Page 2 - Calauza_2006_840

■ 1i“ ■■■ ■■ 11............
P c u f r . 2 _______________________________________ CălcUA^^ nox^&trâ/yir. 840

Scrisori de la cititori MIZERIA DIN CIMITIR mai străluciţi locuitori ai localităţii
Cam la 2 luni merg prin Deva cu diferite treburi. llia, având o mare bunătate în
în cimitirul Bejan de lângă târg, am înmormântat
DIN NOU DESPRE PENSII o persoană dragă mie şi de fiecare dată merg când RÂNDURI DEPSRE suflet şi o mare dragoste
Cu toate părţile pozitive generate de sunt în Deva să pun nişte flori la mormânt. Dai de pentru profesia pe care a
îmbrăţişat-o în urmă cu mulţi
recalcularea pensiilor, au mai rămas multe lucruri fiecare dată descopăr că mizeria în acest cimitir UN PROFESOR ani. Nu credem că ar fi putut să
nerezolvate. O problemă deosebită pentru noi creşte din ce în ce mai mult. Dacă 30-40 de metri la De multe ori ne aducem aminte despre unii facă altceva mai bine decât
pensinarii, care are un rol major la stabilirea pensiei, intrare e cât de cât ceva ordine, de acolo în sus, oameni cu oarecare întârziere. Ştefan Voinea
este, obţinerea actelor doveditoare a salariului avut începe dezastrul. în ce constă? Stănescu a fost şi continuă să fie în amintire, munca de profesor. De educa­
Pe partea stângă cum intraţi în cimitir nişte ţigani
tor şi sfătuitor al copiilor
în perioada dintre anii 1947-1962, care nu este şi-au făcut colibe din cartoane, scânduri, plăci de prin educaţia şi formarea unor tineri pentru viaţă.
trecut în cartea de muncă, luându-se în calcul beton luate din gardul cimitirului. El şi-a dorit să fie profesor şi să profeseze pe locuitorilor comunei natale şi a
salariul minim pe economie. Aceşti ţigani îşi fac necesităţile urinare şi fecale meleagurile unde s-a născut şi a crescut. După celor din jurul lliei.
Dl ministru Gh. Barbu, declara: „de aceea pe mormintele de lângă gard. Dacă ai norocul să ai terminarea facultăţii a preferat să activeze la liceul Când nimeni nu se aştepta şi nimeni nu dorea, j
pensionarii care vor să-şi întocmească acte prin pe cineva înmormântat în acea zonă şi mergi la din Mia, deşi rezultatul strălucit cu care a terminat a căzut ca un trăsnet, nenorocirea. Durere şi j
care să dovedească veniturile realizate înainte de mormânt eşti efectiv agresat de aceşti ţigani să le studiile la Cluj, i-arfi dat dreptul să profeseze şi lacrimi la moartea profesorului, prea timpurie, care
1962, trebuie să caute statul de plată din acea dai pomană. Dacă le dai un colac sau o pâine îţi dau să predea materia de matematică în oricare oraş i-a şocat pe toţi cei care l-au cunoscut. Au trecut
perioadă. Dacă nu reuşesc să găsească nici statul cu ea în cap, lor le trebuie bani. Se merge până mare din ţară. El a venit acasă. A venit să lumineze de atunci câteva luni, dar El, rămâne în amintirea
de plată, nu mai e nimic de făcut. îmi pare rău pentru acolo încât asmut pur şi simplu câinii care stau pe minţile copiilor cu drag de învăţătură, de aici. Multe locuitorilor ca un exemplu de profesor drag, cu
ei, dar legea e lege că trebuie respectată”. Şi mie lângă colibele lor. Discutând cu diverşi oameni care generaţii de elevi s-au format sub îndrumarea sa dragoste de elevi şi cu dragoste de liceul acestei
îmi pare rău, dar acesta nu este un răspuns care au rude sau cunoştinţe înmormântate în acest cimitir şi datorită străduinţei neobosite a acestui Om, a localităţi.
să ne mulţumească. Respectuos îl rog pe dl ministru şi locuiesc în Deva au spus că au sesizat de acestui profesor. într-o vreme a deţinut şi funcţia Chiar dacă venim cu aceste rânduri cu ceva
Gh. Barbu, ca împreună cu parlamentarii din judeţul nenumărate ori primăria şi Poliţia, dar nimeni n-a de director, iar într-o altă perioadă, cea de in­ întârziere, credem că şi astăzi îi putem spune:
nostru, să propună un amendament la Legea nr. făcut nimic pentru a evacua din zonă această Profesore Şefan Voinea Stănescu, ODIHNEŞTE-
19/2000, ca pentru perioadele în care nu se pot hoardă de ţigani şi de a face curăţenie generală în spector în cadrul Inspectoratului şcolar judeţean. TE ÎN PACE! Zoiţa BOGDAN-TRIPA
prezenta acte doveditoare cu salariul avut pentru acest cimitir. în privinţa administraţiei se pare că Profesorul Stănescu s-a numărat printre cei
perioada anilor 1947-1962, să fie luat în calcul sticla e primordială!
