Page 2 - Calauza_2006_836
P. 2

P a - g p .  2                                                                                               C ălău za/ nxyatfzrci' nr.  836
      INVITAŢIA „CĂLĂUZA noastră”               -   Un  scurt  bilanţ  al  activităţii  Oficiului  în
                                             prim a parte a anului 2006,  ne puteţi prezenta?                                După masă, de la ora 16
                                               -   Trebuie  să  fac  precizarea  că  Oficiul  de                          am   fo s t  p re z e n t  în  sa la
        OVIDIU BOTICI - Ing. Şef -           Cadastru  şi  Publicitate  Imobiliară  Hunedoara   REVEDEREA UNOR            Clubului  Floreasca,  pentru
                                             fu n c ţio n e a z ă jn   baza  H otărârii  de  G uvern                      a  participa  la  F estivitatea
         Oficiul de Cadastru şi Publicitate                                                OAM ENI Şl LO CURI
                                             1210/  2004.  în  baza  com petenţelor  legale,                              Prem iilor  Asociaţiei  Rom â­
            Imobiliară Hunedoara-Deva        bilan ţul  a ctivită ţii  O ficiului  de  C adastru  şi   După câteva zile petrecute !a Bucureşti,   ne  pentru  P atrim oniu  Ro­
               -   urm are  din pag.  1  -   P u b licita te   Im o b ilia ră   H u ne doa ra,  pentru   tim p  în  care  am  recitit  cartea  fratelui  meu   mânesc,  unde am întâlnit o
         -   A ctivita te a   de  in g in e r  ş e f  este  grea,   prim ele  luni  ale  anului  2006  ar  fi:  avizarea   „D oi  oam eni  răi”,  răm asă  fără  coperţi  şi   serie  de  prieteni  scriitori,
      uşoară,  vă  aduce  satisfacţii?       docum entaţiilor  cadastrale  prin  verificarea  şi   scoasă  pentru  totdeauna  din  planul  edito­  publicişti,  istorici  veniţi  din
        -   Şi  înainte  de  a  fi  în  această  funcţie,   re ce p ţio n a re a   a ce sto ra   la  nivel  ju d e ţe a n    rial al anilor ’60, am făcut o vizită la redacţia   toate  colţurile  ţării,  cu  care
      a c tiv ita te a   de  in g in e r  to p o g ra f  im p lica    (1886,  do cum e ntaţii);  titlu ri  de  proprietate   revistei „Am urg  sentim ental”  unde  am  stat   am  făcut  schim b  de  păreri,
      p ro fe s io n a lis m ,  p ro m p titu d in e   în  lu a re a    em ise  în  baza  Hotărârii  Com isiei  Judeţene   de vorbă  cu  dom nul  Ion  Machidon,  poetul,
                                                                                                                          de  publicaţii şi cărţi.  La ora  18,30 şi-a făcut
      deciziilor,  abilităţi  de  a  coordona  şi  a  lucra  în   pentru  sta b ilire a   d re ptului  de  proprie+ate   prozatorul,  eseistul  şi  directorul  revistei  şi   apariţia am fitrionul acestei asociaţii,  Domnul
      echipă.  A ctivitatea  de  inginer  şef  în  cadrul   privată  asupra  terenurilor  (345);  acorduri  şi   ai  editurii,  luând  cunoştinţă  despre  noile   Dr.  A rtu r  S ilv e s tri,  care ,  d u p ă   un  sa lu t
      Oficiului  de  Cadastru  şi  Publicitate  Imobiliară   avize  pentru  scoaterea  din  circuitul  agricol  a!   apariţii editoriale,  cât şi despre ce avem pe
      H unedoara  este  o  provocare  pentru  mine,   terenurilor  (10);  activităţi  legate  de  soluţio­  m a sa   de  lu c ru ,  a m b ii  a u to ri.  D e s p re    prietenesc  de  bune  doriri,  după  ce  a  vorbit
      a ce st  lu cru  p re su p u n â n d   a tin g e re a   unor   narea  litigiilor;  gestionarea  lucrărilor  de  intro­  ; colaborarea  e u ,re vista  şi  editura  „Am urg   d e s p re   în s e m n ă ta te a   A s o c ia ţie i   de
      performanţe  care  pot  să  îm bine  eficient  cele   ducere  a  cadastrelor  de  specialitate  pentru   sentim ental",  nu  am   alte  cuvinte  decât  de   Patrimoniu Rom ânesc, a dat curs Festivităţii
      două  specializări:  topografie,  respectiv  mana­  următoarele  localităţi:  Deva,  Simeria,  Orăştie,   laudă şi de respect, fiindcă,  aici, colaborez,   de prem iere, fapt pe care l-am trăit din  plin,
      gement.                                Petroşani,  Hunedoara,  Călan,  Haţeg,  Densuş,   lună de lună şi tot aici mi-am văzut îm plinite   prin  acordarea  D iplom ei  de  M erit  „pentru
        -   B eneficiarii  O ficiului  sunt  m ulţum iţi  de   Lăpugiu  de  Jos;  consultare  cărţi  funciare  fără  câteva cărţi.  ,  studiile şi volum ele de istorie locală” pe care
      serviciile  care  le  sunt  oferite?  .  em itere  extras  de  C.F.  (305  cereri);  emitere   A  doua  zi,  am  dedicat-o  revederii  unor   le-am  scris şi  publicat în  ultimii  2-3 ani.
