Page 2 - Calauza_2006_850
P. 2

Pag-2                                                                                                              Călăuza noastră  nr. 850

                                                     asfaltări şi alimentare cu apă.
        INVITAT IA   „CĂLĂUZA noastră”                  -  Din ce partid faceţi parte?
                                                                                                                            stropeam  cartofii  cu
          MIRCEA P Ă TR ÂN JA N                    .  Sunt  preşedintele  organizaţiei            M A N A                   Deteteu şi mirosea toată
             -  primarul  comunei  ROMQS      comunale  a  PD,  dar  sincer  să  fiu  nu  îmi                               ţarina,  de  nu  puteai  să
                -  urmare din pag.  1 -       .prea place politica. Iau însă ce-i bun din ea.   A U R O R A                 respiri.
          -  înseamnă să te achiţi de promisiunile   Politica o fac pentru om, în folosul lui.  N-a  bătut  niro,e#i Itaba  pentru  a  ne   -  Aşa-i Nană Auro­
                                                 -  Câte localităţi componente are comuna
       făcute, să nu promiţi ceea ce nu poţi să faci.   Radios?                        anunţa ceva. Nana Aurora şi-a luat găleata   ră, dar, acum se găsesc
       Eu unul am făcut pentru oamenii localităţii                                     pe care o folosea numai în acest scop şi   altfel  de  substanţe  cu
       mele, mult mai mult decât am promis. însă   -Comuna are cinci sate aparţinătoare în   s-a  dus  la  hofda de  cartofi  şi după ce  a   care să-i stropim.
       a fi primar înseamnă a avea multe satisfacţii   care trăiesc 2858 de suflete:  Ciungu Mare,   văzut că nicf fundul găleţii hu se umple,   -   Ai  dumneata
       dar  şi  neîmpliniri.  Eu  am  avut noroc:  am   Pişchinţi,  Romoşel,  Romos,  Vaidei.  Pe   tare  s-a mirat  şi chiar şi-â fSkririt cruce.  -   dreptate  că  s-au  făcut
       mai  multe satisfacţii.  Asta probabil pentru   teritoriul comunei, activitatea de bază este   „Nu-mi vine să cre<t că în acest an, e aşa   alte produse, dar toate costă bani. înainte
       că îmi place să fiu mereu alături de oameni,   agricultura  şi  creşterea  animalelor.  Putem   de puţin Colorado.  Umpleam vreo  patru   vreme,  soluţiile  de  stropit  se  dădeau  de
       să le ascult păsurile, bucuriile şi necazurile.   vorbi  şi  de  cultura  pomilor  fructiferi,  iar   găleţi  şi  le  dădeam  foc.  Făceam  în   gratis,  era  ceva  ajutor  pentru  noi,
       Iar  astăzi  sunt  şi  mai  mândru  că  mă  pot   pădurea  de  care  beneficiază.comuna,  a   marginea  holdei  nişte  muşuroaie,  peste   agricultorii. Dar, hai să te întreb ceva? Ştii
       bucura împreună cu ei.                 condus  în  mod  firesc  la  dezvoltarea  unor   care  turnam  motorină şi  apoi  le  dădeam   când a apărut Colorado la noi în ţară?
          -   Vorbeaţi  de  satisfacţii...  Care  sunt   meşteşuguri le-gate de prelucrarea lemnului.  foc. Când se încingeau bine, începeau să   -  Prin anii  ’50, Nană Auroră.
