Page 2 - Calauza_2006_842

Pag. 2 Călăuza noastră nr. 842
isa
invitat LA „călăuză noastră” mi-au fost mentori la traducerea unor
lucrări ale dramaturgului austriac Peter m-am referit la faptul
DL REMEL FRANCISC Wagner, pretenţioase din punct de PRIETENI AI cum, pe când eram de

publicist vedere al limbajului - iar unde situaţia SCRIITORILOR anii celor prezenţi, am
m-a depăşit m-am consultat cu dânşii. cunoscut un poet care
- urmare din pag. 1 ~ Nu credeam că, intr-un timp scurt,
Prin gruparea din Timişoara şi Neculai Chirica şi Iv Martinovici au elevii de la Şcoala generală nr. 9 din venise în sat şi cu care
Braşov au existat tangenţe profesionale fost firi diferite: primul s-a manifestat am urcat pe un deal, de
extrovertit, secundul era profund Hunedoara, ne vor deveni prieteni unde, îm preună am Miron TIC
cu cercurile literare române din Banat
introvertit. Amândoi erau însă de o dragi. Ziua de 22 mai a.c. pentru contemplat împrejurimi-
şi din Transilvania, cu cercurile literare
sensibilitate şi de o atitudine scriitoarea Mariana Pândaru - Bârgău, le care se întindeau până dincolo de
de limba sârbă şi maghiară.
îndatoratoare deosebită. Sonetele lui profesorul şi ziaristul Ioan Vlad şi Mureş şi de pădurea Leşnicului. în
Deschiderea spre RFG s-a făcut mai
târziu. Puntea a fost realizată în princi­ Chirica emanau o poezie autentică. Cu subsemnatul, rămâne o legătură continuare, eu am citit pentru gingaşul
pal prin colegii emigraţi, o comunitate plăcere citesc şi recitesc „Melancolie” importantă, peste timp înainte. La ora auditoriu o povestioară intitulată
scriitoricească nouă care de acum a şi savurez limbajul fin al autorului, iar 12,10 minute, intram într-o sală de „Călătorie cu trenul” şi poezia
produs o literatură memoralistică aparte: tălmăcirile lui Chirica la traducerea iui clasa a acestei instituţii de învăţământ, „Săptămâna poetului” dedicată lui
Franz Heinz, Walter Konschitzky, Paul William Shakespeare şi Franşois Villon unde nfe aşteptau aproape 50 de elevi, Eminescu.
Schuster, Hedi Hauser, Hans Fink etc. sunt apreciate ca fiind cele mai cadre profesorale şi câţiva părinţi, Domnul Ioan Vlad s-a referit la
Mai greu se cultivă legăturile la ora apropiate de original. întâlnirea a fost suficient de distinsă, faptul că acestă întîlnire stă sub
actuală. Nu din lipsă de posibilităţi, ci Enorm de productiv s-a dovedit şi gustată şi înţeleasă de tânărul semnul memoriei scriitorului Valeriu
din cauza vârstei la care a ajuns această Iv Martinovici. .Lucrările lui, poezie şi auditoriu. Astfel, pentru început Bârgău, a eminentului poet, prozator,
generaţie de scriitori şi publicişti şi care traduceri, ocupă un loc de cinste în Doamna Mariana Pândaru-Bârgău, eseist şi publicist plecat dintre noi prea
le îngrădeşte mobilitatea. Dorinţa se biblioteca mea. Poezia lui Iv radiază redactor şef a publicaţiei „Călăuza curând şi că astfel de întâlniri vor mai
supune putinţei. ceva din firea lui: calmul, amabilitatea noastră”, a făcut o succintă prezentare
- I-aţi cunoscut şi preţuit pe doi şi buna credinţă a unui singuratic. a scriitorului despre ce reprezintă avea loc, întâlniri în care se va
„seniori” ai literaturii române din - Mai scrieţi, ce scrieţi şi unde acesta pentru publicul cititor şi mai cu evidenţia rolul acestui poet care a
Hunedoara: Neculai Chirica şi Iv. publicaţi? Care este ultima seamă a tinerilor elevi „Un scriitor înfiinţat Asociaţia Scriitorilor din
Martinovici, călătoriţi pe drum fără dumneavoastră carte? este un om ca toţi oamenii, numai că, judeţul Hunedoara. A urmat un scurt
întoarcerea într-o lume mai bună. Ce - După 15 cărţi apărate mai acesta ştie să prezinte într-un mod ar­ program artistic al elevilor şi un punct
amintiri durabile v-au lăsat şi cum îi actualizez studii râmase mulţi ani în tistic şi frumos tot ce ne-nconjoară: bine apreciat de cei prezenţi care a fost
definiţi ca artişti acum, când a rămas sertare. De zeci de ani mă preocupă în natură, istorie, viaţă. în continuare, generat de prezenţa elevei Iulia Boar
doar opera? mod deosebit evoluţia sociai-poîitică şi autoarea Mariana Pândaru a citit din clasa a IV-a a Şcolii Generale nr.