        -   C onducerea  O ficiului  de  C adastru  şi   extras  de  C.F.  pentru  activităţi  altele  decât   lo c u ri  d ra g i:  H a n u l  lu i  M a n u c,  P ia ţa    Tot cu acest prilej a  avut loc şi lansarea
      P ublicitate  Im obiliară  Hunedoara  îm preună   întocm irea  de  acte  notariale  (5261  cereri);                 volum ului  intitulat,  din  dorinţa  Domniei  Sale
      cu  personalul  de  execuţie  încearcă  în  baza   em itere  copii  de  cărţi  funciare  (637  cereri);   Universităţii,  sediul  O TV,  strada  Lipscani   A rtu r  S ilve stri  „M ă rtu ris ire a   de  cre d in ţă
                                                                                     etc.,  unde. în  afara  cirqulaţiei  infernale  a
      co m p e te n ţe lo r  şi  a  p re ve d e rilo r  lega le  să   e m ite re   e xtra s  p e n tru   în to c m ire   de  acte   maşinilor, m-am sim ţit destul de bine, chiar,   literară”  şi  „întoarcerea  scriitorului”,  treizeci
      rezolve  problem ele  cetăţenilor.     notariale  (2571  ce re ţi);  în scrie re a   a cte lo r                     de  e se u ri  d e s p re   lite ra tu ră   a  M a ria n e i
        P olitica  de  servicii  oferite  de  O ficiul  de   n o taria le  şi  extras  de  C.F.  (1611  cere ri);   zăb ovind  m ai  m ult  decât  trebu ia ,  lângă   Brăescu, la care a colaborat şi subsem natul.
      Cadastru  şi  Publicitate  Imobiliară  Hunedoara,   transcrieri,  înscrieri  sau  notări  în  registrele  de   c e a s u l  d in  v e s tita   şi  n e u ita ta   P ia ţă   a   Miron ŢIC
      presupune  un  dialog  social  deschis,  care  să   p u b lic ita te   im o b ilia ră   in clu siv  ra d ie re a    Universităţii.
