Page 5 - Calauza_2006_837
P. 5
C ălăuqas noa&trâ/ n r 837 CĂLĂUZA NATURISTĂ Paty. 9
[Vil3 Tatut despre ROSTOPASCĂ
Rostopasca este planta care se poate sub denumirea de „iarbă de negi”. La fel se ÎNTĂRITURILE PIELII COTULUI astfel: se toarnă 100 ml apă fiartă peste 1 g de
recolta din mai până în iulie, dar atenţie! se întâmplă şi în cazul can plantă uscată. Se lasă la infuzat timp de 15
culege cu mânuşi deoarece sucul ei portocaliu cerului de piele, abcese Aceste întărituri sunt adeseori nu numai min. apoi se strecoară şi se bea de-a lungul
este otrăvitor şi dăunează pielii şi ochilor. pe pleoape, folosindu- deranjante ci şi dureroase. Se vindecă unei zile, câte o înghi
Această plantă a fost foarte des folosită se tot sucul proaspăt aplicând zilnic suc proaspăt de rostopască ţitura.
în tratamentele naturiste, încă din vremuri de rostopască. pe zona respectivă. însă, mare aten
străvechi. Şi astăzi ea ocupă un loc Pentru negi se ţie! Planta fiind toxică
important în medicina naturistă. procedează astfel: CREŞTEREA EXCESIVĂ trebuie respectate
în tratamente se foloseşte planta se unge zona din ju A PĂRULUI întocmai indicaţiile
întreagă cu tot cu rădăcină. Se rul negului cu o cre de gramaj.
culege în lunile mai - iulie iar rădă mă grasă apoi, se rupe Unora dintre femei le creşte de la OŢET CU
cina, fie în martie, înainte de a înflori, o tulpină proaspătă de un timp, păr pe obraz, pe braţe sau
fie în septembrie -octombrie. rostopască şi cu suCul pe picioare. Toate acestea indică ROSTOPASCĂ
proaspăt se tamponează o afecţiune renală. Dar pentru
PROPRIETĂŢI negul. Tratamen a scăpa de aspectul neplăcut Un mănunchi de rostopască
tul se repetă de al excesului de păr, locurile proaspătă, culeasă cu tot cu
• în primul rând rosto
câteva ori pe zi, respective se ung cu suc rădăcini, se spală şi se înghesuie
pasca este d epurativă într-o sticlă cu gura largă
până la dispariţia proaspăt de rostopască. Este
adică ea curăţă sângele sau într-un borcan. Peste
negului. foarte bine dacă obţineţi acest
şi hem atopoetică adică suc cu ajutorul storcătorului ea se toarnă oţet ali-
ajută la form area sân AFECŢIUNI electric deoarece acest suc se ( v y . mentar cât cuprinde. Se
gelui. C a urm are ea RENALE Şl poate apoi păstra în frigider timp C M leagă la gură şi se pune
poate fi administrată în în cămară unde se lasă
cazul leucemiilor, în ames HEMOROIZI de 6 luni. Sucul proaspăt întins la macerat timp de 4 săp
tec cu urzicuţele şi cu mlă pe zonele afectate, se lasă să tămâni. Apoi se strecoară şi
în toate aceste acţioneze vreme de câteva ore
diţele de soc. apoi zona se spală cu un săpun conţinutul se pune într-o
• O altă proprietate este calmarea afecţiuni este altă sticlă de culoare
durerilor de ficat, având totodată şi un efect r e c o m a n d a t emolient şi se unge cu alifie închisă şi se păstrează
de gălBenele, ulei de
antiseptic, asemătător cu cel al papaverinei. ceaiul de rosto la rece.
pască. El se muşeţel sau de sunătoare.
