-i aducă pe calea cea bună, să-şi găsească
vorba despre adu­ Atunci manifestările s-au desfăşurat condiţiuni a analizei tuturor textelor primite. şi ei cu adevărat un rost în viaţa socială a
nările generale ţinute şi în satul Binţinţi (satul lui Aurel Lucrările sunt venite din toată ţara, de la oraşului. Speră să reuşească în cele din urmă
în 1 8 8 4 , 1 9 1 3 şi V iaicu ) unde am o rg an iza t o Bucureşti, Satu Mare, Baia M p e , Timişoara, deşi nu întotdeauna ceea ce vrei corespunde
1993. Aş vrea însă comemorare a aviatorului, slujba de laşi. Predeal, Botoşani etc. Ba mai mult: există cu ceea ce se poate. Este însă un optimist şi
să precizez că asoci- pomenire fiind susţinută de Prea şi doi participanţi din Republica Moldova, ceea un luptător pentru ideile sale.
aţiunea - încă de la S finţia sa Tim otei, episcopul ce le dă garanţia iniţiatorilor concursului că O ultimă bucurie, este aceea că abia s-a
înfiinţare, din 1861, a Aradului, împreună cu un sobor de ideea lor nu a fost doar o vânare de vânt ci o întors din Spania, oraşul Logronio, unde sunt o
stabilit că adunările g en era lele vor ţine o dată preoţi. invitaţie privită cu multă serioritate de către mulţime de orăştieni la lucru. S-a dus acolo
pe an, într-o altă localitate. în preajma anului - Care a fost activitatea Astrei în anii care tinere creatori. Aşteptau o astfel de manifestare, să-i vadă cum se descurcă la faţa locului
1884, George Bariţiu (unul din întemeietorii au urmat? ftindu-le necesară pentru a ieşi în lume. şi la invitaţia primarului spaniol de a realiza
Astrei) află că la Orăştie exista o situaţie destul - Activitatea Astrei, în anii care au urmat Concursul este foarte generos cu tinerii înfrăţirea celor două oraşe: Logronio şi Orăştie.
de neplăcută: dascălii se certau cu biserica, acestui eveniment poate fi concretizată prin mai creatori, pentru că are mai multe secţiuni de „Primarul de-acolo este mulţumit de românii
existau d estule nem ulţum iri din ca u za m ulte acţiuni, o rg an iza te de noi sau în literatură: poezie, eseu, teatru scurt, povestire, noştri şi de aceea doreşte să se apropie de
salariilor... Marele om de cultură, George Bariţiu c o lab o rare. Aş am inti printre altele , epigramă, la care putea participa absolut orice noi” - spune domnul Blaga, bucuros ca de o
avea căsătorită la Orăştie pe fiica sa Aurelia, simpozioanele: cel închinat poetului, scriitorului, persoană, indiferent de vârstă. Aşa se face că redută câştigată.