câştigul salarial mediu anual. Sigur că vor fi costuri Poate că un articol în minunatul ziar „Călăuza SUB VREM/ RATELE ESTIMA FIN ANCE
mai mari, dar cred că toată lumea va fi mulţumită. noastră” îi trezeşte la realitate pe cei ce trebuie să - urmare din pag. 1 -
Nu trebuie să uităm parlamentarii care şi-au votat o se ocupe de buna administrare a cimitirului şi să Ratele Estima Finance pot fi plătite la oricare
lege specială, pentru a trăi bine şi la bătrâneţe. facă treabă. Un domn din Deva, Teuşan a zis că-l MENTALITĂŢI dintre aceste oficii poştale prin simpla prezentare a
EmanoiIŞIARA cheamă, a spus că ţiganii respectivi nici măcar nu - urmare din pag. 1 -
sunt din zona Devei._________ AUREL Nistor unui cârd marcat cu codul de bare care conţine
Dar ei, aceştia care ne-au condus şi aveau toate informaţiile necesare încasării ratelor. Clientul
Pamfletele Tranziţiei PARLAMENTUL STRĂZII ţara în mâinile lor, şi care acum au economia în doar prezentând cârdul cu codul de bare lucrătorului
ÎNVIEREA LUISTOLO mâinile lor, nu aveau nişte tare, dar contribuiseră din oficiul poştal, poate achita una sau mai multe
- urmare din pag. 1 - - urmare din pag. 1 - din plin la structurarea lor în mentalul colectiv ; rate, operaţiunea realizându-se prin simpla scanare
Lucru pe care nu l-a îndrăznit primul său • Petroşaniul are pentru iubitorii de literatură o teama de autoritate, teama de iniţiativă, şi în gene­ a codului de bare şi tipărirea chitanţei, totul într-un
ministru, preocupat să-şi admire în oglindă muşchii bibliotecă mare, reutilată care oferă acces la ral temerile de orice fel. timp foarte scurt.
de gigolo, între două ture cu trotineta sau o informaţii şi prin internet. Acum ne aflăm în faţa intrării în structurile Informaţii despre reţeaua oficiilor poştale inte­
deplasare la un salon auto, căci el a fost şi a rămas • Şi în judeţul nostru se va realiza un catalog europene şi putem constata, dacă vrem să fim grate în reţeaua VPN sau despre serviciile oferite
un om al saloanelor de pe vremea când era electronic cu date actualizate a firm elor lucizi, că România reală nu arată ca cea de pe de Poşta Română pot fi obţinute on-line la adresa
manechin. Curiozitatea ne-ar împinge să-i producătoare şi prestatoare de servicii, intitulat hârtie, din paşaportul pentru Europa. Am făcut legi, www.posta-romana.ro sau apelând serviciul de
consultăm puţin cartea de muncă pentru a ne „Parteneri de afaceri din judeţul Hunedoara, ediţia în toate domeniile, doar că acestea nu se prea relaţii cu clienţii INFOPOST la numărul de telefon
convige de virtuţile profesionale care l-au impus pe 2006”. aplică. Noi ştim încă din vremi apuse că ne putem cu tarif normal 9393, pentru Bucureşti, sau 021/
scena politică şi administrativă a ţării; căci s-au mai • Mai există încă agenţi economici care tratează strecura pe lângă ele, că putem mima făcutul, că 9393.111, pentru celelalte localităţi din ţară.