De aceea rostopasca are un mare rol în Oţetul cu rostopască
adm inistrează Atenţie însă! Mai întâi se
creşterea secreţiei biliare şi liniştirea durerilor este foarte bun pentru
de ficat. câte o lingură testează pielea pe porţiuni tratamentul eczemelor cu
mici, pentru prevenirea
• Sucul de rostopască, de culoare por înainte de fiecare mâncărimi, apărute între
tocalie, are proprietăţi asem ănătoare masă. eventualelor reacţii adver
se. Pe lângă acest tratament degetele de la picioare.
cofeinei, morfinei şi cocainei. Dar acest suc, BOLI HEPA TO-BILIARE trebuie urmată şi o cură de ceai de urzici Se procedează astfel: se
precum şi întreaga plantă trebuie folosite spală picioarele, se şterg apoi se ung cu
(3-4 ceşti pe zi), precum şi băi de şezut
cu prudenţă deoarece, în cantităţi mari, devin Rostopasca este foarte bună în cazul oţetul cu rostopască, insistând pe zona
toxice. bolilor hepato-biliare, colecistit, tumori, cu coada-calului pentru o irigare bună a afectată dintre degete.
rinichilor.
De aceea nu este indicată folosirea mai insuficienţă cardiacă. Ea stimulează ficatul
mult de o cană pe zi de ceai de rostopască pentru a secreta bila sau fierea. ICTERUL DARURILE PRIMĂVERII
pentru că poate provoca greţuri, vărsături sau Se prepară o infuzie dintr-o linguriţă rasă
diaree. Există şi pericolul de paralizie a de plantă la 200 ml Se poate MUGURI DE BRAD
centrilor respiratorii. Consumul cu măsură apă clocotită. Se trata cu ceai de
însă, nu dă niciodată asemenea neplăceri. lasă să se răco rostopască. Se Şl DE PIN
TRATAMENTE CU rească apoi se bea o cană de preparate pentru
strecoară şi se bea ceai de rosto
ROSTOPASCĂ câte o lingură din 3 pască, cu în sănătatea noastră
în 3 ore. ghiţituri mici, • Sirop de muguri de brad. Se ia un kg
BOLILE HEPATICE C u ra pentru pe parcursul de muguri de brad cu doi litri de apă şi se
aceste afecţiuni unei zile. fierbe timp de 15 minute. Apoi se lasă să se
Ceaiul de rostopască este indicat în
durează 7 zile răcească. Se strecoară şi se adaugă două
tratamentul bolilor hepatice grave. Ceaiul se PREPA
după care se face kilograme de zahăr. Se fierbe până ce dă în
prepară sub formă de infuzie, dintr-o linguriţă RATE CU
o pauză de 7 zile clocot, apoi se pune în sticle şi se păstrează
rasă de rostopască (frunze şi flori) care se apoi cura se reia.
opăreşte cu o cană cu apă clocotită şi se lasă Se continuă în ROSTO la loc răcoros. Siropul nediluat este foarte
o jumătate de minut, apoi se strecoară. Se ia PASCĂ bun pentru tratarea tusei iritative şi a tusei
acest mod vreme uscate. Ca răcoritor şi antifebril, se consumă
câte o lingură de ceai înainte de fiecare masă.
de trei luni. în tot VIN CU diluat cu apă de izvor.
CALMAREA DURERILOR acest timp nu se ROSTO • într-un borcan de sticlă se pune alter
DE PICAT mai face alt trata PASCĂ nativ un strat de muguri de brad şi un strat de
miere, până ce se ajunge la gura borcanului
ment şi nu se mai
consum ă şi alte unde se pune ultimul strat de miere. Vasul
Se recomandă un amestec
ceaiuri. într-o sticlă se închide ermetic şi se ţine la întuneric şi
de plante din care se prepară
Este nevoie de se pun cca 30 răcoare (sau îngropat în pământ) vreme de
ceaiul. Amestecul trebuie să
două astfel de cure g de rostopas 4-8 săptămâni. Apoi se filtrează, iar siropul
cuprindă: 20 g rostopască,
pe an, una primă că cu tot cu obţinut se trage în sticle închise la culoare şi
20 g mentă, 20 g roiniţă şi
vara şi alta toamna. rădăcini, apoi se păstrează la rece.