      aibă  ca  scop  final  îmbunătăţirea  permanentă   drepturilor  reale  de  garanţie  şi  eliberare  ex­
      a  activităţii  şi  serviciilor  oferite.  tras C.F.  (1588 de cereri).   (va urma)  luliu VVINKL.ER, căci  eu trebuie să scot revista
                                                                                   ritm ic,  ia  trei  luni,  Iar  fina nţare a  conform ă
                                                                                   Hofărârli  nr.  19  /  1999,  căzuse  demult,  graţia
      SUB  VREM!          LU S T R A Ţ IE    SOCIETATEA  DESCHISĂ  :               invidiei,  pretenţiilor  unora,  (INCOM PETENŢI   -   urmare din pag.  1  -
                              -  urmare         „ c e m a i FACI,  EUGENE  >>"     în  DOMENIU,  de  e o face  alţii,  vezi  Doamne,   • La ora când creionăm  aceste  rânduri  nu
                             din pag.  1 -                                         m ai  bine ...  finanţarea  nu  fun cţionează.  ..   cunoaştem  încă pedeapsa la care riscă tânăra
                                                      -   urmare din pag.  1  -
        Fără îndoială că este necesară voinţă politică   Ce  mai  făcui,  neică?  Păi  mâ  gândii  să  ies   Poale  mă  va  sprijnini  tot  dl  P rim ar  Nicolae   A.D. din Vulcan, care de frica soţului a născut
     pentru rezolvarea acestor probleme. Până acum   pe  teren,  aşa  că  am  fost  recent  la  Ghelari,   Schiau,  fie  şi  parţial  de  la  bugetul  CULTURII   singură  în  baie,  a  secţionat  cu  un  cuţit  gâtul
     nu a existat voinţă politică, altminteri de conspirarea   unde vreo 200 de oameni,  mulţi tineri, superbi,   SCRISE  ...  noului  născut,  a!  cărui  corp  a  fost  introdus
     securităţii  şi lustraţia ar fi fost probleme care trebuiau   au  dialogat cu  mine,  am  iansaf cartea  „Port  şi   lacă-tă,  în  numele  transparenţei,  ai  aflat   într-o  pungă  de  plastic  şi  abandonat  la  un
     rezolvate imediat după revoluţie ca şi în alte state   rănile  taie"  (eu  nu  vând  cărţile,  le  dăruiesc,   câte  ceva...  Ca  şi  dl  primar,  vezi  presa  zilei   tom beron  de  gunoi  menajer.  .
     provenite din comunism. Să înţelegem că acum   ştiai?). Cartea a fost sponsorizată de la bugetul   (n). Sunt sătul  de veşnicele coterii,  idiosincrazii,   • Abandonul copiilor, deşi un gest inuman,
     există această voinţă politică?        Primăriei,  aşa  că  dar din  dar  se face!  dar mal ales de  paranoia, răfuielii  unora  care
        S-ar putea. Dar, şi acum, ca şi atunci, în primii                          numai  ei  există,  numai  ei  fac  şi  dreg..  a devenit parcă o m odă şi în judeţul nostru,  ei
     ani  de  după  1990,  mulţi  demnitari  provin  din   Am  d o n a t   bibliotecii  Ghelari  vreo  200   Ce  să  zic?  Am  ajuns  să  fa c  binele  în   fiind părăsiţi de mame după naştere în spitale,
     structurile  puterii  comuniste,  de  partid  şi  din   de cărţi, că n-au oamenii bani să achiziţioneze.   ascuns, ca să nu stârnesc reacţii duşmănoase,   cele  mai  m ulte  abandonuri  fiind  înregistrate
     securitate.                            Am donat alte vreo 250,  ia  Lunca Cernii,  unde   ori  să  „colectez”  ura duşmanilor celor pe care   la  H u n e d o a ra .  P e n tru   a c e s t  an  se  p o t
        Trebuie să fie cel putjn un factor foarte puternic   primam* m-a  invitat să  am întâlnire, voi merge   mi-;  fac  prieteni’!!  consem na num ele a patru nume cu inima „de
     şi 'o a ie  eficient care dă tonul sau care ia decizii   în  curând  ieri  - *n  fost invitat la  Peştişul  Mare,   Câteva  noutăţi  despre  mine  ai  aflat,  dacă   piatră”  dar  al  căror  nume  nu-l  desconspirăm
     rac c  S'  :r-î,'-ace-.'ăr  acest  factor  există,  este   la şcoala mare  şi  iarnă,  unde  au fost  toţi  elevi   întrebi  sincer,  am ical...'C eea  ce  te  rog  este   deocam uaia.