întâlnit cazuri când un om a ajuns din actor cu superficialitate problem ele de mediu. legal, sau pe lângă lege, ne descurcăm. Acest ne
preşedinte ori Papă, din şofer prim ministru, ori din Conştientizarea acestora se va face însă de către descurcăm” fiind şi el una dintre tarele vremilor UN VIS CU NUANŢE
cismar conducător de ţară. Complexat de propria-i reprezentanţii Gărzii de mediu, care îi vor atenţiona apuse. Căci europenii, monitorizându-ne atent au
importanţă, Stolo a capotat după accidentul penibil prin amenzi. observat că noi doar ne facem că aplicăm legi, că PAMFLETICE
suferit, când a dat cu capul de o uşă din sticlă în • D.O şi E.G. primul din Sălaşul de Sus şi al suntem europeni la rândul nostru, rămânând tot - urmare din pag. 1 -
una (Sn vânturărSe sate electorate, uitând să spună doilea din Petrila, nerespectând regimul armelor, Dar bucuria n-a durat mult aflând că j
forrmia magică din rO mie şi una de nopţf - Sesam adică transportând într-un autoturism arme acolo, în sărăcia şi necazul nostru în care ne Direcţia de Pensii n-ar fi de acord să-mi vireze ‘
deschkle-te! Acest moment a marcat marea lui încărcate şi neasigurate, au fost amendaţi. Şi-au descurcăm de azi pe mâine, cu sau fără legile banii la banca respectivă, lucru pe care l-am ,
câoere osmcâ. căci gândurile li erau plecate cu făcut-o cu mana lor, cum spune românul. aducătoare de Europă Ca atare, mai trebuie să aflat din discuţiile pe la colţ de stradă, dar ape-:
sorcova ia pţurite Divanului prezjdenţsai din care • Şi la Brad sun* haite de câini comunitari dar şi aşteptăm până când europeni ne vor spune o dată j rrvst dm fire. am băgat o rugare ou isaae :
câ-.ea cectatea portocal* în ţarâ. Omul câini nesuprawegheaş oe stăpâni. Cât sunt de certă cârc re vpr face crearea să fim ura drtre I domeraeie perscrane ce se cer pere-, acest
crtvuer şa a rv a : Ca ance tenomer mese. acasa penaiaşi c arsă hala de căn care au desâgxs-c su tu rtjfe cr " lucru, ir* spusese jr* oarr- oe e parcă să
a r * r * mute pssr% 5- —âr-rcaeie ara—ismuju cem ojţâG -G 4rre ce se tetoroea-de ta şcoae. . -duc a rssra -espearvă* să scoc esae
Spera. Retermsedtj ib e ra fe ruu oe cerne re esae D ricuri enevâ va a s x n o e oera pe--tr_ cese REGI SI PREŞEDINŢI % „cacar” ae Teacă şt mm cănea a 'n io a ă .
•
*
pe cate să oesentesă no» onzorzjr .cocrr.rare cu ' ’t â r x e * W o Cosma este mereu coam e. B - urmare cEn pag. 1 - * i Având corw geres că „v e re «oart. se c ta
ocăşee porneai Condca esenşaâ ese înserarea va formula o nouâ cerere pentru eliberare Desigur au greşit ş> e*. dar mă îrsreb. cam ar ! mane", am aocţx£ -varar sa scxsju s 2 ~=o j
„uzurpatorul jT şt a echipei care îi susţine. Se face condiţionată Ce se va mai întâmpla, vom vedea' ‘ i intrat Român,a UE dacă r-a r fi avut j oe-aianci vreme oe peste-aC-.ae zie ş .-e em n;
• In cadrul unui proiect de înfiinţare reefonaiă a
înventarui, se cumpără jucâton pentru noua ordine delegaţiei Regiunii Vest condusa de Mircea Motoţ, hidrocentrale, şi sate electrificate, oraşe construite nici un răspuns, înţeleg că s-a arsevaz. .„"c se
pe cale să se nască. Electoratul este cu sufletul la dn teme®, cu şooi, spitale, lăcaşe de cultură. metrou poate”.
gură şi aşteaptă izbăvirea. A înviat Stolo, a venit va face o vizită în Spania, mai exact în Regiunea în Bucureşti, străzi şi şosele asfaltate? Dacă l-aş întâlni întâmplător pe acest
Calabria.
