Page 2 - Calauza_2006_849

Călăuza noastră nr 849 Pag. 3

CRI SCI OR - COMUNA CU CEL C F i I Ş C I O F t U L . E S T E C A S A m e a

DIALOG C U O V I D I U F U R D U I
MAI TÂNĂR PRIMAR DIN JUDEŢ - primarul comunei CRIŞCIOR

O zi caniculară de vară. Tot cu Mariana fetele de la seceriş sau de la fân”, - Domnule primar, mă u r m a r e ,
pe şoseaua dintre dealuri cu stânci ce se mărturiseşte pe neaşteptate tânărul cu bucur să întâlnesc în p ro b le m e i e
deschid în legendele locului şi oferă cravată şi laptop de ultimă generaţie pe primăria Crişcior unul sunt multe şi
crişciorenilor bogăţii de aur şi pietre birou. „Ar fi păcat să ne debarasăm, cu dintre cei mai tineri diverse.
scumpe. La primăria de sub marginea grabă de tot ceea ce este vechi, de tot ceea primari din judeţ. Cum vă - O comună
dorinului, într-o încăpere spaţioasă, ce am moştenit, pentru că astfel ne vom descurcaţi cu o comună în care mai toţi
amenajată după toate exigenţele biroticii, pomeni doar în câţiva ani în situaţia unui care la ora actuală are locuitorii erau
cu zâmbetul pe buze, voluntar şi disponibil, popor fără tradiţii, fără valori spirituale, destule probleme ? mineri, ce mai
ne aşteaptă un tânăr care, spune el, e pentru fără rădăcini, un popor purtat de valurile - Crişcior este în primul pot face ei
toată lumea, Ovidiu. Nu împlinise treizeci istoriei, după bunul lor plac”, citează din rând casa mea pentru că acum?
£ de ani când a fost ales. N-a promis marea monografia localităţii, întocmită de aceeaşi locuiesc aici de la vârsta de - E drept,
* cu sarea în campanie, ci doar să se inimoasă învăţătoare, Letiţia Pleşa. 5 ani, aşa că încerc să mă mineritul era
comporte normal şi, mai ales, să-i ajute pe Când vorbeşte despre biserica îngrijesc ca de casa mea. pe primul plan
săteni să se despartă cu zâmbetul pe buze Adormirea Maicii Domnului, monument - Emblema Crişciorului şi din asta
de un trecut ee-i lega indestructibil de arhitectural a cărui zidire coboară până în a fost până nu demult trăiau aproape
ocupaţia m onoindustrială a zonei - veacul al XlV.-lea, sau despre eroii mineritul. Astăzi însă... toţi. Acum însă
mineritul, cu avantajul unui loc de muncă neamului Horia, Cloşca şi Crişan ori - Mineritul, din păcate, sunt nevoiţi să
sigur şi bine plătit, dar şi cu fum, praf, Avram Iancu, privirile îi sclipesc şi obrajii aproape a dispărut djn se adapteze cu absolut toate clădirile.
huruit de zdrobitoare, silicoză şi frica de-a i se împurpurează, ca şi cum s-ar jena că localitatea noastră. Mina noua situaţie încercând - Ş i ce veţi face cu ele?
nu-şi lăsa oasele prin surpări sau incendii. se lasă copleşit de emoţie. „Aici, zice, este aproape închisă, mai recalificarea în alte - Le vom putea preda ca
Sunt convins că inconştientul colectiv a Crişan a repurtat prima victorie împotriva- lucrează în jur de 150-200 meserii...
spaţiu altor întreprinderi
preferat tinereţea, fiindcă o dorinţă nemeşilor.” de persoane. Dar Crişciorul - Au ei cu adevărat o care să genereze alt profil
subterană îi îndemna să renască, să revină M ariana îl readuce la realitate, este o comună mare şi ca şansă ca în acest mod să-şi industrial zonei. Dar este
la origini, la viaţa simplă de agricultori şi întrebându,-l ce rezolve viaţa? foarte greu pentru că ne