20 g turiţă mare. Din acest
se toarnă pes Tinctura. Se prepară astfel: se iau 15
amestec se pune o lin BOLILE DE OCHI linguri de muguri tocaţi mărunt şi se pun într-
gură la 500 ml apă . te plantă 500 ml vin alb. Se lasă să stea 1-2
ore apoi se filtrează şi se bea cu înghiţituri un borcan. Apoi se adaugă două linguri de
clocotită. Se lasă să Sucul proaspăt de rostopască, în răşină de brad şi un pahar mai mare de alcool
se răcorească, apoi cantităţi mici, are un efect binefăcător asu mici. Este un tratament indicat la bolile
hepatice. de 90 de grade. Borcanul se închide ermetic
se strecoară şi se pra ochilor cu probleme. Când vederea
şi se lasă la macerat vremb de 10 zile.
beau câte două în slăbeşte, se pot culege frunze de rosto TINCTURĂ DE ROSTOPASCĂ Tinctura astfel obţinută se filtrează şi se
ghiţituri înainte de pască, din partea superioară a plantei, păstrează în sticluţe mici închise la culoare.
fiecare masă. se spală şi se zdrobesc între degete Tinctura de rostopască se poate prepara Muguri cruzi. Pentru reglarea poftei de
codiţele frunzelor apoi zeama se aplică în casă dar şi procura din farmacii. Este un
BOLI DE pe coada ochilor bine închişi. Deşi zeama preparat homeopatic având influenţă asupra mâncare, dezinfectarea gurii şi reînpros-
PIELE şi nu este pusă direct pe ochi acţiunea sucului unui colecist leneş, mâlos sau mărit. pătarea respiraţiei se pot folosi muguri cruzi
de brad. Aceştia se păstrează în pungi de
TUBERCU este benefică pentru ochi. Acelaşi lucru se Cum se prepară această tinctură? Se iau hârtie la frigider, timp de 7-10 zile. în această
poate face şi în cazul ochilor sănătoşi dar
LOZA suprasolicitaţi. însă mare atenţie: se folosesc 5 g de rostopască uscată şi se pune într-o sticlă perioadă, ei pot fi consumaţi ca atare. Se
mănâncă 5-6 muguri pe stomacul gol, cu 15
apoi se toarnă peste plantă 200 ml alcool de
PIELII numai frunzele mai mici, de la vârful plantei. 90 de grade. Se lasă la macerat timp de 3 minute înainte de masă.
Sucul frunzelor de la baza tulpinei, are o concen săptămâni, apoi se strecoară printr-un tifon Inhalaţie. Se culeg muguri lungi de 4-5
Sunt afecţiuni traţie prea mare pentru a putea fi folosit la dulblu şi se toarnă într-o altă sticlă, de culoare centimetri (deoarece atunci secretă mai mult
care se vindecă tratarea ochilor. El poate deveni chiar închisă. Se păstrează la frigider. ulei volatil) în cantitate de 100 grame şi se
administrând su /■?) periculos. Din această tinctură se ia o singură toarnă peste ei 500 ml apă clocotită. Pentru
cul proaspăt de Z j Acelaşi tratament se recomandă şi în picătură şi se pune într-un pahar cu 100 ml inhalaţie, capul se apleacă deasupra vasului
ro sto p a scă . cazul cataractei, a petelor pe cornee, a apă. Conţinutul se bea în porţii de 5-6 ori pe şi se acoperă cu un prosop timp de 10 minute.
Sucul se pune sângerării retinei sau a dezlipirii de retină. zi, câte puţin. în timpul acesta paharul se ţine După această inhalaţie capul se mai ţine
direct pe zo mereu acoperit. Se administrează această acoperit vreme de 30 de minute, după care
nele afectate şi ele se CONSTIPAŢIE, GUTĂ, cură până ce se termină tinctura preparată, se nu ne expunem ia frig sau curent timp de 3
vor cicatriza. De aseme REUMATISM sau HIDROPIZIE face apoi o pauză de o lună şi tratamentul se ore. Tratamentul desfundă şi curăţă căile
nea pentru bătături şi negi, şe repetă. respiratorii, activează circulaţia şi redă
poate folosi tot sucul proaspăt apli Cu ajutorul ceaiului de rostopască Pentru aceeaşi afecţiune a colecistului se tonusul pielii la nivelul feţei.
cat direct pe ele şi acestea dispar. Din această spasmele tractului intestinal se liniştesc poate folosi şi infuzia de rostopască, preparată
cauză, rostopasca mai este cunoscută şi imediat. Se consumă o cană de ceai pe zi. Pagină realizată de A n a V A L E R IA
S<Xpt7(X4aaxXsv\xxJy cuficut ilAAjlycL/tZAtxw’cyr' crctA^e^XAĂxy-r