(viitoarea mamă a doctorului Aurel Vlad) aşa omului de cultură care a fost Dominic Stanca vârsta participanţilor este cuprinsă între Da, un asem enea primar - e concluzia la
încât stabileşte ca la O răştie să se ţină Un simpozion la care a fost prezentă soţia 12 - 82 de ani! care ajung - face cinste municipiului său. De
adunarea generală a ASTREI. Astfel că în 1884 regretatului scriitor, Sorana Coroamă Stanca Duminica, la ceas de sărbătoare, într-o aceea promit să revin cu un dialog mai amplu
are loc această adunare deşi la Orăştie nu era întreaga activitate fiind onorată de prezenţa lui asistenţă de bună calitate, la care sunt prezenţi care să justifice această schiţă de portret a
înfiinţat acest despărţăm ânt. Term enul de Florin Piersic, prieten bun a h i Dominic Stanca. şi deputatul Gheorghe Firczak, primarul muni- primarului losif Veniamin Blaga
d esp ă rţăm ân t se p ă s tre a ză în c ă d e la De asem enea am omagiat pe Aurel Viaicu prin capaJu - losif Veniamin Blaga, viceprimani
înfiinţarea asodaţiunii iar noi, cei de astăzi, care mai m iile activităţi pe care le-am organizat Cea Alexandru Munteanu, intetectuăfi de înaltă
ducem mai departe idealurile A S TR E I am mai importantă a fost cea cin 2003 când am ţinută şi - desigur - participanţi la concurs, se CARNEA DEPUTAŢILOR GRUPUL
menţinut păstrarea acestui term en tocmai omagiat 90 de ani de la adunarea generală tfin anunţă prem iile: Rarele premiu Trofeul M INORITĂŢILOR NAŢIONALE
pentru a deosebi, a personaliza meritele şi 1913. Atunci, împreună cu primăria m uridpiuhi „Visul” şt Premiul revistei „Ardealul literar” VISUL
activitatea asodaţiunii. După 30 de ani, în 1913, am o rg a n iza t o acţiune de o d eo sebită se acordă lui Bogdan Nicolae Groza, din
Orăştia solicită din nou ţinerea unei adunări importanţă. E vorba de o deplasare la Bucureşti Baia Mare. - Declaraţie politică -
g e n e ra le . A c ea stă a d u n a re es te foarte a unei delegaţii de 18 orăştieni, în frunte cu La secţiunea „PO EZIE” - Prem iul I: D e obicei, la reuniunea co n sacrată
im portantă pentru noi, astriştii orăştieni, protopopul şi primarul municipiului, nepotul lui Venera trena Cioban, Predeal; premiul II; declaraţiilor politice parlamentarii îşi exprimă
datorită faptului că în 1913 autorităţile locale Aurel Viaicu şi membrii astrişti. Ne-am oprit mai Florentina Toniţă, Botoşani; premiul III: Nuţa
trimit o invitaţie aviatorului Aurel Viaicu ce se întâi la Băneşti şi Câmpina apoi la Bucureşti, Crăciun, Orăştie.
afla la Bucureşti, să participe şi el la adunare. unde ne-am deplasat cu colacffbu ţuică, cu La secţiunea „ES EU ” - Prem iul I:
Viaicu nu era pregătit. Avionul său era cam lumânări şi am făcut o slujbă de pomenire la Andreea Veronica Plăcintescu, Bucureşti;
şubred, dar îndemnat de prieteni, dorinţa lui de mormântul lui Aurel Viaicu iar două zile mai Premiul II: Dionisia Sandu, Târgovişte; Premiul
a trece munţii şi a face pentru prima dată o târziu, în Orăştie a avut loc o manifestare la III: Petre Andrei Fluieraşu, Bucureşti.
unire sim bolică a vechiului R egat cu care au participat aviatori de la Săuleşti, şi am La secţiunea „POVESTIRI” - Premiul I:
Transilvania, l-au determinat pe acesta să plece făcut şi aid un parastas în centrul municipiului Gheorghe Pitarcă, Orăştie; Premiul II: Violeta
cu avionul spre Orăştie. Aşa se face că în 13 nostru. A fost nu numai o omagiere d şi un Câmpulungean, Predeal; Premiul III: Silvana
septembrie 1913, el pleacă din Bucureşti cu simpozion organizat la liceul care îi poartă Giorgia Harasim, Timişoara.
avionul şi din păcate cade ia C âm pina - numele - Aurel Viaicu” - , cu o expoziţie La secţiunea „TEATRU” - Premiul I:
Băneşti, iar la Orăştie soseşte telegrama că în docunentară, dea o omagiere cum nu cred că Cosmin Soameş, Tim işoara; Prem iul li:
dimineaţa z8ei respective. Viaicu a murit Presa s-a mai făcut râd chiar la nivel naţional. Mitiarn Cihodariu, Bucureşti; Premiul III:
vrem ii c o n s e m n e a ză p re ze n ţa , în 14 - Ştiu că şi astăzi suntep impăcap în mai Andreea Elena Dăscătescu, Târgovişte.