îndeletniciri alternative: turism, tricotaje, proiecte de viitor are. - Nu avem de ales. In luptăm de aproximativ doi
materiale de construcţii... Ovidiu nu desparte zonă a apărut o nouă
| | Ovidu Furdui ne prezintă satele viitorul lui de cel al întreprindere: fabrica de ani de zile pentru acest
lucru şi nu reuşim. Este
* aparţinătoare: Valea Arsului, Barza şi comunităţii în care a volane de la Brad... O parte
Zdrapţi cu cătunele: Valea Gărzii, Valea văzut lumina zilei, ba, din cetăţenii comunei foarte greu...
Morii, Cornetul, Scoruşul şi colonia mai mult, începe cu lucrează acolo. Eu însă sper —De ce este greu ? Care
Gurabarza - toponime cu rezonanţe sine: „în ce mă ca zona noastră să rămână sunt cauzele?
străvechi, dar şi legate de vicisitudinile priveşte, zice. vreau să o zonă industrială şi să se - Din păcate aceste
industriale, amintind cine ştie ce pojaruri mă perfecţionez găsească, într-un fel sau clădiri n-au fost întăbulate,
pustiitoare. Locuitorii tuturor acestor profesional, n-am de altul, soluţii pentru ca aceşti nu sunt bani pentru a le
aşezări, observă Ovidiu, gravitează în jurul gând să ratez nici o oameni să poată trăi. întăbula noi acum, pentru
Bradului, nu numai că au casele la mai oportunitate pentru a- -Există ceva proiecte în că a apărut o hotărâre de
puţin de zece kilometri şi autobuze din mi lărgi orizontul de acest sens pentru zona guvern care ne spune că
oră în oră, ci şi fiindcă sediul întreprinderii cunoştinţe şi abilităţi.” Crişcior? mai întâi aceste active
Miniere Barza, târgul de joi, spitalul şi , Am o mare încredere Din păcate, deo­ trebuie întăbulate şi apoi
magazinele cu mărfuri mai de soi se află în şcoală, continuă, de camdată, nu există şi nu pot preluate de noi, de
„la municipiu”. aceea am sprijinit şi exista cel puţin până nu se primărie.
Ceea ce mă impresionează la Ovidiu e voi sprijini unităţile clarifică situaţia minei - Vă sprijină în acest
că nu ţine de scaun, considerând şcolare de pe raza Barza. demers autorităţile
îndeplinirea funcţiei de primar o activitate comunei, în special - Ce înseamnă asta? judeţene?
obişnuită, care trebuie desfăşurată cu Grupul Şcolar - Adică încercăm la ora - încearcă să ne ajute,
pricepere şi bună-credinţă, la îndemâna „Crişan”, care, în actuală să preluăm toate colaborăm bine şi mereu se
oricui doreşte şi e capabil să lucreze pentru ultimii zece ani a făcut activele acestei mine, interesează de situaţia
binele comunităţii. Aminteşte în treacăt progrese semnifica­ noastră. Dar peste tot se
necazurile: lipsa banilor pentru a asfalta tive: şi-a adaptat pune problema de bani şi
străzile secundare şi pentru a întăbula toate oferta şcolară aceştia nu prea sunt.
clădirile ce intră în patrimoniul primăriei cerinţelor de forţă de - Ce v-aţi dori foarte
după închiderea minei. Ceea ce-1 preocupă muncă a zonei, are seral, postliceală şi mult pentru comuna Dvs?
cu precădere este atragerea investitorilor şcoală de maiştri.
- Să-şi poată ţine
pentru crearea de noi locuri de muncă şi, Fiind profesor şi fost director al acestui . oamenii acasă, pentru că
mai ales, muzeul etnografic fondat de aşezământ, nu pot decât să mă declar pe
din păcate mulţi dintre ei au
Letiţia Pleşa, „Am o adevărată nostalgie deplin mulţumit de activitatea unui primar plecat în străinătate, la
pentru cântecele ce răsunau în copilărie pe ce e conştient că şcoala poate să-i salveze