       rezultatele  care  v-au  adus  cele  mai mari   -   Aşadar,  Romosul  este  o  comună   pocnească şi să se împrăştie care-ncotro,   ~ Aşa e. Ai dreptate că, eu eram elevă
       satisfacţii?                           bogată,  cu un primar bogat...           iar mirosul persista mai multă vreme”.  în primele clase primare şi ţin minte că,
          -   Vă  spun  câteva  dintre  ele.  Din   -  Nu,  eu  nu  sunt bogat.  De  când  sunt   O privesc pe nana Aurora şi  o  admir   ne  ducea  Domnu  învăţător,  să  culegem
       fondurile  primăriei  am  introdus  gazul   primar,  am  sărăcit.  Nu  mă mai  pot  ocupa   cum se  uită-n lungul holdei.  O  văd  cum   Colorado. Se dădeau şi ceva premii. Noi,
       metan în comuna Romos  şi  se lucrează la   de  meseria  mea  de  agronom,  nu  mai  am   se minunează de cartofii cu vreji sănătoşi   elevii, eram îndemnaţi şi de alte activităţi:
       introducerea acestuia şi în satele Romoşel   timp de casă, de familie. Dar am mulţumirea   şi curaţi.                culegeam  frunze  de  dud  şi  hrăneam
       şi  Vaidei.  Am început lucrările  la  drumul   că fac  ceva pentru comunitate,  pentru cei   -   Da,  iacă,  credeam  că  mer  şi  de   viermii  de  mătase.  Da,  bine  că  ne-am
       Vaidei  -  Pişchinţi.  S-au  reparat  şcolile  şi   care m-au ales în fruntea lor. Dacă îi văd pe   gândacii  ăştia  afurisiţi  nu  mai  scap.  Mă   scăpat de Colorado, dacă ne-om fi scăpat,
       căminul  cultural  din  comună.  Avem  de   aceşti  oameni  m ulţumiţi,  sunt  şi  eu   minunez,  dragă Domnule,  de  ce  văd.  în   că, noi, pe vremea aceea tot îi chemam să
       asemenea  proiecte  în  derulare  pentru  mulţumit, bogat sufleteşte.                                                vină  americanii.  Parcă  americanii  ne-au
                                                                                      anul ăsta nu sunt nici gândaci şi nici mană.   adus Colorado. Zic şi eu ce-am auzit. Dacă
           PARLAM EN TU L                     PAMFLETELE TRANZIŢIEI                   E semn bun de la Dumnezeu că ne scapă   greşesc să fiu iertată...   Miron  ŢIC
                                              M IT O L O G IE  PO LITICA              de  aceste  gângănii  urâte.  Mai  demult.
                  S T R Ă Z II                        -  urmare din pag. 1 -
                                                 Vocaţia de Terminator l-a propulsat pe   LEAGĂNUL PĂDURENILOR                     CRONICĂ AMARĂŞTEANULW
               -  urmare din pag.  1 -                                                    România, o fregată în derivă               TOTUL E DE VÂNZARE
          • La sfârşitul săptămânii trecute, la Deva,   marinarul de cursă lungă în fruntea Partidei   -  urmare din pag. 1 -       (INCLUSIV SECURITATEA
       pe  platoul  din  faţa  Casei  de  cultură,  s-a   Demolatorilor  (PD)  printr-o  lovitură  dată   Din echipaj fac parte şi eu, cu românii de rând,
       desfăşurat  Târgul  Meşterilor Populari  din   la  mir  liderului  naţional  în  fluide  -   Petre   noi tragem la rame pentru a redresa  şi  a pune pe   NAŢIONALĂ)   j
       toată  ţara.  Gama  variată  de  produse  şi   Roman -, care îşi pierduse capul din pricina   linia de plutire fregata, dar comandanrui se ceartă   —  urmare  din pag.  1  —
       preţurile acceptabile au atras un număr mare   sindromului de grandoare, care îi întunecase   cu secundul, cu mecanicul şef cu timonierii, cu cei   LV.  asemenea  :r.d: »id  pericu­
       de vizitatori în toate cele trei zile de culoare   minţile şi îl transferase din lumea reală în   ce fac de cart şi nu bagă de seamă că echir_’ui o   los.  apa:  ir.  s  are  ae  libertate,