     c'es€0 '*=>e ţâ-« care. precum a dezamorsat rapid  şi  toii  riescăi';  c e r e r i  minunaţi,  am  dialogat,   să  af;i  nu  din  auzite,  că  acum  cei  mai  mulţi   •  in  faţa  Casei  ce  Cultură din  Hunedoara
                                            am  cf-t  a.  iogm /e  am  dăruit  alte  200  de  cărţi   aşa  com unicăm ,   a u z le "  şi  bârfa  este
     c_'=.  £ -.  .   ceda-ea ce.-.' w—   :  •  e-;  şl  v   ss;  os  rs .Iste  Am  eseul*at  ca  V  ie   ,’o s r  ca.   are  m   ce-a  C   c~  e te rn a    a :mpres;ona: .C c " s i\. '5 a ' Cruci, c -  *ori. un
         ce  —  ce  :   -  care C \S -S   -  : •.: s ~  A'  .  S'i  cu'-:  iş:  icur   e  c. :  v                         aze-.ă's:    's-  co s  e  uira~,
                                                                                                                          s  Z        s - i      -e   o
                                                                                        ...  — :  - f     :  -  r         .  „av c  £ :as  — cr
                                                                                                 -
     ce  I.-.:      . •-r-ccee.                                                                                              •  C ':.S'£-   „  £iO_   £ £ ; £ :  ' £ £
                                                                                                                          -hi :■?-.£-.£■  -    £ ţ ..   cese  ce
                                                                                          f f r   ’   •*:  z : z   -  ce:a*   -u   a  , . £ £ £ _____  :'6 C .e   Să  I r . T â   £  "cOortiE
                                                                                          -   5  '*=  sz  '  >3;  £■*.   Jtc  3..T.-  Z*E~.  e_-   re  a •  i  •  a ce rai"
                                                                                    '/!  !  l  ■  .'.Tâ   o . ca 2^   m      Că  se  .a   '£ = -.£ £   s e .   e c e e s 'â
                                                                                   -.1   --£■  r-r:   a caTsoc'a  'S u a           -£—i.--:  ce  -âc_"
                                                                                   se  :   r   o     ace/ă'a?                •  u n   e c e .ă 'e :  ges;  ce  om enie  faţă  ce
                                                     a -s â -  ;  Se  e*  1  r:-   -..  Bejce a '6  avea  ^   vers  care  azi  nu  mai
                                            ,V  = . ; ;   Z c o ^ '   :  m  ~_.~eîc  v c  fne. .Tu. cotor făţarnic, ru.semenul meu, frate"...  semeni.  Asociaţia  .S uprem a  Recunoştinţă”  -
                                                   ca  T -   a  ;  -  =;a  ce  ol  prima."  Sau te pomeneşti  că  e vaiabil  mai abitir ca   după  cum   ne  spune  preşedintele  acesteia,
                                            S c'.£_   ;  -  c c s c -;s  cuiturti,  bar  sătul  de  p e -a f un ci?  D ar  unde  su n t  ză p e z ile   de-  dă  m e d ita ţi*  g ra tu ite   !a  is to rie   p e n tru
        Nl -o  .   c  ac^m sâ credem că seva face   c o c .  i a   e  unor  gem a.oizi...   Pentru                        absolvenţii  de  liceu  cu  dom iciliul  în  m ediui
     cu acev?;3? lustraţe, sau câ-i vom cunoaşte petec   este  cc  paniru  toţi,  ba  chiar  este                         rural, pe baza unei adeverinţe că frecventează
     inform a'orii  şi  colaboratorii  securităţii.  Câne   ci-a  a :   aş;  concurenţa  vie,  activă,  numai   | LEAGĂNUL  PĂDURENILOR   |   biserica  de  care  aparţin.
     secuntâpi sunt încurcate, n-o să avem nci şansa   c a 'c .'ă   s i  nu  mai  înghiţim 1  Ce  mai  fac?                  •  La  un  con tro l,  în  urm a  unei  depăşiri
     de  a  le  vedea  iimpezindu-se.  îi  dăm  dreptate   Luc'az   -echipa  loială crezului  nostru,  la  un   DRIBLINGURIPRINTRE
     analistului Valentin  Stan care a afirmat că dacă                                      JALOANELE JUSTIŢIEI           neregulam entare,  poliţiştilor  prezenţi  li  s-au
                                            n u r i-   speciei  ai  revistei  Nova  Provincia                             „plasat” bani „frum oşi” drept mită, de către L..T.