muncă.
dealuri şi văi când se întorceau feciorii şi pe mulţi de calvarul disponibili-zărilor.
Mariana PÂNDARU
George HOLOBÂCĂ
LOCURI REVĂZUTE nord, trecând prin sau pe lângă încântător, de care să-ţi aduci lăsate să dormiteze în adâncuri. şi îţi aduci aminte de actul istoric
Oraşul Brad, a avut şi are şi adunarea de la Mesteacăn din
satele Câinelui de Jos, Fomădia, mereu aminte. Fie că e vorba de
CU PLĂCERE Săliştioara şi comuna Vălişoara şi viaduct, peşteri, multe peşteri, oameni hotărâţi, harnici şi buni anul 1784.
Fie că pleci din Deva spre mai departe către Valea dacă e să amintim câteva, ne primitori de oaspeţi. A fost cel Când spui Brad, te gândeşti la
Brad, fie că spre această localitate Luncoiului, pe lângă localităţile gândim la Zidul cel de sus şi Zidul mai animat teritoriu economic şi tulnicăresele din inima istoriei, la
te îndrepţi din localitatea Dia, Luncoiul de Sus şi de Jos, ce dau cel de jos, Groapa Lupului, Dosul cultural din Zarand şi de pe Valea atâtea obiceiuri extraordinare, la
distanţele sunt aproape egale. în oraşul Brad sau, drumul al Vârfului, Şură de sus şi Şura de Crişului Alb, fiind aşezat acolo rapsozi populari, la biserici ce
Diferă la început, denumirea doilea, ceva mai lung, trecând mijloc, atâtea dealuri şi măguri ce unde Luncoiul se varsă în râul înregistrează vechimi de sute de
satelor prin care treci. După ce ieşi prin câteva sate, spre nord vest, prezintă fenomene deosebite cu Griş, fiind favorizat în orice ani.' Oraşul este prim itor şi
din Deva şi traversezi râul Mureş până se uneşte cu primul drum. caracteristici proprii venind din anotimp de natură, cu dealuri şi oamenii doresc ca viaţa lor să aibă
şi Şoimuşul, şoseaua te duce la întâlnim aici, dacă mergem epoca primitivă, de pe timpul munţi bogaţi în aur şi alte ceva din strălucirea aurului, care
Brad. Dacă pleci din Qia şi treci într-o zi pe un drum şi-n a doua dacilor şi al romanilor. Minele din materiale de mare întrebuinţare. a dominat aceste locuri de un
prin satele Bretea Mureşană şi zi pe cel de-al doilea drum, cele jurul multor localităţi ale Bradului Numărul exploatărilor şi pitoresc şi un nepreţuit gând,
Brănişca, după ce ai parcurs cîţiva două văi, a Vălişoarei şi a şi ale altor localităţi din jur: Băiţa, întreprinderilor miniere a fost pentru toţi cei ce trăiesc aici, spre
kilometri pe lângă râul Mureş, Căianului, singurele porţi de Crişcior, Gurabarza, au fost nu foarte mare şi cu mare rezonanţă, care oricând, drumeţul, călătorul,
intri tot în şoseaua cu direcţia intrare din Valea Mureşului pe numai sursa de venit, ci şi locul nu numai în judeţul Hunedoara, scriitorul, în ultimul rând, vine cu
Brad. Mai departe, două drumuri teritoriul Munţilor Apuseni. de milncă de zi cu zi a acestor ci mult mai departe, în toată ţara. plăcere şi pleacă într-un târziu cu
se deschid spre miază-noapte spre De fiecare dată, călătorul localităţi, până aproape de aceste Când spui Brad, spui Zarand un zâmbet înmiresmat.
locul unde ne-am propus să rămâne încântat de zona ce-i iese zile pe care le parcurgem, care fac şi Crişul Alb. Spui ţăranji
ajungem: drumul ce continuă spre în întâmpinare, un traseu turistic aceste vechi zăcăminte să fie ^ărăndenuihUi^^ Miron Ţ1C

TJR^4 l — Z i a r u l c a r e s e r e s p e c tă ş i vă r e s p e c tă/