Page 5 - Calauza_2006_842

Călăuza noastră nr. 842 Pag.

LA HRAMUL MĂNĂSTIRII PRISLOP RUSALIILE
sau pogorârea Sfântului Duh
Şi anul acesta am fost la Radu Bălan. Venise însoţit de tirii. Este prietenul nostru!
Triada de evenimente care şi devastatoare şi pentru a se
hramul mănăstirii Prislop, la mai multe persoane. L-am reîntâlnit pe Radu Bălan
pecetluiesc lucrarea Divino- vindeca cel „atins” de Rusalce
Parastasul de pom enire a Părintele A rsenie Boca şi după trecerea la cele veşnice
Umană a Mântuitorului continuă veneau Căluşarii. Hora Călu­
părintelui arhimandrit Arsenie anticipându-mi emoţiile m-a a părintelui Arsenie Boca,
cu Pogorârea Sf. Duh sau Ru­ şului în ziua de Rusalii era un
Boca şi ca întotdeauna am liniştit imediat spunându-mi: după 1990 la Prislop. Măicu­
saliile. Dacă Răstignirea Mân­ ritual DE EXORCIZARE - O
păşit cu pioşenie în acest spaţiu ţele şi părintele stareţ l-au
tuitorului s-a săvârşit nu întâm­ CONFRERIE MAGICĂ. 9-11
sacru simţindu-1 pe Dumnezeu prim it cu bucurie. M -am
plător ci pe parcursul Pesahului băieţi se prindeau în această
în fiecare colţişor al acestui bucurat şi eu. La scurtă vreme
sfânt lăcaş. Amintirea părin­ după aceea am aflat că şî Radu - a Paştelui Iudaic - Pogorârea horă.
/V
telui Arsenie Boca, la mor­ Bălan a trecut în lumea celor Sf. Duh a fost tot la o sărbătoare: In judeţul Hunedoara de
Şavuot, sărbătoarea săptămâ­ Rusalii se împletesc cununi din
mântul căruia pelerinii din toa­ drepţi.
nilor adică 50 zile de la Pesah. flori de câmp şi se pun în jurul
tă ţara, vin să se închine ca la Şi pentru părintele Arsenie
un sfânt adevărat, este încă vie Boca dar şi pentru cel care a Sărbătoarea Şavuot-Rusaliile - coamelor sau a gâtului vacilor
este şi sărbătoarea primelor ce se întorc de la păscut. E drept
*în mintea şi inima mea şi retră­ fost Radu Bălan, lin sincer
roade, a trufandalelor. Tot cam nu toate cornutele simt la fel
iesc acele clipe în care m-am , .Dumnezeu să vă odihnească!”
la aceeaşi dată romanii săr­ rafinamentul împodobirii, aşa că
spovedit şi împărtăşit la Sfinţia domnul Radu Bălan ne-a ajutat Istoria este uneori ne­
bătoreau Rosalia - sărbătoarea mai dau nervoase din coame sau
Sa, dar şi întâlnirea pe care am foarte m ult la construcţia dreaptă!
trandafirilor, zi închinată cul­ se freacă tacticoase de ce se
avut-o aici, cu cel care a fost clădirilor din incinta mănăs­ Constantin GRECU
tului morţilor. Romanii adu­ iveşte în calea lor, copac sau
liniştea sa. Dar nu şi-o găseşte, de ceau ofrande pentru sufletul gard! Tot de Rusalii sunt moşii
DIN INVAJATURU.E PĂRINTELUI ARSEN/E BOCA
aceea toată nevoinţa vieţii călugă­ celor dispăruţi constând din de vară când se împart pomeni
reşti are această raţiune de a fi: să alimente şi trandafiri. pentru Sufletul celor dispăruţi. în
In tr e d u m n ezeu şi om sau nu lase sufletul să se alipească mai
Ardealul de Nord în ajun de
în tradiţia noastră, sărbătoa­
ÎNTRE RAŢIUNE Şl CREDINŢA tare lumii văzute decât lui Dum­ rea Rusaliilor are o componentă sărbătoare cuptoarele aveau
nezeu. Că nu suntem din lumea religioasă, strict ortodoxă creşti­ aromă de plăcinte cu brânză. La

- urmare din nr. 841 -
aceasta şi nu trebuie ţintuită „aici” nă şi un ritual laic influenţat de noi în Hunedoara, Rusaliile adu­
Pentru orientarea noastră dragostea noastră. Fiindcă Dumnezeu e Duh, spiritul geto-dac cu influenţe ro­ ceau nedeile, lumea se grăbea să
în lumea văzută ni s-a dat cre­ iubire şi adevăr, şi nu-L putem „vedea”, pentru mane. Miturile noastre spun că termine cu sapa şi se pregătea
dinţa şi un om ca model, Ii sus. că nu oferă imaginaţiei - cinematografiei noastre înainte de Rusalii vin Rusalcele de seceriş, de postul de Sf. Petru.
