Page 5 - Calauza_2006_838

CăLoAÂ^a/v\xya4(tră/ nr, 838 Vcufr. 5

ţării sale şi vor servi drept scop vieţii sale - de de reuşită par a fi de partea lui, dar, sosirea pe
IANCU DE HUNEDOARA, UN EROU ÎNTRE EROI alungare a turcilor din Europa. Este şi motivul neaşteptate a lancului cu oastea lui, îi încurcă
pentru care trimite numeroase solii la vestite curţi definitiv planurile. După 3 zile de lupte grele,
N trd e puţine ori i-a fost dat neamului primire demnitatea de voievod. Odată ajuns aici europene ale vremii şi la Papa Nicolae al V-lea turcii înfrânţi se retrag bezmetici de sub zidurile
românesc să fie supus la mari şi grele încercări. ia primele măsuri de organizare a armatei căutând să obţină ajutoare băneşti şi militare. Belgradului lăsând în mâinile învingătorului o
De fiecare dată însă, Dumnezeu a avut grijă de bazându-se atât pe românii, săi cât şi - după Demersurile lui au rămas însă fără rezultate bogată pradă de război precum şi speranţa lor
a ridica p'e câte unul din acest neam şi a-l obiceiul vremii - pe mulţi mercenari de pe tot concrete. Cu toate acestea, fidel planurilor şale într-o mare izbândă.
învrednici să-i stea drept pavăză în momente cuprinsul Europei. de izgonire aturcilordin Europa în toamna anului După această victorie a creştinătăţii,
de mare cumpănă. Aşa s-a întâmplat şi la finele Se dovedeşte a fi un abil diplomat şi făcând 1448, lancu de Hunedoara trece din nou toată Europa este în sărbătoare. Au Ioc
veacului al XlV-lea, când după victoria de la dovada unui bun şi energic organizator pe Dunărea şi începe atacul asupra duşmanului, procesiuni la curtea imperială germană, din
Kossovopoje (1389), împotriva sârbilor şi aliaţilor tărâmul finanţelor şi administraţiei, reuşeşte să băgând spaima în turcii din oraşele şi cetăţile Italia şi până în îndepărtata Germanie. Papa
lor, turcii ameninţau soarta ţărilor române. ridice un zid trainic în faţa tăvălugului otoman, de pe malul drept al Dunării. Miza în aceaŞtă Calixt al lll-lea introduce în calendarul creştin
Cel ce, cu oaste puţină avea să se supună zid la care face tot posibilul să alăture şi cele­ acţiune şi pe sprijinul albanezului Scanderberg o nouă sărbătoare bisericească pentru a
puhoiului turcesc, avea să fie, nimeni altul, decât lalte două ţă ri rom âne: M oldova şi Ţara dar ajutorul acestuia nu a venit. Bătălia definitivă celebra până în zilele noastre numele marelui
lancu de Hunedoara. Românească. are loc în jurul datelor de 18-20 oct. 1448, şi se lancu de Hunedoara, ca pe al unuia dintre
După ce de mic a cunoscut viaţa ţăranilor După prim a b ătălie cu tu rcii dată în încheie cu înfrângerea oastei lui lancu şi odată cei mai de seamă oameni care trăiseră până
de pe cuprinsul hunedorean, unde familia sa primăvara anului 1442 în împrejurimile Sibiului, cu aceasta ia sfârşit faza ofensivă a luptelor atunci pe lume.
avea o importantă moşie, marele erou de mai lancu pătrunde cu armata în Ţara Romanească purtate de popoarele europene îm potriva La scurt timp însă, peste marea bucurie a
târziu a fost trimis de la o vârstă foarte fragedă, şi pune pe gânduri comenduirea Imperiului turcilor. La 29 mai 1453, se produce un triumfului, se abătu cu iuţeala fulgerului o veste
la diferiţi nobili ai vremii, şă înveţe meşteşugul Otoman. Răspunsul nu întârzie să apară şi eveniment de o deosebită semnificaţie negativă neaşteptată şi teribil de tristă: la 11 august 1456,
armelor. Aşa se face că în cele din urmă ajunge Sultanul trimite o puternică armată de aproape - căderea Constantinopolului sub loviturile lui lancu de Hunedoara a murit răpus de ciumă în
la serviciile regelui Sigismund de Luxemburg - 80 000 de oameni în frunte cu Beilerbeiul Mahomed II şi îmbătaţi de acest succes în vara tabăra ostăşească de lângă Zemun.
