Page 4 - Calauza_2006_845
P. 4

Pag. 4                                                                                                              Călăuza noastră nr 845


        FARMACISTUL                                             R€Ţ€T€  D€  VIAŢA  CUM PĂTATA                     R E Ţ E T A         N O A S T R Ă

                                                             Pentru  o  viaţă echilibrată şi  cumpătată este bine  să
                   CASEI                                  ştim  unele  norme  după  care  să  ne  conducem.  Iată
                                                          câteva  dintre  acestea:
                                                             •  Să  nu  ne  supraalimentăm  într-atât încât  să avem   SUPA  DE
                FRUNZ€l€  D€  MORCOV                      senzaţia  de  „îndopat”.  Acest  lucru  este  ca  un  atac   CARTOFI  NOI
         Sunt  recomandate  în  tratamentele  naturiste  a  mai  împotriva vieţii. Dar mai ales să nu ne întindem în pat
                                                                                                                  N ecesar:  2  litri  apă,
      multor  boli  deoarece  conţin  vitamina  C  şi  vitamine  după o asemenea masă copioasă.  Să ne mişcăm pentru
                                                                                                               800  g  cartofi  noi,  un
      din  complexul  B,  magneziu,  calciu  şi  fier.  De  aceea  că  mişcarea  uşurează  digestia.
                                                                                                               m orcov,  un  pătrunjel,  o
      ele  sunt  recomandate  în  tratarea  următoarelor  boli:  •  Seara,  înainte de culcare,  este bine să ne abţinem
                                                                                                               ceapă,  sare,  piper,  2  foi
         Colită  de  putrefacţie.  Este  recomandat  a  se bea  de  la  orice  fel  de  mâneam.
      dimineaţa  şi  seara  câte  un  pahar de  suc  de  frunze  de   •  Să  m âncăm   des  dar  puţin,  în  felul  acesta   dafin, 500 ml lapte sau 150
      morcov.  Apoi  se  consumă  500  g  rădăcină  de  morcov  asigurându-ne  o  digestie  corectă.           ml  smântână,
      crud,  pe  parcursul  unei  zile.  Tratamentul  se  continuă   •  Dacă  se  întâm plă  să  mâncăm  prea  m ult,  este   Preparare:  Se  pun  într-o  oală 4  litri
      timp  de  şapte  zile  la  rând,  zile în  care  nu  se  consumă  recomandat  să  nu  bem  apă  multă  şi  să  nu  o înghiţim   de  apă la  fiert cu  zarzavaturile  tăiate  mărunt.  După
      carne  sau  preparate  din  came, peşte  şi  ouă.   prea  repede.                                        ce  se  fierb  se adaugă cartofii  tăiaţi cubuleţe,  laptele
         Intoxicaţii cu metale grele. In acest caz se consumă   •  Fructele  crude  nu  trebuie  mâncate  pe  stomacul   (sau  smântână),  foile  de  dafin  şi  condimentele.
      la  fiecare  masă  salată  verde  amestecată  din  belşug  cu  gol  deoarece  produc  o  încălzire  dăunătoare  deasupra   BUDINCĂ  DE  LEGUME
      frunze proaspete  de  morcov  tăiate  fin.  Acest tratament  diafragmei.                                    Se  pun  într-un  vas  4  cepe  tăiate  m ărunt,  2
      se  urm ează  tim p  de  o  lună,  pe  această  durată   • De asemenea, legumele crude consumate în exces,   morcovi  raşi,  o  varză  dulce  tăiată  mărunt,  o  gulie
      consumându-se  trei  salate  pe  zi,  la  mesele  principale.  pot  altera  starea  de  sănătate.        dată pe  răzătoareâ mare.  Se  fierb  în  puţină  apă cu
         R eten ţie  de  a p ă  în  ţe s u tu ri.  Se  recom andă          a l t €  excese                     sare.  Se  adaugă apoi  1-2 linguri  de orez,  şi  se fierb
      tr atamentul cu» suc de frunze de morcov, câte o jumătate     CARe  TReeuie  eviTATe                     împreună,  iar  când  este  aproape  gata,  se  adaugă
      de  pihar,., dim ineaţa  şi  seara.  Cura  durează  o                                                    puţin  suc  de  roşii,  mărar,  foi  de  dafin  şi  pătrunjel.
      săptămână  şi ia  nevoie  se  poate  relua.            •  Mersul  pe jos,  deoarece  atunci când durează prea   Se  unge  o  cratiţă cu  puţin  ulei  sau  margarină (unt)
         Deminerfilizâre la copii şi convalescenţi. Se proce­  mult,  afectează  tendoanele.                   şi  se  toarnă  compoziţia.
      dează astfek  frunzele de morcov  se  usucă în  aer liber,   • Statul întins în pat, pentru că slăbeşte energia vitală.  D upă  ce  se  rum eneşte  se  pune  deasupra  o
      la umbră, în  strat subţire.  Apoi  se mărunţesc în piuă şi   •  Statul  îndelung  în  picioare,  deoarece  face  rău   compoziţie  formată  din  2-3  ouă,  200  g  smântână,
      se  adaugă la supe  (câte 5-6  linguri  la litru),  şi  se fierb  oaselor.                               200  ml  lapte prins  şi  puţină făină.  Se dă din nou  la
      timp  de  câteva  minute.  Supele  astfel  preparate  sunt   • Statul îndelung pe scaun, pentru că este vătămător  cuptor,  unde  se  ţine  până  ce  se  rumeneşte  frumos
      foarte  digestive  şi  bogate în  minerale  uşor asimilabile.  pentru piele.          Ana VALERIA        pe deasupra.                         MARIA