       şi  măiestrie  a  creatorilor  de  frumos  din   cea  imaginară.  Compresele  pe  care  i  le-a   duce din ce în ce mai greu. întreb! Oare n~  V e^te   poete  rn câr.r  să  atenteze  la
       judeţele:  Hunedoara,  Suceava,  Vâlcea,   pus Traian Băsescu l-a adus la poziţia iniţială   frica de o răscoală a echipajului care din pur: de   lioenaiea ş:  -tara  p~.căruia dintre
       Harghita, Covasna, Sibiu, Teleorman etc.  de profesor universitar în fluide, este drept   vedere numeric este mult mai  mare!' Consider că   cetăterr  iL~_  r  . ,aer.:  ti  este un
          • Prin sentinţă judecătorească, câţiva şefi   cu ceva avere dobândită în perioada în care   nu. De ce? Pentru că echipajul -u-u a_'e> c :zducă:--   perlac’  pec~a  securtctiea  naţio­
       de servicii din cadrul Primăriei Petroşani -   era cel mai frumos şi mai iubit de fetele de   în 2004. E: <ur: puţin: dar r-icVc. sur.: ‘-a— au cu   nală  S-  :rcnr  pentru  milioane
       cât şi  edilul  şef.  sunt  obligaţi  să plătească   la AP AC A. Tot aşa a scăpat şi de Theodcr   gărzi de corr şi -a o s o c i r*:<: îreca eemur c  _  -  a  a   re  r r 'i r   'ir   re ::r_   : a  să  nu
       întregul  prejudiciu  creat de  proprietarii  de   Stolo) an,  pe  care  l-a  plimbat  prin  ţară  în   înglodai în dacocia.  cave.  rx c z a e  esc  2'  n are a   vrrreasci  i-iu  râse  znsxni din
       cabane  şi  terenuri  din  Masivul  Parâng   rum  .nfemal  in  campania  e.ectoraiă  până   Şu & e c a . . .:  -• .creNC mcc  ne  nzr:*m    m  . r   e  o r .   ..  acre  J -a u
       bugetului  local,  prin  r»eachitarea  pentru   când  omul a căzut epuizai suc  masa ş*  t-a   ir c n r - 'v n . Ia esae  eră. ăi-   re —;c.;e em ne  ipimr"  s,i  «cele  re n  na.  Pentru
       ultimii cinci  ani  a revedemeior.     luat locul, mai ales cupă ce dâiese cu capsri                                        :   -~e.i  ol  -  i i i   es:e  evident
          • De necrezut, dar adevărat. Aproape 200  de  o  uşă  din  sttciâ  pe  care  n-a  vizrat-c.                              r i  ne  t  ar  r ă r   îrtr-o  sock-
                                              preocupat  f;-r.c  de  prcrrta-:  im penar. :ă
       dintre  cei  aproximativ  1000  de  profesori   Fenomenul  se  repetă  în  variante  aprcp;a:e                              a.e  -  tare  :r : e   — i-săvie  este
       care au susţinut examenul de titularizare în   şi  la alte partide, căci poziţia temporară pe                              r*  r._ă.  ir.  rare  :::ai  este  de
       unităţile  şcolare  din judeţ,  au  obţinut  note   care o ocupă liderii le asigură o vizibilitate                           -r.rar;  -    :s: .  securitatea
       sub 5, niciunul dintre  aceştia neluând nota   relativă  pe  termen  scurt,  după  care  dispar   zilnice apărând pe c-'-mardar.a re -ac-oa cârc r-ct   noastră  a  tuturor.  Ni  s-a  mai
       maximă  10.  îngrijorător pare  a fi  numărul                                                                              dovedit  încă  o  dată  (dacă  mai
                                              în  anonimat  sau  în  lumea  afacerilor.  Cei   am tnmis iaumc-râ aleşi: r.->u:  rar-^re-‘ar  cere
       mare de note între  1  şi 5.           căzuţi în dizgraţie nu mai au capacitatea să   sunt neglijaţi.  n„ au ir.fem ::  !e  ia rece  re  cceea   era nevoie) că instituţiile statului
          • Ministrul Gheorghe Barbu a primit re­  recupereze acest handicap. Cine a mai auzit   îşi permit de a iua decizi: r.er-op-.are c_r:   erei   şi  onorabilitatea  lor  sunt  vorbe,
