Page 3 - Calauza_2006_853
P. 3
Călăuza noastră nr. 853 Pag. 3
E V E N IM E N T S I S A R B A TOA R E
Duminică, 13 august a.c. a fost la iŞtie totul despre sat şi oamenii săi: viaţa a zeci şi zeci de aşezări.
Bulzeştii de Sus, de Jos şi în satele - Cum s-a născut ideea de a elabora, Podul natural de la Grohot,
aparţinătoare zi fastă, zi de sărbătoare. Au în familie, această preţioasă şi peşterile nenumărate, păs-
venit „moţii din ţară”, fără doniţi şi ciubară, pretenţioasă lucrare? trăvăria, vor atrage în viitor
ci cu dorul locurilor natale. Vrednicul - Din dragoste pentru locurile natale ale mulţi turişti români şi străini.
primar, în totului totul moţ zărăndean, după tatălui meu; eu făceam astfel şi un exerciţiu De aceeaşi părere este
chip şi fapte, îm preună cu întreaga de competenţă în meserie, licenţiată fiind primarul Dumitru Stănilă,
comunitate a organizat sărbătorirea a 565 în economia turismului, o şansă, o mare un om modest şi harnic,
de ani de la atestarea documentară şansă pentru locuitorii unei comune care, apreciat de localnici.
(maghiară, fireşte), deşi aşezările din în perioada interbelică, se bucurau de măritate la Brad ori prin satele din
această fermecătoare zonă etnografică şi, atenţia specială a autorităţilor odată cu Profităm de prezenţa domnului Ioan jur, „vin când aud chemarea de tulnic”,
în curând, turistică, sunt, după mărturii constituirea Oficiilor Locale de Turism P ăran, vicepreşedintele Consiliului zice intelocutoarea noastră, care are 70
judeţene şi comunale. Un Judeţean care, intervievat, îşi justifică de ani „dar mulţumeşte lui Dumnezeu că
*
asemenea oficiu era la Baia venirea la Bulzeşti, deşi în judeţ se derulau încă mai poate cânta”. Este umblată
de Criş şi avea ca principală concomitent încă vreo trei mari manifes prin lume; la Bucureşti, la Blaj, şi dife
destinaţie comuna, satele tări mai atractive pentru imagine şi rite festivaluri naţionale, dar şi prin
comunei Bulzeşti cu ispi prezenţa la urne. Are două motive străinătate: Germania, Elveţia. Vorbeşte cu
titoare trasee şi oferte. credibile: este şi domnia sa moţ de la Balşa, căldură despre tulnicăresele er şi ale
- Am simţit, citind lucra şi nu îi este indiferentă starea drumurilor Bulzeştiului. Cunoaşte vreo 20 de
rea, ca autor de asemenea din Zarand. Aşa se şi explică mastodonţii „melodii-chemări” de tulnic: a drăguţului,
lucrări, că anumite capitole de pe drumul Baia de Criş-Bulzeşti, pe care cântarea oilor, chemarea peste deal,
s-au bucurat de cunoştinţele i-am surprins lucrând şi duminica. alarmarea satului la vreme rea, chemarea
unui autor avizat. Vă opriţi Vicepreşedintele Păran este un ins care lui Avram Iancu...
aici, ori, pe lângă oficiul vorbeşte puţin şi face mult. Vorbind despre ***
dumneavoastră turistic, va Bulzeştiul turistic cu drum civilizat şi Bulzeştenii sunt cei mai ospitalieri
să fiinţeze o consultanţă civilizator, ne-a amintit că în judeţ se mai moţi. Aceasta se explică, probabil, şi
vizavi de monografii agro- lucrează în acest an la peset 20 de drumuri prin memoria sângelui; ei, generaţii de-a
turistice, culturale şi judeţene şi comunale. rândul au umblat prin ţară cu „doniţe şi
istorice? *** ciubară”, bucurându-se de găzduirea
arheologice, milenare. A fost un prilej -~A fost o muncă grea. Autorii au ieşit Primarul Dumitru Stănilă are emoţii. E românilor de pretutindeni. Deşi puţini mă
pentru lansarea monografiei comunei, din biblioteci şi arhive şi au intrat în casele la primul mandat Aşteaptă oaspeţi care cunoşteau, ca profesor şi scriitor, am fost
lucrare excelentă şi impresionantă realizată oamenilor. Tatăl meu a mers aproape în onorează manifestările: Iosif Blaga, poftit pe omenie de zeci de familii, întâia
de un fiu şi de o „nepoată” a localităţii: toate gospodăriile celor zece sate ale primarul municipiului Orăştie, Ioan Păran, dintre acestea fiind Primăria. Am ales
Aron şi Elena Pârva-Betea. comunei pentru documente, mărturii, vicepreşedintele C.J., primari din comunele familia juristului Ioan Stănilă, prieten
*** iconografie. Mărturisesc că m-a pasionat, învecinate şi fiii satuluj, mai cu seamă pe de-o viaţă, şi pe aceea a finului său Traian
Monografia, sponsorizată generos de că am deprins experienţă. Pasiunea vieţii aceştia, care au venit de la Piteşti, Tuhuţ, cu soţia Dorica şi bătrâna Valeriâ
firme hunedorene cu vocaţie de mecenat, mele rămâne turismul, ori Bulzeştiul cu Timişoara, Arad, Deva, Brad etc. Străuţ, un fel de Sfânta Vineri în gân
precum S.C. Carpatcement Holding Deva oamenii lui are vocaţie turistică. Probabil - Sunteţi tânăr primar, şi ca vârstă şi direa locală, al cărei soţ, făcător de bine, a
S.A.,S.C.Gutemberg Polidava S. A. Deva, că în sângele bulzeştenilor se află „dorul murit anul trecut într-un
S.C. Minixfor S.A. Deva şi S.C. Deva - de ducă”, dar şi nevoia de a colinda ţara cu accident, făcând binele.