septembrie 1913, a peste patru mii de locuitori multe acţiuni culturale ale locului. Care sunt La secpunea „EPIGRAME” - F>remiul I:
ai ţinutului veniţi să participe la adunare. acelea? Florinei Laurenpu Rotam, Bucureşti; Premiul nem ulţum irea faţă de ceva, atunci când
A d u n a rea s -a ţinut şi tot p res a vrem ii - Sigur că suntem implicaţi în multe acţiuni. II: Zaharie Moisescu, Timişoara; F>remiul III: sunt în opoziţie critică instituţiile statului
consem nează faptul că prin faţa mulţumii M ă gândesc acum la acţiunile organizate cu Ionel lacob Bencei, Timişoara. că nu îşi fac datoria. Cred că ar trebui să
adunate în piaţa oraşului au trecut cete de prilejul evenim entelor de la 1 Decem brie, S-au acordat de asem enea şi alte premii: - venim aici, la tribună, să prezentăm şi reali­
căluşari şi oam eni îm brăcaţi în costum e sărbătorirea Zilei Drapelului, a Zilei Imnului Menţiunea I şi Premiul Editurii „Emma” - zări, nu ale noastre, ci ale cetăţenilor. Ale
naţionale. Dar toţi purtau în suflet vestea tragică Naţional. Toate acestea nu se desfăşoară fără Victor Bălan, Orăştie. Premiul Asociapunii acelora care se străduiesc să scoată apă
a morţii lui Aurel Viaicu. Mai târziu, când noi ca A stra” să nu fie implicată. „Astra”- Irina Şova, Făleşti, Republica Moldova din piatră seacă.
ne-am reînfiinţat, am stabilit ca despărţământul De aserrienea avem o contribuţie deosebită Şi pentru a onora cum se cuvine întreaga La Orăştie, în 19 martie a.c. o asociaţie
nostru să poarte numele de .Aurel Viaicu”. în la reluarea unei tradiţii orăştiene pe care am activitate a uneia dintre personalităţile de marcă culturală, Florem a Design, a organizat o
1993, la împlinirea a 80 de ani de la adunarea început-o cu zece ani în urmă, în 1996, când ale municipiului Orăştie, organizatorii au acordat ceremonie deosebită de înmânare a unor premii
din 1913, autorităţile locale şi despărţământul actualul primar al municipiului mi-a spus şi m-a şi un „PREMIUL OMNIA-pentru întreaga acti­ pentru un concurs de beletristică. Nimic mai
din Orăştie, la iniţiativa generalului în rezervă rugat să cercetez ce era cu Maialul orăştian de vitate culturală şi literară” desemnându-l banal, ar spune mulţi. Poate au dreptate. Dar
Cugereanu - cel care a fost sufletul reînvierii altădată. Am făcut astfel o serie de investigaţii pentru aceasta pe distinsul profesor PETRU viaţa noastră este compusă dintr-un şir infinit
asodaţiunii la Orăştie - s-a ţinut a treia adunare apoi am stabilit împreună cu domnul primar, BACIU, decanul de vârstă între cei prezenţi. de „banalităţi” care de multe ori au darul de a
generală, lată care au fost cele trei momente un program privind organizarea M aialului SCHIŢA RE PORTRET A bucura eforturile unor oameni care sunt talentaţi
importante ale despărţământului ASTRA din orăştian. Aşa se face că anul acesta împlinim şi, pe deasupra, se şi străduiesc.
