Page 4 - Calauza_2006_857
P. 4

Pag. 4                                                                                                             Călăuza noastră nr. 857


                                                         1946  şi  apreciată  cu  calificativul  „Magna  cum  Pentru  studentul  Nicolae  Boboc  a  fost  o  şansă
      MAR! PERSONALITĂŢI HUN EDO RENE
                                                         laudae”.  Cu  toate  că  programul  său  zilnic  era  foarte  extraordinară  ca  în  calitate  de  secretar  muzical  al
             NICOLAE  BOBOC                              încărcat,  a găsit timp pentru a cânta în corul „Carmen”  Orchestrei  de  cameră  din  Bucureşti în  perioada  1942
                                                                                                             -  1946,  să  asiste  la repetiţiile  şi  concertele  orchestrei
                                                         condus  de  loan  D.  Chirescu  cu  care  a  avut  posibili­
                   -   urmare din  nr.  856 -            tatea  de  a  participa  la  execuţia  unor  mari  lucrări  sub  bagheta  marilor  dirijori  români,  George  Enescu,
        La  Universitate  studiază  Istoria  Filosofiei  cu  Ion  vocal-simfonice  sub  bagheta  lui  George  Enescu:  Ionel  Perlea,  Theodor  Rogalski,  Constantin  Silvestri,
     Petrovici,  Logica  cu  Mircea  Florian,  Sociologia  cu  Simfonia  a  IX-a  de  Beethoven,  „Damnaţiunea  lui  ca  şi  a  dirijorilor  străini  sosiţi  la  Bucureşti.  Pentru
     Dimitrie  Guşti,  cu  Mircea  Vulcănescu  Etica,  Estetica  Faust”  de  Berlioz,  „Requiemuî”  de  Faure, „Simfonia  aceste concerte  Nicolae  Boboc  redacta programele  de
     şi  Critica  Literară cu  Tudor  Vianu,  Psihologia  cu  G.  a  IlI-a”  de  Enescu,  la  cel  mai  înalt  nivel  artistic  din  sală;  Cu  regularitate,  sâmbătă  dimineaţa  era  prezent
     Zapan,  Pedagogia  cu  G.  G.  Antonescu  şi  T.  Narly.  România.  A fost de asemenea membra al Coralei Mu­  la  repetiţiile  Filarmonicii  urmărindu-1  pe  George
     Practic,  atunci învăţământul românesc  superior  se  află  nicipiului  Bucureşti,  al  corului  Teatrului  Naţional,  Georgescu  şi  pe  alţi  mari  dirijori.  La  aceste  repetiţii
     la  apogeul  existenţei  sale,  era  de  nivel  european  şi  a  precum şi a câtorva coruri bisericeşti.  Cu remunerările  şi-a  însuşit  marele  repertoriu  simfonic  şi  multe  din
     format  mari  specialişti  în  toate  domeniile.    modeste  de  la  aceste  colaborări  a reuşit  să-şi  acopere  tainele  artei  dirijorului  de  orchestră.  Unele  seri  le
        Formaţia  sa  intelectuală  complexă,  multidis-  nevoile  materiale.                               rezerva  spectacolelor de  operă cu  cele  mai  importante
     ciplinară,  şi-a  spus  cuvântul  pe  tot  parcursul  vieţii,   Dar  capitala  ţării,  ca  de  altfel  toate  marile  centre  lucrări  din  repertoriul  universal  şi  cu  cele  mai  bune
     începând cu lucrarea sa de licenţă de la Universitate -   universitare  şi culturale ale ţării,  oferă mari posibilităţi  distribuţii  din  ţară  ia  acea  dată.
     „Psihologia  percepţiei  muzicale”  -   susţinută în  anul  de  afirmare tinerilor talentaţi  şi  dornici  de învăţătură.  (va urma)    Gh. BERCEA

                                        informaţie  al  copiilor oferit de  dascăli  trebui noi să apărăm mai presus de orice,
      ŞCOALA COPIILOR                   în  virtutea  meseriei  pe  Care  o  au  ar  VIAŢA  COPIILOR  dar  în  oraşele   ORIGIN6R  UNOR  D6NUMIRI
               NOŞTRI                   trebui  să fie  acelaşi  pentru  toată  clasa  noastre  n-ai  să  vezi  legitimându-se  un   G€OGRRFIC€
                     *                  DAR,  oare  când  va  dispărea:  una  se  puşti într-un bar sau o terasă şi dacă nu   CANADA. Când navigatorul  francez Jacques
        Noul an  şcolar a început.  De  la  1   predă  la  ora  de  curs  în  clasă,  altceva  are 18 ani să fie trimis Ia mama Iui. NU.   Cartier a început să exploreze  la începutul  sec.