ocazie ce-i oferă posibilitatea de a ajunge în Italia Rumelîei Sehabeddin, pentru a-l pedepsi pe anului 1454, turcii pornesc un nou atac asupra Trupul celui care a întruchipat vreme de o
- ţară în care îşi desăvârşeşte arta militară prin lancu şi a restabili influenţa asupra Ţării ţărilor europene. Astfel, ei cuceresc ţinuturile clipă nădejedea de libertate a multor popoare,
acţiunile la care ia parte. Călătorind apoi în Româneşti. Lupta a avut loc la data de 2 întâlnite în cale şi o parte din Serbia, ajungând a fost dus şi înmormântat în Catedrala din Alba
Cehia, are ocazia îmbogăţirii experienţei sale septembrie 1442, pe râul Ialomiţa şi s-a încheiat sub zidurile cetăţii Belgradului, care reprezenta lulia - unde îşi doarme şi azi somnul de veci.
politice dar şi formarea cunoştinţelor sale de artă cu o strălucită victorie a armatei lancului. cheia strategică a apărării întregului sud-est şi Unul dintre marii cronicari ai vremii nota
militară ce-i vor servi foarte mult într-un viitor C am paniile viito a re ale lui lancu de centru european. privitor ia acest trist sfârşit următoarele cuvinte
apropiat. în primăvara anului 1441 lancu de Hunedoara vor avea în totalitate o caracteristică La 21 iulie 1456, Mohamed II, hotărăşte de adâncă durere şi simţire românească: „s-a
Hunedoara, vine în Transilvania pentru a lua în comună - lupta în ofensivă, în afara graniţelor asaltul final asupra cetăţii Belgradului. Şansele stins lumina lumii!” MAGIC
totală a coletului nu depăşeşte 45 euro. Numai pentru
POŞTA SOCIALA ceea ce depăşeşte această sumă se plătesc drepturi
vamale de import. UN CAREU PE SĂPTĂMÂNA SIMPLE IPOTEZE
Dl N icolae A paş: Sunt scutite de la plata drepturilor D-na Ana Soare: Conform legii, tinerii au dreptul
vamale de import bunurile expediate prin colete de către la pensie de urmaşi până la vârsta de 16 ani sau dacă ORIZONTAL: 1) T otalitatea
o persoană fizică dintr-o ţară terţă la o altă persoană îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ orga­ produselor de asimilaţie şi dezasimilaţie
fizică din România în următoarele condiţii: bunurile sunt nizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a a substanţelor nutritive, realizate într-un
destinate exclusiv uzului personal al destinatarului sau depăşi vârsta de 26 de ani. în cazul în care nu îşi organism; 2) Mijloace de rotaţie - Sportiv
al familiei sale; coletele conţin bunuri care prin natura continuă studiile după absolvirea liceului şi nu se fruntaş - Nelgru popular!; 3) Se găseşte
şi cantitatea lor nu sunt destinate comercializării; coletul încadrează în muncă, ei primesc pensie de urmaş până în mediul rural - Greşală comisă de un
fotbalist; 4) Manifestă-un sentiment bun
ajunge la destinatar fără nicio obligaţie de plată; inclusiv în luna septembrie a anului în care îşi încheie
pentru oameni - Teren folosit pentru
trim iterea coletului are caracter ocazional; valoarea studiile liceale. alergări sportive; 5) Locuri de stabilire a
domiciliului; 6) Rival periculos - Loc
pentru vindecarea unor confecţionaţi din piei de animale.