      CARTEA  Şl AUTORUL  El:                                                       tânguirii  confidenţiale cu  accente directe,  sub  form a  unor  cerem oniale  mitice:
                                                                                    simple,  sincere,  uneori  tragice.  „Daţi-i  , N-avem pe rafturi probe de hârtie/  Dar
        „TOAMNA IUBIRII” de NICOLAE CĂTĂNICIU                                       calului jăratic ca să-şi facă zborul/Să-şi  stă adânc ascunsă-n  urme  de pământ/
                                                                                    deschidă aripi,  să se  înalţe  în  cer,/ Cu  Cenuşa lor,  în munţii Orăştiei"  (Daci)
               .  SATUL NATAL                                                       iubita în şauă să-mi astâmpăr dorul”.     Poezia  ascede de la descrierea frumu­
                                             autozugrăveşte în  imagini  de  mare  sensi­
         Rafinat intelectual, receptiv la cele mai  bilitate,  contopindu-se  cu  pământul  stră­   Prof  Valeria IVAŞCU   seţilor  naturii  patriei  prinse  ca  într-un
      diverse forme  ale  artei,  cu evident  talent  bun, devenind un suflet abstract, extaziat,   UN  VITALIST           filigram de'stemă,  la evocarea istorică şi
      actoricesc şi literar, Nicoiae Cătănidu nu  o  oglindă  pură  şi  plin  de  compasiune   La ceasul gândurilor floare, felicit pe   la protestul social; pgethl devine incisiv şi
      ne  surprinde cu  această carte. „Toamna  restituie samlui şi tărâmului frumuseţea lor  bunul şi distinsul nostru coleg şi prieten.  şi na i
      iubirii”  ne propune  o poezie în termeni  originară: „Pădurea plânge în margine de  profesoral Nicoiae r M -                         petefi
       mâi. puţin  obişnuiţi  pentru  lirica actuală,  sat/ Izvoare curg  în  ropote de trudă/ Şi  m au p ru n ,   florilor         găresc pământul:
       cu  tehnici  de  creaţie-inedite,  deoarece  ape-neacă  lacrimile-n  undă"  (Pământ   de suflet, pe cae ni le ofe­           împărtăşeşte jalea poetului: „Pă­
       creează peisaje, se autoexprimă în peisaje,  românesc).                      ră  în  dar  prin  volumul                      durea plânge-n margine de sat/
       întors la origini, se lasă absorbit de tiparele   Uneori mimează infantilismul, practică   „Toamna  iubirii”.  Meta­         Izvoare curg în  ropote de tru­
       eterne ale existenţei regăsindu-şi eul esen­  stângăcia voită,  poticneşte ritmurile dina­  fora titlului este  semnifi­     dă/ Şi  apa-neacă lacrimile-n
       ţial  în  sufletul  copilului  de  altădată,  evo­  dins, cultivând astfel ingeniozitatea, sau în­  cativă.  „Toamna iubirii”   „undă”.  Trăieşte durerea lumii,
       când cli  prioritate ţinutul  şi mai  ales  satul  toarcerea la simplu, autohtonizând expresio­  reprezintă  poezia  de      de  aceea  vrea  să  se  prefacă-n
       natal, pe care nu l-a părăsit niciodată: „Noi  nismul:  „Doină pentru necazurile mamei”   maturitate  artistică,  care       Pasăre Măiastră,  să fure din cer
       suntem de o veşnicie aici/ Din românes-  este monolog sublim,  adresat mamei  care   dovedeşte  că  poetul  a                un licărit de soare ,$i să-l aducă
       cu! os/ Nu am plecat şi nici nu am gândit  îşi trăieşte ultimele clipe ocrotită cu iubire   ştiut să împletească „slova      să-i râdă în fereastră pentru a-i
       să plecăm/  Pământ transilvan,  roditor şi  de  fiul  ei.  Este  un  model  de  participare   de foc” cu „slova făurită”.    însenina gândurile”.
       mănos,/ Pe. tine,,prin  tine,  te apărăm”.  umană la eternitate,  o dedublare,  o  trăire   Poetul-rămâne  un vitalist          încrezător că iubirea  e  sin­
       (Statornicie).                        în absolut, un omagiu adus iubirii materne:  convins,  care  aderă  la                 gura  vecie,  dată  nouă,  cântă
         îri intenţia poetului, meleagurile copilă­  „A  adormit săraca  mamă,/ Scăldată-n   valurile  vieţii,  se  confe­          erotismul,  în  versuri  de  aleasă
       riei se confundă cu leagănul neamului româ­  boabe  de  sudoare/ Se  uită  lung sfântul   sează în versuri de un lirism curat  Patriot   simţire dedicate iubirii de-o viaţă
       nesc,  căpătând caractere sacrale:  „N-avem  din  ramă/ Nepăsător că mama moare!”  ' înflăcărat, ne face să trăim la focul dragos­  -  Lia, confesiuni lirice cu accente de rugă
      pe răfturi probe de hârtie/ Dar stă adânc   Uneori  obiectul  adoraţiei  este  natura,   tei  de ţară;  mândru  de  etnogeneza româ­  şi  ritm  duios  de  doină  („Vino”,  „Meta­
       ascunse-n umbre de pământ. ”  Poetul  se  alteori  iubita pe  care  o  ridică la rang  de  nească,  de bogata noastră zestre  spiritua-  morfoză”,  „Iarăşi amândoi”),  totul  în
                                                            sacralitate,  adoptând me-   prezintă concepte privind aspecte fun­  perspectivă  cosmică,  în  imagini  gran-
                                                            losul  unui  ton  minor  al  Hamentale ale existenţei umane,  elaborate  dioase-   Prof. Angela CURTEAN