     septembrie  a  început  şi  noul  an  se  face  acasă,  în  particular  la  şcoala  Ba mai mult după ora  10 seara baruri şi   XIV, estuarul fluviului Sfântului Laurenţiu (situat
     agricol...sau  ar  fi  trebuit  să înceapă  paralelă,  plătită  cu bani  grei.  E un joc  terase, pline ochi...  că dacă pe X-ulescu   în partea de NE  a Canadei)  a rămas  dezolat de
     cu  pregătirea  ogorului  pentru  periculos  totuşi  acest  mod  de-a  face  îl  lasă mama  şi tata pe  Y  şi Zet la fel,   priveliştea deprimantă a acelor locuri.
     semănatul  grâului,  dar  cine  se  mai  şcoală cu elevii  atât cât se face şi-apoi  nu-i  poţi închide pe copii  sub un clopot   întâlnind nişte băştinaşi,  i-a întrebat ce este
     poate  gâncţi  la  aceste  „banalităţi”  cine vrea mai mult să plătească; Va veni  de  sticlă  DAR  o  interdicţie  clară  a   acolo.  Băştinaşii  i-au  răspuns:  Ca  na da.  Când
     când  suntem  spectatorii  unei  o zi când minunile acestea de copii vor  autorităţilor ar schimba şi  ar îmbunătăţi   exploratorii francezi  au învăţat mai  târziu  limba
     bălăcăreli  naţionale.  Aş  fi  tentată  să  fi  tot mai  obraznici  şi  mai  rebeli,  mai  acest aspect,  Ajută Dumnezeu  şi intrăm   băştinaţilor, au aflat că expresia Ca na da însemna
     spun  fără  precedent  dar...n-a  fost  greu de stăpâhit şi vor spune: „Păi dacă  în UE, pe-acolo copiilor nu li se permite,   „Aici  nu  este nimic”.  Dar numele  ţării  a rămas
     sezon fără bălăcăreală,  acum nu este  tot plătim ore de meditaţii, ce sens mai  totuşi  cât or fi  ei  de  democraţi  să  intre   CANADA.
     săptămână  fără  scandal  şi  totuşi  au  orele  de  la  şcoală?”  Şi  copiii  de  în  baruri  şi  să  hălăiduie  pe  străzi   AMERICA. După cum se ştie, numele noului
     şcoala a început.                  obicei  nu  pun întrebări  retorice,  ei  cer  noaptea,  ba  mai  mult  sunt  cooptaţi  în   continent „Limtea nouă”  (America de astăzi)  nu
        Câţi  copilaşi  se  vor  bucura  de  răspunsuri  clare.              activităţi cu caracter social sau ecologic.   a fost luat nici de la numele lui Cristofor Columb
     această sărbătoare  şi  câţi  vor rămâne   Când ploaia sau grindina loveşte un  Ar fi bine  să conştientizăm măcar două   sau al altor descoperitori ci a fost luat după numele
     pe  dinafară?  întrebare  retorică.  ogor cu grâul numai bun de secerat câtă  aspecte:  1)  Din  munca  acestor copilaşi   lui Amerigo Vespucci, un navigator florentin, care
     Dincolo de starea socială şi materială  tristeţe  apasă  sufletul  ţăranului  care  ne  vom  primi  pensiile  şi  2)  Dacă  de   a  luat parte  la  mai  multe  expediţii  în  America.
     poate fi şi destinul fiecăruia, cum are  l-a  semănat!  Să ne  gândim totuşi  şi  la  copii nu avem grijă ne mai putem numi   Totuşi există o ţară în America de Sud, care poartă
     el,  copilaşul,  noroc...după  cum  i-au  copiii  care  se  pot  pierde  astfel  sub  un popor creştin? Nu există bogăţie mai   numele  lui  Columb.  (Columbia).