- Neculai Chirica şi Iv Martinovici culturală a Rromilor; Această temă am micilor ascultători câteva poezii scrise 11, invitată special, recent câştigătoare
nu mi-au fost doar „aproape” vecini, dar abordat-o în cinci lucrări, prima fiind a concursului „Flori pe cununa de
ne-a legat şi o prietenie deschisă. Din apărută în 199.3 la Viena, ultima în 2005 pentru vârsta lor, care au fost răsplătite spini”, care s-a ţinut la Biserica din
acest triunghi am rămas doar eu, dar la noi. Urmează (i?) „Mesaj şi iluzie” - cu aplauze. Cinciş şi unde a obţinut premiul I.
păstrez celor doi seniori ai literaturii o antologie a ooeziei rromilor. Pe Subsemnatul, în cuvântul meu
române, care au ampretat profund şi acea.'-tă temă am ţinut conferinţe la
viaţa culturală din Hunedoara, o Universitatea am Viena, Innsbruck, POPORUL VISEAZĂ LA INTEGRARE CU la foarte mulţi rău de ceea ce au făcut
amintire şi o recunoştinţă profundă. Zic PuSi>ai:. L ai■.e . , ci.11 ivusciu o TOT SUFLETUL DAR FOARTE SĂRACI aprinzând ei flacăra revoltei în frunte
recunoştinţă, fiindcă şi Neculai şi Iv G e r m e n i r i r urma) SI CU BUZUNARELE GOALE cu dl Cozma. prostiţi cu speranţa că vor
dcce un trai ( aşa cum duc astăzi cei care
- urmare din pag. 1 -
PICĂTURA DE VENIN SI„ coicni.tare, rorvra i-am asmuiat onn Oare s-a uitat cum premierul şi î-au păcălit) ca-n paradis. Drept
i
LINGURIŢA DE MlERfe secole pe huni. pe siavi. pe avan. recompensă copiii lor zac în închisori,
preşedintele ţării ne-a ameninţat cu
pecenegi şi bulgari, prelaându-i-ie iar pe ei îi răresc restructurând locurile
POPORUL ROMÂN’ strângerea curelei de către populaţie
nevolnicii, întrucât volnicit mergeau în de muncă, nu mai investesc nimic în
POPOR PĂGUBOS expediţii de p nidăş vcruT-î tuTCiL vcnirti deşi Ia alegeri a promis altceva. Unde
Şl IMATUR coloniştii saşi şi şvabi, iar noi ştim că <;unteţi domnule Băsescu cu acele fraze minerit, unii fugind de teama morţii (vezi
cazul Anina).
- urmare din pag. 1 - sărăntocii au plecat şi de la noi în când spuneaţi că vă pare rău când vedeţi în această problemă a nostalgiei, îi
Dar să revenim la ideea enunţată prin America. Aproape un mileniu de facturile Ia curent, căldură, gaze, care
titlu. în pofida unor istorii entuziasmate amestecuri genetice,, din care a rezultat , depăşesc venitul unei familii? dau perfectă dreptate dlui Speriosu Ghe.