Orăştie. 10 ani de când Maialul orăştian - o tradiţie pe PRIMARULUI Concursul a avut ecou. Datele lui au fost
- Spurtep că asodapunea s-a reînfiinţat în care orăştienii au organizat-o sub forma unei Despre primarul IOSIF VENIAM IN BLAGA făcute cunoscute prin internet. Au trimis plicuri
anul 1993. Dar ce s-a întâmplat cu ea de-a sărbători câmpeneşti, prin anii 1936, a reînviat. se spun multe lucruri frumoase. Se ştie despre 113 autori dintr-un num ăr impresionant de
lungul vremii? O sărbătorim în fiecare an, în ultima duminică el că este un om hotărât şi spune lucrurilor pe localităţi, chiar din Republica Moldova. Asociaţia
- Asodaţiunea a fost desfiinţată în 1948. a lunii mai, la Popasul Poeniţa. nume, că este apropiat de locuitorii municipiului culturală, condusă de doamna Ileana Floran, a
Totuşi, la O răştie, în 1986, a avut loc un Sigur însă că constituit un juriu prezidat de binecunoscuta
şi ad es eo ri se află în
sim pozion prin c a re se la n s e a ză ca rte a „Astra” nu mai dialog deschis cu ei. poetă din D eva, M ariana Pândaru. S-au
A S T R A ”, simpozion la care participă peste 300 poate face astăzi acordat premii şi menţiuni speciale pentru:
Din discuţia cu dum­
de orăştieni, având prezenţi conferenţiari din ceea ce a făcut nealui îmi dau seam a că epigrame, eseuri, poezii, povestiri şi teatru.
Cluj, Bucureşti, din toate centrele importante p ân ă la 1 9 18 , S-a acordat şi un mare premiu. Orăştia. un oraş
nu e deloc indiferent la
ale ţării. în plină dominaţie a politicului, care nu pentru că până cu totul provincial, şi-a depăşitcondiţia anonimă
ceea ce se întâm plă în
a mai acceptat asodaţiunea, la Orăştie spiritul atunci idealurile prin această manifestare, onorată şi de primarul
u rb ea sa şi e m ereu
Astrei parcă s-a simţit din nou. Astfel că, printre ei erau reîntre­ preocupat în a găsi solu­ urbei, domnul Veniamin Blaga. Autorii de vârste
prim ele d esp ărţăm in te care şi-au reluat girea rom ânilor diferite, de la 12 la 82 de ani, s-au bucurat de
ţiile cele mai bune ca să
activitatea după 1990 a fost şi cel din Orăştie. într-un singur stat fie bine pentru oameni. E atenţie, efortul tuturor fiind răsplătit. A surprins
C a dată a reînfiinţării este 5 martie 1990, când şi lupta pentru
deschis dialogului şi la plăcut prezenţa numeroasă a tinerilor, liceeni,
un grup de intelectu ali (a ş a cum se m e n ţ i n e r e a birou, şi pe stradă, chiar din rândul cărora, cu siguranţă se va forma unul
menţionează în procesul verbal de înfiinţare, românismului pe
şi la biserică unde este sau mai mulţi scriitori consacraţi.
şi pe care îl avem ca document în arhivele teritoriile a c es­ prezent adeseori. Ştie tot Totul a fost frumos, minunat, mai ales că
noastre), strânşi la protopopiat (pentru că încă tea. D ar se im­ întregul concurs a avut un. generic superb:
ce îi frământă pe oameni,
de la înfiinţare biserica a fost cea în jurul căreia plică în tot ceea care sunt problemele şi VISUL. Deputat, Dr. Gheorghe FIRCZAK
s-au strâns intelectuali, ea fiind farul ce a ce înseam nă viaţă culturală a acestui vechi
grijile lor, ce le place, ce nu le place. E mândru Pagină realizată de Mariana PÂNDARU
condus asodaţiunea prin timp), s-a reînfiinţat centru cultural al judeţului şi chiar al ţării.
S<%ptr(%AWXWiGil/ c u fic c t t> v &UAjbx?L/tU&Â4^<>r~ otxsWV&YUĂxyr'