       cent  Diploma  de  „Cetăţean  de  onoare”  al   de  foştii  lideri  ai  unor  partide  ca  Victor   nave. Parlamentul este pnma putere ir '*_i:  E.. con­  goale  şi  că  trăim  într-o  perma-^|^
       comunei Vălişoara, graţie sprijinului acordat   Surdu, Theodor Meleşcanu, Valeriu Stoica,   form  constituţiei  aşa  cum  noi  air.  verat-o  poate   nentă  m inciună.  Ni  s-a  mai
       acestei localităţi.                    Nicolae Manolescu, Radu Câmpeanu, Vic­  readuce la plutire nava. am zis poate, dar mi ştiu   dovedit  încă  o  dată  că  pentru
          • în dorinţa recalculării unor pensii, până   tor  Ciorbea,  Emil  Constantinescu,  Dinu   dacă  şi  vrea.  Parlamentul  are  la  îndemână  n_ate   aceşti  lacomi  nu  există  nici  o
       în prezent s-au depus  la C.J.P.  Hunedoara                                                                                limită  când  e  vorba  să-şi  umple
                                              Patriciu (cu excepţia prezenţei lui la Parchet)   pârghiile numai să vrea să le folosească aer r.â :em
       peste  32.500 de  adeverinţe  cu  salariile  şi                                                                            buzunarul.  Afirmă  domnii  de  la
                                              Radu Vasile, Simirad, Vasile Lupu, Mircea   să nu fie şi aici grupuri cu interese diferite. c„ cate
       sporurile de care au beneficiat pe perioada   Ciumata, Niculescu -  ACR, Mânzatu ş.a. ,   că noi i-am ales să ne apere de biciul bogătariior   SRI (şi alte sevicii secrete) că nu
       cât au fost angajaţi solicitanţii. Peste 31.000   care  s-au  încumetat  să-şi  facă  partide  ori   care  nu  se  mai  satură  adunând  a\eri.  asuprind   era  de  com petenţa  lor  să-l
       de adeverinţe au fost soluţionate.     aripi dizidente, în care visau  să-şi  trăiască   propriul popor (echipaj). Nu văd nici în viitor ca   supravegheze,  atunci  care-or  fi
          •  Controalele  efectuate  de  inspectorii
                                              veşnicia politică, urmând să fie ridicaţi even­  aleşii să propună şi să voteze legi noi pentrj a apăra   competenţele  dacă  un  terorist
       I.T.M. Hunedoara s-au finalizat cu sancţiuni   tual pe vreun soclu în postumitate şi plantaţi   interesele  noastre.  Democraţie  nu  ir.seam.nă   periculos  nu  intră în  sfera  lor de
       contravenţionale  ce  depăşeau  valoarea  de   într-un sens giratoriu spre aducere aminte,  exploatarea omului de către om, cu acec o ogar de   activitate?  Vedeţi  stimaţi  amă-
       500 000 lei.   ___________________ __                                                                                      răşteni  ce  „poate  corupţia  gene­
                                                                                     extirpare se mândrea vechea clasă muncitorească
                                              doamne, nu e acolo, un sandviş, se preface   care pe bune,  a eliminat nu  în  totalitate  dar  trei   ralizată”?  De  dragul  arginţilor,
        PICĂTURA  DE  VENIN  SI...            că notează de parcă stenografiază şi prinde   sferturi  da,  au  fost  trei  clase  sociale  dar.  cea de   aceşti  jefuitori  de  ţară,  scot  pe
          LINGURIŢA  DE  MIERE                a roade precum o şoricioaică: cronţ, cronţ,   mijloc a fost cea mai numeroasă. Diferenţa dintre   tarabă  (spre  vânzare  în  folos
                                              gâl,  gâl.  încă  o  conferinţă  de presă  şi,  pe   capitalism şi socialism este una:  „Bătaia". în  so­  propriu)  securiatea  naţională.