până la pierderea controlului sau a ce a rezultat şi bine vedem astăzi: uri Unde sunt pensiile mărite prin (pe care îl cunosc personal de când eram
unora contrafăcute, din care reiese că neam păgubos şi imatur, căruia, în recalculare care au crescut în special la foarte tânăr). Pe atunci omul era cel mai
suntem cei mai frumoşi, mai înzestraţi compensaţie, Dumnezeu i-a dat o ţară personalul TES A (cei ce au stat o viaţă preţios capital, acum este o mână ieftină
cu harurile minţii, mai viteji, mai, mai, în care oricine şi oricum poate cu fundul pe scaun, nu în frig, ploaie, de lucru pe care patronii îl schimbă ca
mai, iată, suntem aşa cum suntem, cum supravieţui. Hai să ne amintim arşiţă ca cei de la oţelării sau ICSH (care pe ciorapi, alegând doar tineret, care
ne vedem astăzi şi cum ne văd străinii: adevărata istorie: interminabile lupte nu au primit nimic). să fie tare şi să nu facă gălăgie pentru
leneşi, păguboşi, cârcotaşi, lăudăroşi, (războaie) între „fraţii din cele trei Ne mirăm că din păcate, creşte salariul de la patron şi care în judeţul
discutabili în privinţa moralităţii (ştiu provincii româneşti”; fratricide şi numărul nostalgicilor vechiului regim Hunedoara nu prea are firme de ales să
fetele noastre!), laşi şi aşa mai departe. paricide, vânzări şi trădări, cultul comunist care a dat românilor casă (aşa fugă la altă firmă, obligat dacă mai
Sunt acestea, genetic relele preluate de străinului, ne voia de conducători proşti, cum zic unii, nişte cutii de chibrituri ca învaţă o meserie nouă specifică firmei
la toţi m igratorii, începând cu câte şi mai câte! (va urma) mărime) salarii, locuri de muncă şi respective, să semneze un contract de

SUB VREM t Când este vorba despre România şi pensii decente, bilete la staţiuni cu bani neconcurenţă cu firma, adică dacă
despre deserviciiie pe care guvernanţii puţini. M inerii aveau mai multe pleacă de la firmă, să nu execute lucrări
ADEVARAT SAU FALS? i Ie aduc adeseori, în această privinţă de care executa la firma respectivă.
- urmare din pag. 1 - nu se prefigurează decât o singură de muncă după care suspină şi le pare (va urma)
Excesul acesta de zel al guver­ cauză:-interesele majore! nuc Cornelia - Teliuc; Ursu Aurel
nanţilor, de identificare a focarelor de Or ft româneşti, or fi străine, or fi PREMIILE DE - Orăştie; Schulz Adolf - Deva;
gripă, apoi de exterminare a bietelor spontane sau după scenarii bine FIDELITATE B oba G heorghe - Haţeg; Boc
păsări începe să pară destul de dubioasă. organizate, mai greu de spus, dar PE LUNA APRILIE Ileana - Brad; Vintilă Ioan - Deva;
Am putea crede că e vorba doar de realizate cu concursul direct al mass- - urmare din pag. I - Leucă Ştefan - Hunedoara.
exces de zel pentru a dem onstra media, care a băgat groaza în români Abonamente pe luna iunie: Petru Premiile în bani şi cărţi pot fi ridi­
europenilor că noi suntem eficienţi şi şi în străini (unii străini, care poate că Nucula - Turdaş; Petca Romolos - cate direct de la redacţia ziarului „Că­
ne implicăm activ în gestionarea vroiau, să viziteze Rom ânia). .Şi Bretea Română; Pleian M ărioara - lăuza noastră” sau la cererea câştigă­
crizelor. Cum am mai putea însă crede rămânem tot izolaţi , cu ale noastre, care Şimeria; Traian Ştef-B oz. torilor le vor fi expediate acasă. Cele
acest lucru când toată această nebunie chiar dacă sunt bune, nu par deloc aşa, Pachete conţinând 5 cărţi: Gor- în abonamente vor fi expediate acasă.
televizată nu poate aduce decât şi meditând şi întrebându-ne cine o fi eea Nicolae - Brad, Someşan Viorica Felicitări câştigătorilor şi mult
deservirii României ? Oare guvernanţii avut interes să generalizeze gripa asta - De va; M aria Voicu - Teiuş; Simio- succes tuturor participanţilor pe viitor!
nu sunt conştienţi de asta ? aviară în toată ţara ?

I V O s t S YTZ^-'î — Z i a r u l c a r e r& sţy & c tă ş i v a r e s p e c t ă . !