BANALUL».. UNT b o li, sau ca o fra ndă Populaţia europeană îl foloseşte ca promis celor credincioşi pentru viaţa de
apoi; 7) Desface cu amănuntul!; 8)
adusă ze ilo r. S ciţii, aliment abia din secolul al Xll-lea. Au Cărare în parc - Se pricepe la copii!; 9)
Este greu de spus cu exactitate despre care am inteşte H erodot existat multe superstiţii care au însoţit Afacere necinstită dată în stil mare - Fără
când anume a fost obţinut şi, desigur, „părintele istoriei’ , marele scriitor vreme îndelungată utilizarea acestui nici o abatere; 10) Culmea fericirii! - Oraş
folosit pentru prima oară untul. Un grec al antichităţii, ce a trăit în veacul produs. în evul mediu, de exemplu, în Banat. ing. Nicolae PÂNTEA
fapt este însă sigur; el era cunoscut al V-lea î.e.n., cunoşteau şi această era interzis să priveşti vasul în care VERTICAL: 1) Stare de deplină
- aşa cum arată multe basoreliefuri grăsime animală. Aveau voie să se untul se păstra, pentru a nu-l altera. dezvoltare fizică şi intelectuală; 2) Mijloc de verificare şi apreciere a unor
- vechilor sumerieni care au trăit în îndeletnicească cu obţinerea ei Era, de asemenea, primejdios să-i cunoştinţe - Trai îmbelşugat şi risipitor; 3) Infrastructura la căile de comunicaţii;
4) Stare de slăbiciune fizică; 5) Unitate monetară - Pus în calea apelor -
Mesopotamia, în veacurile IV şi III d oar scla vii lip s iţi de vedere, stea în preajmă o persoană cu ochii Cuprinse într-o scuză; 6) Limita maximă a unei suferinţe (fig.) - Foarte
î.e.n. Numeroase cărţi indiene vechi înlăturându-se astfel orice pericol ca saşii. Trebuia obţinut într-o anumită condimentat; 7) Peşte de apă dulce - Nobil englez; 8) Desen sau gravură
şi opere ale unor scriitori greci din produsul să fie vătămat de „ochi răi”. zi a săptămânii, cea mai bună fiind care însoţeşte şi explică un text; 9) Primui câştig la o vânzare - întră în
antichitate fac şi ele referiri la acest Unul din cele mai simple mijloace considerată vinerea; dum inica se componenţa unei piese; 10) Bani negri! - A absolvi de pedeapsă.
produs, arătând că, în vechime, untul folosite de ei pentru obţinerea untului interzicea prepararea untului. Dezlegarea careului din nr. 837 - „PE TEME LITERARE”
era utilizat în scopuri cosmetice, era a g ita re a la p te lu i în saci C. STERE Orizontal: 1) Citadin; 2) Bacău; 3) Simboluri; 4) Cuvoi; 5) Vasiliu;
6) Copacii.
„Jocurile Olimpice de iarnă de la Torino nu se şi un ziar religios
Intre români dar puteau organiza fără români, deoarece mai care ajunge în casele şi sufletele tuturor r i
DEPARTE DE ROMÂNIA mult de jum ătate din construcţiile care au rom ânilor şi de învăţământ ortodox pentru PERSONALITĂŢI ROMANEŞTI CELEBRE
asigurat desfăşurarea acestora sunt realizate cei mici. Acestea sunt doar câteva repere
Un evenim ent petrecut cu două luni în de români”. De menţionat că la Torino sunt pentru viaţa ortodoxă românească din capitala ÎN DOMENIUL INGINERIEI Şl TEHNICII l|
urmă ridică ideea preconcepută că românii 35000 de mii de muncitori numai din judeţul Austriei.
plecaţi în străinătate muncesc, muncesc şi Bacău. Constantin AOANEI- Preotul paroh Nicolae Dura a obţinut titlul • ANGHEL SALIGNY (1854-1925)
atât. Evenimentul petrecut la Torino cu ocazia RAHOVEAN (Italia) de magister în teologie la Universitatea din I A proiectat şi condus lucrările podului de I
Jocurilor Olimpice de iarnă este un exemplu Viena, iar din 1993 a rămas preot paroh al | cale ferată de peste Dunăre, de la Cernavodă |
edificator pentru implicarea românilor în viaţa REPERE ORTODOXE românilor din Viena în locul preotului paroh | (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din i
publică, în viaţa culturală şi socială. Deşi la Branişte care s-a retras din motive de vârstă. Europa. A folosit pentru prima oară în lume
aceste Jocuri Olimpice nu am avut nişte rezul­ ROMÂNEŞTI IN De Bobotează preotul paroh Nicolae Dura a I betonul armat la construcţia silozurilor din I
tate nemaipomenite, delegaţia a fost primită AUSTRIA străbătut pe jos şi cu maşina peste 1000 km I portul Constanţa. I
la sediul Com unităţii Române - Frăţia din • HENRI COANDĂ (1886-1972)
pentru sfinţirea caselor românilor ortodocşi.