     liberalii ar vrea lustraţie şi-ar face-o mai întâi  în
                                            C c v r a .  cir  terratm ă  române  maghiară...   -  urmare din pag. 1  -
     partidul lor, neavând pentru aceasta nevoie de o                              I   Toate posturile de  radio-televiziune, presa I   din  Slatina,  prins  cu  ţigări  de  contrabandă  în
     lege.  în  ceea ce-l  priveşte  pe social-democraţi,   J i'd -c î  e  r-’gnedoaia  şi  Vas  se  vor  regăsi   l scrisă, ne intoxică cu ştiri de senzaţie din care  I   portbagaj.  O am enii  legii  rtu  au  acceptat  m ita
     vorba  aceluiaşi  analist,  pe  aceştia  îi  lustrează   spieumc  m  ea  în  irisea  relaţiilor  irrteretnice  ...   nu iese nimic. Mă întreb câţi bani s-au cheltuit şi   şi  au  declanşat cercetarea  pentru  săvârşirea
     parchetul.                             Âm  ev  :-jr  noDil  ce  ’s  di  Miitisîi j  hunedorean                       acestei  infracţiuni,  fap t  pentru  care  m erită
                                                                                   I se vor mai cheltui, fie de către justiţie, fie de către I
                                                                                   | mass-media, pentru a se ajunge la un adevăr,  j   felicitări.
      PA MFLETELE TRANZIŢIEI                organizat;1 a,  care  se  conduceau  după  principii   I Nu face averea Iul Năstase. câş'bani s-au cheltuit i
            CAPITULAREA sau                 dem ocraţie, în societăţi comerciale conouse de   jpentru condamnare, nu mai vorbim de cheltuielile i   ...SUNTEM ROMÂNI
                                            un Direktoraî.
              AL TREILEA VAL                   Preşedintele a devenit patron, iar Comitetul s-a   j salariate ale magistraţilor et companyf   |  Ş I F U N C T U M !
                                                                                   I
                                                                                      Domnilor guvernanţi elaboraţi legi coerente i
                                            transformat în Consiliu ce Administraţie, constituit
                -  urmare din pag. 1  -                                            J care  să  conducă  la  însănătoşirea  actului  de   -   urmare din pag. 1 -
         Care găşti? Păi cele intrate şi conservate în   din mercenari aduşi în  ultimul moment.  Viaţa de   l justiţie, să nu mai fie driblată de fiecine şi mai ales I   A scrie pe soclul statuii lui Traîan din Piaţa
      PDSR prin fuziuni; PSDR, PSM, PS, ApR, Partidul   partid se consumă în spatele uşilor capitonate, unde   I de străini care nu au nici un interes ca România |   Unirii, la Deva, cum  că acesta este „părintele
      Automobiliştilor, Partidul Pensionarilor, Partidul   se trag sfori, se hotărăşte cine a devenit incomod   . să prospere. Nu mai ţineţi politica ţării pe roate   şi săditorul nostru” (pipstioară preluată de un
      Agrarian, Partidul şi Federaţia Ecologistă, PSNR,   şi trebuie expulzat ori pus la zidul infamiei, se fac   I precum casa lui Nastratin Hogea, cum bate vântul  I
      Revoluţionarii, Paznicii, Gardienii Publici, Liderii   prognoze  privind  „Creşterea  şi  Descreşterea   j aşa  să  se  încline.  România  a  renăscut  din  j   idiot,  de  la  un  naiv  rep reze ntan t  al  Şcolii
      sindicali, Căştile Albastre, fugari sau excluşi djn   Imperiului Otoman* (în sondaje!) se împart locurile   i cenuşă, a avut baze temeinice, aar câteva sute  ■   A rdelene)  nu  e  num ai  un sfruntat neadevăr,
      PD, PNŢ-Cd, PRM, ori câte un UDMR-ist rătăcit,   eligibile, dregătoriile, banii şi multe asemenea distracţii   • de mii de oameni îmbogăţiţi peste noapte, au slăbit'   ci şi o grea blasfem ie. C olac peste pupăză şi
      ş.a.m.d... Au venit cu toţii lihniţi, după ce şi-au lichidat   plăcute electoratului. Ei contează doarîn campanii,   | aceste baze temeinice, poporul român îşi poate ]   cu lm e a   id io cra sie i  este  d e cla ra re a   anului
      conturile, şi-au predat sediile şi şi-au cărat acasă   când pe toate gardurile sunt afişaţi Irozii viitorilor   i reveni dacă este bine condus prin legi ferme de  i   2006,  când  se  îm plinesc  două  m ilenii  de  la
      patrimoniul. Au fost instalaţi direct în funcţii în locul   patru  ani,  care  zâm'oe  c  adem enitor  câinilor   care să beneficieze întreaga naţiune.  La câte   cucerirea Daciei şi m oartea dem nă a regelui
      celor care au fondat şi sprijinit necondiţionat partidul   comunitari care se învrednicesc să-i stropească   i fapte de crime, droguri, armament, furturi de la I   D ecebal,  anul  sărb ătoririi  prigo nitoru lu i  de
      şi s-au pus pe conspiraţii zonaie. Au transformat  din mers   (va urm a;
                                                                                   j stat şi gospodării private, ar trebui ca în fiecare |   daci  şi  creştini,  a  je fu ito ru lu i  de  ţară,  anul
                                            am ajuns!                               centru de comună să fie construită o garsonieră   T ra ia n ,  de  c ă tre   g u v e rn u l  T ă ric e a n u   ş t
        P I C Ă T U R A   D E .V E N I N   S I   -  Mă bucură semnele coagulării unor partide   I pentru detenţie? Această caracatiţă şi-a întins I   m in is te ru l  c u ltu rii  (un  fe l  de  m in is te r  al
         L I N C t f R T T A   D E   M I E R E  doctrinare şi dispariţia celor de familie, de bloc de   j tentaculele,  a cuprins întreaga clasă politico- j
        .   • :  '  fji  ...  /  v  ţ  .  ...  .  ■                                                                       inculturii).