Noi trebuie să realizăm în noi - nimic, de aceea avem impresia că, credinţa în - făpturi Daimonice - tinere fru­ Venind din îndepărtate
această icoană divină: stilul de Dumnezeu e un risc sau un pariu al raţiunii. Fapt moase, capricioase şi răzbună­ milenii Rusaliile, Duminica
a fi al Iui Iisus. Fără acest fel este că credinţa e o continuă asceză a raţiunii, toare. Personaje feminine (cvasi) Cincizecimii sau a Pogorârii Sf.
de a fi, care atârnă de toate de­ fiindcă Dumnezeu este altă natură decât existenţa malefice asemenea ielelor. DUH, Rusaliile - sunt o sărbă­
ciziile noastre de fiecare zi, şi creată şi cunoaşterea lui Dumnezfeu ne cere şi pe Acţiunea lor se petrece în toare luminoasă a începutului
de fiecare clipă, te constaţi un om fără sens, un noi, in întregime, într-un alt mod de a fi. văzduh şi în pădure, influenţa lor de vară.
om fără hrană în faţa haosului care caută să te Cunoaşterea lui Dumnezeu, cine vrea s-o aibă -
soarbă în tragedia nefiinţei - una din deîiniţnle şi nu eşti liniştit până n-o ai - nţnnra omului era copleşitoare Adriana fASCĂU
răului. Propriul tău destin aşteaptă de la tine antrenează în ea fiinţa noastră
decizia acestei transpuneri a ta, în chipul lui întreagă, cu toate rădăcinile şi în MĂSURATUL OILOR
Dumnezeu, transpunerea în felul de a fi al lui Iisus existenţă. Suntem irezistibil mâ­
în lume. lată în ce vreau să vă antrenez: în declan­ naţi spre această cunoaştere me­ O zi ploioasă de primăvară, cu pomii nităţii. Am şi eu cu familia câteva oi în
şarea mecanismului religios al sufletului. tafizică a lui Dumnezeu şi ca ata­ înfloriţi şi iarba verde. Sătenii comunei această turmă, care se înmulţesc an de
Lelese şi invitaţii lor, au participat la an. Am dorit să fiu cât mai aproape de
Sufletul II recunoaşte pe Tatăl său şi I se re feriţi de neajunsurile noastre .Măsuratul oilor”, obicei străvechi pe oamenii din zona Pădurenilor, să le
alipeşte. Dar fiind închis într-un trup, care aparţine de oameni. Iată tragicul şi sme­ înţeleg problemele şi să găsesc soluţii
lumii acesteia, sufletul se alipeşte şi de lumea renia cunoaşterii noastre, aceste meleaguri.
dinafară, crezând că într-aceasta îşi poate găsi (va urma) Organizatorii, dna consilier judeţean la ele, spune dna ing. ec. Liliana Ţolaş
ing. ec. Liliana Ţolaş şi Primăria Le­ - consilier judeţean.
LEGENDA CERBALULUI lese au făcut tot ce le-a stat în putere Am adus în Lelese, a continuat
ca evenimentul să fie unul de care să interlocutoarea, un investitor străin care
ne amintim cu plăcere. acum deţine 500 de oi şi care a investit
Bătrânii din Cerbăl povestesc şi se ciopor de tineri îmbrăcaţi pădureneşte.