Torino unde preşedinta asociaţiei, dna Aurelia O casă a Domnului în inima Vienei, pentru Biserica ortodoxă din Viena cu hramul „La ' A conceput şi construit în 1910 primul •
M iriţă şi Consulul Român M ircea Ghiordu- românii aflaţi la sute de km de ţară. O biserică Sfânta înviere” comunică cu peste 1200 de | avion cu reacţie din lume, încercat de el în |
nescu s-au întreţinut cu sportivii, antrenorii şi românească în construcţie, faţă de care atât familii prin slujbe, ziare, reviste, potrivit unei | zbor în acelaşi an. în perioada 1911-1914, i
românii veniţi special la acest eveniment. a u to rită ţile rom âneşti, cele a ustriece şi , ... . , .. „ „ „ a realizat mai multe tipuri de avioane (unele
Dl C o n su l M irce a G h io rd u n e sc u în imigranţii români s-au arătat deschişi şi dispuşi rezo'uţ" a Adunăm _M.tropol.tane din 1998 | bimotoare), în cadrul firmei engleze Bristol. I
Biserica Ortodoxă din Austria s-a organizat |A descop'erit efectu| ce.| pb| rtă num e|e I
cuvântul Domniei Sale a ţinut să reamintească să o sprijine. Părintele paroh Nicolae Dura,
ce lo r p rezenţi onoranta rem arcă pentru fost lector la Facultatea de Teologie din Sibiu, G e S S s a S o ° S c e n t r a i ’ * -I tehnicii. Ing. Nicolae PANTE A 1
<1934>cu aPlica* j în numeroase dom-enii a,e
Germaniei şi a turopei centrale
rom âni făcută de primarul oraşului Torino: venit în Austria cu o bursă de doctorat, a editat Anca AOANEI (Austria) l . ______________________ _______________ >
INSTALÂND CONTOARE DE APĂ ÎN APARTAMENTUL
S.C. DUMNEAVOASTRĂ ECONDMISIJ] BANI! Hyperboreus Construct SRL Deva

^ __ Str.Bejan, bl. 75, sc. 1, apt. 10
RECEA IM P E X s .r .l .
✓ instalează apometre cu Târgu • Mureş. Punct de lucru în Deva:
plata în rate, la preţuri foarte Str. Liliacului, hi. 22, sc. E, ap. 42
avantajoase, în care sunt in­
cluse toate piesele, fitingurile, Valoare Avans Nr. rate Dobândă • M obilier de comandă (pal)
sigilarea şi manopera 1 buc. apometiu 120 50 2 • Am enajări interioare
✓ asigură servicii com­ 2 buc. apometiu 3%
plete şi încheie CONTRACTE 3 buc. apometiu 215 60 5 3% • Construcţii
cu Asociaţiile de Proprietari 4 buc. apometru 290 70 8 3% • Tencuieli
care doresc citirea lunară, 5 buc. apometiu 365 80 8 3% • ■ !> • v î *
calculul consumului şi factu­ 430 90 8 3%
rarea acestora; 6 buc. apometiu 490 100 8 3% • Glet
✓ execută reverificări FIR M A A O B TIN UT LOCUL I PE TARA IN DO M EN IU • Zugrăveli
metrologice prin laborator I Ş Informaţii tel.: 0741/503159, •Gips-carton
propriu Relaţii la telefon: 225272, zilnic între orele 8 -18.00 V 0741/289734 1
CU NOI VĂ SCĂPAŢI DE O MULŢIME DE GRIJI! •Instalaţii electrice-sanitare

SctytzwvbăsvutCU Cvu^ejperuLerxt: cvfLcct: £*v tirCvcror oxAAWve^UZor"