                                            locuinţe, de stradă;  mă întristează să constat că   I socială care, culmea, nu se poate debarasa, to ţi.   Aici; la Deva şi în judeţul Hunedoara, vatra
         DE CE MÂ BUCUR SI MĂ...            liderii  lor  sunt  inşi  de  două  piţale:  Gigei,  Guşel   < sunt prinşi ca Intr-o pânză de păianjen, inclusiv <   şi  in im a   p lă m ă d irii  n e a m u lu i  (nu  p rin
                                            Cihăndrel, Tăncel, şi chiar Gionui, vai de el;  | justiţia care doreşte să fie independentă „oare {
                  ÎNTRISTEZ                    -   Accesul  fem eilor  în  poiitică  şi  structuri   i când”? Toţi oamenii de afaceri sunt legaţi cu j   hom osexualică îm perechere) Uniunea „Vatra
               -  urmare din pag. 1  -      economico-sociaie, dar nu adevărul pronunţat de   ' aceeaşi aţă numită „Corupţia” nu ştiu dacă cineva   R om ânească”,  S ocietatea  „D acia  R ediviva”
        -  Bucură „computerizarea şcolilor” ; întristează   misoginul liberal Orban, adică mersul pe verticală,   I va scurta acest ghem să nu mai cuprindă şi pe |   şi,  credem   sau  sperăm ,  M uzeul  C ivilizaţiei
     dispariţia  şcolilor de la sate şi  procentul copiilor   pe două picioare şi nu pe spate sau pe patru labe.   | alţii. Domnilor ccnfiscaţi-le averile iar banii să fie (   D aco-R om ane (şi nu rom ano-dacice cum  l-a
     care  abandonează şcoala;              Priviţi ia televizor: vedeţi marfă de obor: daciana,   ; investiţi în locuri de muncă bine plătite astfel ca !   vrut şi  l-a prefăcut Adriana  Rusu Pescaru cu
        -  Mă bucur să aflu că milioane de români frimit   lenuţa, lavinia, olguţa, plus „guristele” de meserie,   i românul  să  nu  mai  emigreze  şi  să  crească I   a c o liţi  de  te a p a   C o rn e liu   S ta n   o ri  lo a n
     miliarde de euro în ţară,  muncind ca  robii ori ca   tip Floarea Florilor sau Irina ciocoilor, dulănite şi   j natalitatea, căci nu ştiu dacă numărăm 22 milioane,  j   R u d e a n u )  v o m   s ă rb ă to ri  p rin   a m p le
     negrii  de  pe  plantaţii;  mă  întristează  fenomenul   proptite.             bine  ar fi. Acest joc printre jaloane s-a extins .
     desţărâril,  scurgerile  de  creier,  devalorizarea   -  Mă bucur că Dumnezeu ne-a dat o ţară, unde   I până la nivel local. Ajunge.   <  m anifestări la Deva, O răştie, Geoagiu, Haţeg
     câtorva generaţii, în perspectivă. Ce am fost şi ce  încap toate tristeţile.                                         etc „Anul Decebal".     (va urma)
        S                              Cţ'UiÂATp a v u  ^ y ix t'  c u fic u t  t>x/                        tzuJtiAArcrr
   1   2   3   4   5   6   7