Cele 14 familii adunate la stână au aproximativ 2 miliarde lei.
mândresc cu frumuseţea legendei despre Iancu le dădu „buna seara”, iar oamenii
început procesul de mulgere şi mă­ Va construi o fabrică de produse
satul lor, aflat între vârful Pârvanului şi îl întrebară ce vânt îl aduce în această
surare a oilor, timp în care organizatorii lactate la intersecţia drumurilor Lelese-
Dealul Pleşului, de unde se deschide o pustietate. „Ba nu-s pustietăţi, îs locuri
au supravegheat acţiunea de pregătire a Alun-Cerişor, astfel încât toţi cres­
privelişte încântătoare. frumoase cu oameni harnici şi buni!”,
Locuit de urmaşii cnezilor. Cerbăl ul răspunse Iancu. Tinerii erau cnezi din mesei pentru toţi cei prezenţi. cătorii de animale să aibă posibilitatea
„Este o sărbătoare veche, arhaică am de a valorifica laptele produs în pro­
a avut oşteni viteji şi devotaţi lui Iancu părţile locului: Iorgoni din Lunca Cernii,
putea spune, păstrată cu sfinţenie de priile gospodării. Investiţia se va ridica
de Hunedoara, supranumit de către Muşa din Lelese, Vasilani din Vadu
regele Ungariei „Cavalerul Alb al Dobrii, Muntean din Poeniţa, fiul lui localnici, este unul din cele mai la câteva milioane de euro.
importante momente ale vieţii comu­ IoanVLAD
Valahilor”. într-una din zile, obosit şi Herban Aron din Bunila, Rudeanu din
dornic de plimbare, Iancu s-a îmbrăcat Ruda. Cerbul cu stea în frunte se apropie INSTALÂND CONTOARE DE APA ÎN APARTAMENTUL
în straie de oştean şi a ieşit pe poarta de foc şi zise: „Iancule, ei îs mulţi şi S.C. DUMNEAVOASTRĂ ECONOMISIT! DANI!
A Castelului, urcând pe cursul râului dacă îi chemi la luptă poţ ridica o oaste
Zlaşti, spre culmea Socetului, unde vroia de 5-6000 de suflete. Eu îi cunosc bine, RECEA IMPEX
să se ascundă de ochii pământenilor. trebuie numai să îi chemi, să fii cinstit
✓ instalează apometre cu Târgu - Mureş. Punct de lucru în Deva:
Deodată, îi apăru în cale un cerb de şi drept şi atunci te vor sluji cu credinţă. plata în rate, la preţuri foarte Str. Liliacului, bl. 22, sc. E, ap. 42
toată frumuseţea pe care Iancu fi urmă, Pe mine m-au crescut de mic şi de atunci avantajoase, în care sunt in­
cluse toate piesele, fitingurile, Valoare Avans Nr. rate Dobândă
trecând prin satele Ferigi şi Vadu Dobrii. stau aici în locul acesta ce se cheamă sigilarea şi manopera 1 buc. apometru 120 50 2 3%
întunericul se lăsa des peste dealuri, CERBĂL, adică Cer Albicios”. ✓ asigură servicii com­ 2 buc. apometru 215 60 5 3%
plete şi încheie CONTRACTE
numai cerbul pe care l-a urmat Iancu De atunci locul s-a numit Cerbăl, iar cu Asociaţiile de Proprietari 3 buc. apometru 290 70 8 3%
4 buc.
apometru
365
80
8
lumina drumul de credeai că-i ziuă; era satul nu a fost călcat niciodată de cătane care doresc citirea lunară, 5 buc. apometru 430 90 8 3%
3%
calculul consumului şi factu­
un cerb cu stea în frunte ce ardea mai regale şi nici de păgâni. Moş Iancu rarea acestora; 6 buc. apometru 490 100 8 • 3%
tare ca luna de pe cer. • Auzită de la domnul profesor ✓ execută reverificâri j FIRMA A OBTIN UT LOCUL I PE TAR A IN DOMENIU
metrologice prin laborator■'
Se opri într-un loc deschis unde ardea Dragotă Laurean şi confirmată de propriu Relaţii la telefon: 225272, zilnic între orele 8 -18.00
un foc mare, în jurul căruia se afla un domnul învăţător Iancu Miron. CU NOI VĂ SCĂPAŢI DE O MULŢIME DE GRIJI!
IWOaA.STJRL aA — care: se respectai şi v a r&şjzectăî