Gold S.A. este una de tip clasic, având ca produsele din lemn care le asigura Gospodăria, demnă de
model monografii din Mărginimea existenţa. stampele elveţiene. Aşezată
Sibiului, adică e o lucrare ştiinţifică, *** taman sub piciorul Bulzului,
elaborată cu migală, minuţie şi probitate Discuţia continuă şi devine tot mai cocoloşul de munte a dat
£ în documentare şi prelucrarea datelor. interesantă. Aflăm care sunt formele şi numele satului. Mă simt de
Impresionează capitole precum cel care resursele turismului local: aeroterapie, cura parcă ne-am cunoaşte de
£> priveşte viaţa socială, meşteşugurile, viaţa de teren, pe cel puţin cinci trasee, când lumea. Au două gos
oamenilor. De o noutate absolută este bioclimatul tonic al peşterilor, practicarea podării; pot găzdui pe cei
capitolul intitulat „Vocaţia turistică a turism ului piscicol şi cinegetic, a mai pretenţioşi turişti străini.
comunei Bulzeşti”, elaborat de Elena turismului cultural şi religios (biserici Sunt mândri de naşul lor,
Pârva-Betea, licenţiată în economia monumente istorice, o fostă mănăstire, Ioan Stănilă; acesta pe bună
turismului, ea înseşi o „atracţie turistică”: tulnicăresele, meserii artizanale tra dreptate se mândreşte cu
o frumoasă moaţă cum „n-a văzut târgul diţionale etc.), a turismului etnografic şi finii. Traian este directorul
de la Găina”. recreativ. Se adaugă disponibilitatea la' minei Certej. Am surpriza să
. ***. găzduire şi numărul în creştere al caselor găsesc în biblioteca familiei
Elena Pârva-Betea este fiica lui de vacanţă. ca mandat. Aveţi emoţii, de ce? cartea mea de „Legende strămoşeşti” şi să
Aron şi, glumind, zice că tatăl e fiul, Atât Aron Pârva cât şi Elena Pârva- - Pentru că organizez o primă dau un autograf.
iar ea este nepoata satului Bulzeşti. Betea îşi motivează „înhămarea” la acest manifestare de acest fel. Pentru că mă Am trăit o zi în Rai, la Bulzeşti. Am
Intervievată pentru „Călăuza noastră” demers şi printr-o realistă perspectivă întîlnesc cu oameni ai locurilor plecaţi de constatat cu amar lipsa de la manifes
răspunde cu nonşalanţă celui c.e asupra localităţii. Odată cu dispariţia mult timp. Pentru că mi s-a spus că va fi tări a reprezentanţilor Direcţiei pentru
mineritului, localnicii mai prezentată publicului, alcătuit din oameni Cultură şi ai Direcţiei de conservare
au două şanse de vieţuire şi mândri şi patrioţi, una dintre cele mai bune de... castraveţi, probabil. De aici, unde
supravieţuire: turismul şi monografii din judeţ. Apoi, 565 de ani câteva biserici monument istoric stau
creşterea vitelor. Poten trecuţi de la atestarea documentară a într-o rână, pregătite să plece la judeţ.
ţialul, subliniat şi în discuţia localităţii nu e un prilej sărbătoresc A lipsit, cu excepţia „Călăuzei noastre”,
cu Aron, este imens şi oarecare. ‘ presa cu presării şi fursecarii ei. Au
original. Bulzeştiul a fost De noi se apropie profesoara Mărioara preferat, cred, păstrăvilor cu care ne-am
dintotdeauna puntea de Aslău, o mândrie a satului, care a ono omenit la Bulzeşti, laptele lupoaicei
legătură, prin drumuri rat învăţământul hunedorean cu priso capitolino-căzăcească de la Brad. Dacă ar
lesnicioase şi poteci, dintre sinţă. Apoi ne atrage atenţia grupul de fi ştiut despre belşugul mesei încheiată cu
Zarand şi Apusenii istorici tulnicărese, în costume moţeşti sobre şi păstrăvi cât încape, ar fi dat iama, cu căţel
^ v ‘ - a ? cu Câmpeni, Abrud, So- cu tulnice noi.
^ if , *>. 4; cu purcel; adică cu fotograf, ucenic,
hodol. Este şi locul de Pe femeia vârstnică ce le instruieşte o redactor şef şi şofer.
Ji 1 * trecere către M untele cunosc de laŢebea, Curechiu, Dupăpiatră, Pe oamenii buni Dumnezeu îi răsfaţă.
Găina. Reabilitarea vechilor de la alte manifestări culturale zărăndene. De data asta pe bulzeşteni i-a răsfăţat cu o
1 <,* ’ # i *$?j£
drumuri, a liniei de autobuz Impresionează grupul, dar şi indivi superbă zi de august.
> > . f* . .* .1 « . ... 1 » ...... *•• JŞ* .*
Brad-Câmpeni, arrevitaliza dualităţile. Tulnicărese de copile, acum, Pagină realizată de Gligor H AŞA
Cş4JLş4. LIZsl , IVOSiST R Ă — Z i a r u l c a re se? r e s p e c t# ş i va r e s p e c tă I