                                              ziua de azi,  in-suliţa şi-a asigurat hrana şi
             FURSECARII  (Pamflet)                                                   cialism dacă nu te ţineai de lucru te bateau la palme   Vedeţi  de  ce  trebuie  găsite  forţe
                                              silueta. De acum tot aşa şi în curând va să
               -  urmare din pag. 1 -         arate  ca  şorlina  (uliu  păsărar),  idealul  de   şi  la  tălpi,  te  închideau  pentru  trei  luni.  apoi  te   politice  capabile  să  lupte  „pe
         Iată cum, datorită lor, se poate îmbogăţi   ziaristă pentru condeiele hunedorene.  Aşa   trimitea la lucru, acum bătaia este la burtă, nu lucrezi,   bune”  împotriva  corupţiei?  însă
       vocabularul engletizat al limbii române: de   se face că, întâlnindu-le, în mici haite, (sunt   nu mănânci dacă vrei să lucrezi nu ai unde. pentru   singura forţă curată din  punct de jl
       la  substantivul  „fursec”  se  ajunge  la   mult prea importante ca să circule solo), îţi   că mai marii noştri au distrus obiectul muncii. Rog   vedere  al  corupţiei,  s u n te p ^
       „fursecăriţe,  a furseca,  fursecăreală”.  Din   vine  să  le  întrebi,  în  loc  de  salut:  „Mai   Parlamentul să-şi intre în atribuţii şi ce nu face bine   dumneavoastră,  stimaţi  amărăş-
       păcate şi cuvântul de bază e o făcătură, un   fursecaţi, mai fursecaţi?” sau „Mai şorliniţi,   poporului să fie eliminat. Nu vă apăraţi interesele,   teni  (cine dă  şpagă  să corupă un
       împrumut  din  franceză,  unde  „fursec”   mai şorliniţi?”.                   ci pe ale poporului. Să vă ajute Dumnezeu.   sărac?).
       denumeşte prăjiturile mici şi uscate, având                                                                          banalizează.  Oroarea  ne  massifică,  dar~J
       forme  variate.                        ["  S o c ie ta te a   c iv ilă   -    salt  de la aşa-zisul „sat planetar”(vezi Ald-   altfel. Avem libertate'  Dar ce libertate au I
         .Hursecarea”, adică hrănirea cu fursecuri,   LIBERTATEA DE A FI  LIBER, SAU   rin Toffler), la „satzul interconectat”: orice   cei  ce  ne-o  administrează,  după  reţete, |
       se  face  după  un  anume  ceremonial.  Pe    CURCUBEUL DIN  NOROI?           se petrece undeva, în aproape instantaneul   reetinguri şi alte cele care ne fac să răsucim |
       mesele  sălilor  de  conferinţe  te  întâmpină   '   ~ urmare din pag.  1 -   clipei,  poate  fi  văzut  de  oricine,  oriunde   limba-n  cerul  gurii,  cum  după  invazia
       farfurioare  cu  fursecuri,  înconjurate  de   I   Nu e rostul meu de a face teozofic, dar   există televizor, captând imaginea „on line".   slavilor în spaţiul în răspăr după retragerea'
       sticloaie'le  de  citrice.  Fursecăria îşi  aşază   | e o legătură între afirmaţia mea şi subiectul   Sateliţii sunt ochii „exoftalmici” ai planetei,   Aureliană,  ne-o  răsuceau  bogomilicii  şi |
       tacticos  şi  acaparativ  poşetoiul pe  scaunul   . acestui articol.          aşa  cum  telescopul  Hubble,  holbat  spre   chirilicii ori Asăneştii aşa zisului stat Rom-1
       alăturat,  prevenitiv,  pentru  a dispune  „de   Trăim  să  vedem  prin  televiziune,  galaxii...                    Bulgar a lui Ioniţâ Assan (Hassan ?) ...   .
       tot  tacâmul”,  face  botic  de  blazată,  ia  un   I interconectaţi, deja globalizaţi, mutaţia în  Vedem şi nu ne credem ochilor? Vedem   (va urma)    ■
       fursec,  strâmbă  din  năsuc,  fiindcă,  vezi                                 şi  -   vrem  ori  ba,  -  credem.  Oroarea  se
                                                                                                                             ra
       Q j /  y j C /^ ^ 4                     S" T R Ă  — Z i a r u l   c a r e   s c   r c s j p c c t ă   ş i
   1   2   3   4   5   6   7