                                                           scrisori de l a arrroRi                                                Sălciile împovărate  de  podoaba
                                                                                                                                verde  tremură în  răcoarea  verii  de
                                                                          Şl  LA  OHABA  SE  CITEŞTE                            iunie  2006,  privindu-se  în  albia
                                                                             ARDEALUL  LITERAR"                                 tulbure  a  pârâului  Ohabin.
                                                                                                                                  M ă  retrag  în  tăcere,  în  sin­
                                                              Ohaba,  pare  o  insulă  rece,  cu   E  noapte întunecoasă  la  Ohaba,  gurătate  şi  intru  în  m rejele  şi
                                                           speranţe  încălzite  de  razele  firave  trenul  nopţii - spre Lugoj, gâfâie în  misterele  doamnei  Poezia,  îmbră­
                                                           ale  soarelui  văratec  -  ce  mai  vară!  drum   spre  tunelul  ce  desparte  ţişez  cu  drag  slovele  scrise de  Va­
                                                           - ,  ce-şi  închid  uşor  ferestrele.  ţinutul  A rdealului  de  Banat,  leriu,  publicate  in  memoriam  în
                                                              Ohaba,  o  simt în  inimă,  o  simt  coloanele imense de maşini îşi reiau  revista  fondată  de  el,  „Ardealul
        Tratamente pentru:
                                                           în  tălpi,  o  simt  pe  umerii  vieţii  la  drumul spre ţară şi ţări, iar barierele  literar”  nr.  1  (29)/ 2006.
           o Probleme de potenţa                           marginea Ardealului  unde mestece­  de  la  canton  s-au  ridicat  la  cer,  ca   lăsându-ne  mai  săraci  cu  zecile  şi
                                                                                                                                  V aleriu  a  plecat  în  depărtări
                                                           nii  albi,  înalţi  prin  sufletul  lor şi  al  două ţevi  de  tun.
                                                           meu  privesc  la doi  paşi,  Banatul.  Plouă  prea  frumos  la  Ohaba  ca  sutele de poezii cărora le mai putea
           0 Ejaculare precoce                                Un  sărut dulce natal,  un freamăt  să pot dormi. Ierburile verzi, trufaşe  da  viaţă.
                                                           de  crin  ce-şi  despoaie  petalele  albe  îşi  apleacă  faţa  spre  pământ  să  se   Valeriu  ne-a părăsit dar în  urma
           0 Erecţie slabă/incomplclâ                      şi  îm prăştie  mirosul  spre  ambele  odihnească  cu  m orţii  noştri  lui  a rămas  Lumină.
                                                           zări,  sângerează  durerile,  tăcerile,  privegheaţi  în  tăcere  de  m icuţa   „...  Betleemul  e  departe/  şi  ziua
                                                           mai  puţin  bucuriile.             biserică  de  lemn.               nu  mai  vine...”  (V.B.).
        www.onclinic.ro                                       Oam enii  nu  au  toţi  credinţă,   M ă  înfăşor  în  astă  noapte   Dum nezeu  să  te  ierte  şi  să  te
                                                           bunătate  sufletească,  uneori  ochii,  întunecoasă în  liniştea  şi  feeria  ei.  odihnească în  pace!
        tel: 0256 302588 Timişoara                         inima răutăcioasă îngheaţă cristalul  Se  pare  că  şi  cerul  se  odihneşte       Aron PĂDUREAN,
                                                           izvoarelor celor  buni.            după  atâta  amar de  ploaie.________ _______________iunie 2006, Ohaba
                       t / ^ 4   IV O s îS T /R L ^ L   — Z i a r u l   c a r e   s &  r & s p & c tă   ş i   v a   r & s p & c tă î
   1   2   3   4   5   6