omul care opreşte ploaia, după cel care a semănat • Conducerea Organizaţiei Judeţene a Intrăm în UE cu ce-a rămas de la cizmar, pe „cioban” care este pe post de funcţionar pubfic ;
vânt şi culege acum furtuna. Domnilor, a sosit timpul Conservatorilor, a sărbătorit într-un cadru festiv care l-am împuşcat în ziua de Crăciun, fără plătit din bani publici (ai contribuabifilor şi ai mei, j
să vă faceţi bagajele! judecată. deci) şi conform legii are obligaţia să răspundă i
„Ziua Familiei şi Ziua Partidului Conservator. Nu a Poporul român i-a respectat pe regi şi preşedinţi petiţionarilor în termen de 30 de zile, explicând f
lipsit şampania şi tortul dar şi premierea a două şi le-a dat toate comorile lor. ce şi cum şi mai ales DE CE? i
LINGURIŢA DE MIERE familii din Deva. Gest frumos, onorabil. Fostul rege Mihai ne-a dat în judecată la De ce dle „Ciobanu”? j
Tribunalul Internaţional, să-i dăm toate palatele, şi o Eu bănuiesc de ce, dar e norma) să se afle f
simultană din comunele învecinate; realizează sumă de bani colosală. Ar trebui să-i fie ruşine. public pentru că problema nu e numai a mea. ;
ŞCOALA DIN BAI SA U 7+4 cumpere casă la Muncel. Cert e că fetiţa ei, de la o Pentru a intra în Europa, suntem gata pregătiţi. Şi m-am trezit, uitându-mă la ceas dacă nu i
proiecte didactice şi chiar o ademeneşte gândul să
Intrăm cu cota unică de impozitare, cu mobila şi
ANIDE-ACASĂ grădiniţă din Deva, o să înceapă clasa I la „şcoala fotoliile de mahon şi palisandru pe care dorm cumva a venit timpul să alerg până pe j
- urmare din pag. 1 - lui mămica”. parlamentarii, cu sutele de Dacii Logan cu care au „Eminescu” la Poşta care distribuie pensăte celor;
mai oropsiţi, unde trebuie să te ţii tare şi sa fit |
Poate că şi aşa se explică rezultatele (specifice, M-a întristat să aflu că eleva cea mai isteaţă şi fost înzestraţi, cu salariile lor de zeci de milioane, încărcat cu multă răbdare... ;
însă, învăţământului cu predare simultană la mai mai frumoasă din clasa I, va pleca definitiv în Spania, cu vilele moderne construite fără avizul forurilor P.S.: Se pune întrebarea: cine pierde şi
multe clase): cei din a doua sunt aproape la nivelul la părinţi. O să-mi fie dor, zice, cu „mărgele în ochii competente şi cu bani furaţi din sudoarea cine câştigă din faptul că se refuză plata
de pregătire a celor din a IV-a. albaştri”. Mai ales de doamna şi de sat. Cititorule, muncitorilor care mai există. pensiilor (virarea) prin contul BCR? Aviz celor
Altceva m-a impresionat durabil: nivelul bunei vrei să cunoşti Raiul înainte de a ajunge la poarta La întrebările mele, artrebui să răspundă lliescu, în cauză!
creşteri, al educaţiei. „Doamnă, dacă nu vă păzită de Sfântul Petru? Urcă la Muncel; vrei să Constantinescu, Băsescu şi regele Mihai. Să vă fie
ruşine, regi şi preşedinţi, care aţi fost şi care mai
deranjez...; Doamnă aş putea să...”. Cei mai mari cunoşti o şcoală exemplară? Caut-o pe vârf de sunteţi!
în frunte cu „şefa” claselor, au grijă de cei mici. munte; vrei să afli că mai sunt dascăli din seminţia Ministrul Gheorghe Barbu, a început să latre zile pe săptămână câte şase ore pe zi.
Deşi lipsesc cărţile (într-o şcoală dintr-o comună a Domnuiui Trandafir, învăţătorul lui Sadoveanu? că a făcut corelarea şi a făcut linişte între cei şase Celor care au lucrat până la cincizeci de ani,
judeţului cu cel mai mare buget - Veţelul), copiii stau Caut-o pe Elena Armean, vrei să ţi se strângă inima milioane de pensionari. şase zile pe săptămână, cu opt ore pe zi, nu li s-au
bine cu lecturile şi s-au bucurat când am promis că de durere în faţa fenomenului desţărării? E destul Poate că sunt mulţumiţi cei care au primit două- acordat puncte.
le trimit cărţi. s-o cunoşti pe gâgâlicea cu zulufi aurii şi ochi albaştri trei milioane, peste cele opt-nouă care le-au avut, Asta-i dreptatea matrozului neştiutor care habar
învăţătoarea Elena Armean nu e una oarecare, ca cerul Pădurenilor, mai frumoasă decât celebra dar ăştia sunt câteva sute. nu are să aprecieze munca unui om.
rătăcită în disperarea unei singurătăţi montane. păpuşă americană Jessi, care culegea într-o zi de Cei mai mulţi şi cei mai bătrâni care au trei- Trimite-ţi un pluton de execuţie să împuşte
Recent se înapoiase de la Lugoj, unde participase mai margarete, păpădii, creasta cocoşului, patru milioane pensie, nu sunt mulţumiţi şi nu au ce şomerii şi bătrânii, să rămână numai cei cu vile şi
cu o comunicare la un simpozion didactic; e în toiul cimbrişor de munte pentru a împleti coroniţă face, pentru că s-a socotit corelarea după puncte maşini străine, să ştiţi că atunci când organizaţi
pregătirilor pentru organizarea la Muncel a învătoarei sale. Curând nu va mai cunoaşte decât şi punctele s-au acordat celor care au ieşit la pensie chermeze desfrânate, nu mai există ochi înlăcrimaţi
Consfătuirii învăţătorilor din şcolile cu predare floarea de căpşun şi floarea neagră a întrăinării. la patruzeci şi cinci de ani, şi care au lucrat cinci şi dureri şi foamete în ţară.
---------------------- _---------------------------------------------- 1
O P IN IA M E A neavizaţi, stupefiaţi sau îngăduitori cu „nebunia rari. Nimeni nu oferă sprijin real celor ce editează în ca ieri... Depresia devine şi efL. maniacală. Acesta |
poeţilor”, de fapt devin consumatorii acestor bizare provincie. Cenzura indiferenţei, plus blamul gene­ ne este adevărul, domnilor compatrioţi!... i
PORNO A LA GIORNO... droguri, aşa cum sunt şi cei ce admiră în sudorile ral asupra scriitorilor, pe motiv, că în trecut în aceste condiţii, relaţia noastră cu statul, care '
AUTOCENZURA MORALĂ lui Onan, pozele din uriaşa invazie de reviste cei mai mulţi erau obligaţi să scrie şi ode partidului, a devenit o abstracţie gonflabilă, este una mai |
PORNO. Porno a la giorno...
degrabă de exilaţi în propria noastră literatură- ţară! i
altfel nu erau luaţi în seamă, sau chiar hărţuiţi, a
I - urmare din pag. 1 - Luxul editării unor astfel de producţii, inclusiv în îngroşat dezastrul. Literatura este în criză şi Conştiinţa este pe butuci, cine n-are, în zadar
| Publicaţii înjghebate cu sutele, în tiraje de casă, revistele pretins literare, înjoseşte şi se auto- clientelismul face ravagii. Ministerul culturii a acordat vrea s-o cumpere... Sociopaţii sunt la modă, în toate I
■ dar şi unele cotidiene în pagini pseudo-literare, descalifică, iar cei ce se chinuie să scrie o literatură, după alegeri un biet miliard care a fost iute împărţit taberele... |
' sau reviste cu tradiţie istorică, deviate la cheremul în fine, liberă, autentică, sunt batjocoriţi de STAT... la Bucureşti unora care iau partea leului, nesătui, A fi azi patriot prin scris, prin valoare, este un
| unor aciuaţi puşi pe „miştocăreală”, care nu fac (Căci statul este suma instituţiilor sale) Sau nu? beneficiari şi ai unor fonduri Phare, ori Soros, sau fel de ruşine stingheritoare, susceptibilă de extremis '
i servicii celor ce scriu porcării, ci îşi bat joc cinic Şi nici „privaţii" nu au de ce să fie atraşi de furgăsind noi soluţii ori de unde pot înşfăca pentru sau demagogie! înjosit, scriitorul român este un |
' de ei, publică texte greu de reprodus, aşa că valoarea reală... „Literatura nu rentează”... Pâine şi ei şi acoliţi. pedepsit! ■
| citatele ne-ar face pe noi înşine să mânjim albul circ, iată formula sado-masochistă antică, Oligarhiile sunt convergente, complicitare şi Relaţia cu statul este falimentară şi exilul în ţara '
| imaculat al paginii... Din minţi bolnave, evident ale reambalată şi eficace în cultura scrisă din România. imunde. lui, vai, a ajuns mult mai grav decât cel al scriitorilor |
unor psihopaţi, zoaiele obsesiilor maniace le La ce bun arta pe vreme de foame şi de îmbogăţire Monştrii sacri sug şi de la buget şi de la cei ce care au plecat în lume, să se tânguie de dorul... i
I spumegă-n pretinse texte literare, mai ales în ideea rapace, prin devălmăşirea valorilor? zac pe valută, iar ceilalţi, abandonaţi şi de stat şi de
| că libertatea permite orice! Unii critici sau promotori Ministerul Culturii a promis dar a minţit; cultura puterile rulante, au căzut într-o sărăcie şi mai lucie patriei. Ubi patria ubi ...mori! Oare literatura română I
stă sub semnul lui Ovidiu???
Jjai unor astfel de subproduse, se amuză, iar cititorii scrisă e agonică. Entuziaştii animatori sunt tot mai
______________________________________________ l
L4TĂLepe*vcL&Y\X7 cvflcct: t> v sbucfhtcc tuetLw enr crx^yvueA^vCLcnr