     ursit ursitoarele...               grindina  vieţii:  a  unei  familii  dezor­  mare  pentru  un  popor  care să  poată  fi   MISSISSIPPI.  Este cel  mai  mare  fluviu  din
       iCopii  săraci  sau  copii  bogaţi  ganizate,  a  unui  anturaj  sălbatic,  a  comparată cu  puştii  aceştia  năbădăioşi,   America de Nord (SUA) care, fără principalul său
     şcoala  ar trebui  să  le  ofere  aceleaşi  drogurilor,  a  alcoolului...  Numai  copiii  noştri.  Ei  sunt  nepreţuiţi.  afluent  (Missouri),  are  o  lungime  de  cca 4000
     şanse  sau  oportunităţi.  Accesul  la  Bunul  Dumnezeu  apără  ceea  ce  ar            Adriana LASCĂU
                                                                                                                   km.  Denumirea lui  se  trase de  la  numele dat de
                                                                                                                                  băştinaşii  amerindieni, care în
                                                                                              „A doua şansă ia nivelul ciclului primar” I
       F ă r ă   c o rtic o iz i!                         PARLAMENTUL STRĂZII                 şi  care  este coordonat  de  inspectorul I   limba lor însemna „marele râu-
                                                                                              şcolar Costică Băţălan.  S-au  constituit |   san  „părintele  apelor".
                                                                                                                                     NIAGARA.  Această  cas­
       Cele mai modeme metode de tratament pentru:         •  Petra Mărginean, liderul Organiza­  deja  10 grupe de studiu la Deva, Hune-1   cadă care se formează după ce
                                                         ţiei Judeţene Hunedoara a P.C.,  supărat,  doara, Călan, Geoagiu şi Lupeni,  cursu-1  apele  care  părăsesc  lacul  On-
                                                         a  declarat într-o  recentă  conferinţă  de   rile putând fi finalizate în doi ani şcolari ■   tario  (ultimul  din  cele  5  mari
                                                        presă că ne aşteaptă o toamnă agitată şi  (clasa  fiind  promovată  şi  pe  bază  de   lacuri din America de Nord) şi
                                                         o iarnă grea din punct de vedere al posi­  testare individuală).        '  formează fluviul  Sfântul Lau­
                                                        bilităţii  cetăţenilor în a putea trece peste   •  Electrocentrale Deva va contracta I   renţiu,  are  cel  mai  mare  debit
                                                         costurile tranziţiei, în timp ce preşedin­  un  credit în  valoare  de  67,9  mii  euro |   de apă.  De fapt sunt două cas­
                                                        tele  Băsescu  vrea  să conducă  această  care asigură o parte din resursele finan-1   cade  (una,  cea  mai  mare  în
                                                        ţară într-un  mod  dictatorial.  De  altfel,  ciare  necesare pentru  reabilitarea gru-1  formă de potcoavă).
                                                        Mărginean  puncta:  „Mi-e  ruşine  că   pului 1 de 210 MW de la C.T.E. Mintia. |  Deşi  diferenţa  de  nivel  a
                                                         Băsescu  este preşedintele României’’.  M.F.P.  garantează  80%  din  valoarea  căderii apelor este de numai 50-
                                                           Ce  va  fi,  vom  vedea.  Vom  vedea  creditului precum şi  dobânzile,  primele   60 de metri,  datorită volumului
                                                         dacă Petra Mărginean  are dreptate.  de asigurare, comisioanele şi alte costuri I   mare  de  apă,  face  un  zgomot
                                                           *  După ctim  ne  spunea prof.  Marta  aferente  acestui  proiect,  iar  rambur-1   infernal.  Denumirea  vine  din
                                                         Mate,  inspector general adjunct la I.S.J.  sarea creditului va fi  efectuată de către |   limba  amerindienilor  şi  în­
                                                         Hunedoara, în  anul  şcolar 2006  -  2007  S.C.  Electrocentrale  Deva  SA,  din |   seamnă „apa care  tună”.
                                                         se  beneficiază  de  un  proiect  intitulat  surse proprii.   loan  VLAD  |  Ing. Nicolae PÂNTEA

        DOCUMENT                                                   marmură  albă.  După  trei  zile,   |        LUMEA  CA  OMEAJIE  j
                                                                   regina Maria e adusă în Capitală,
         MOARTEA REGINEI MARIA                                     urmată  de  suveranul  ţării,  în­ |   Iată un singur om din lumea  nu  prea,  la  coadă  la  bilete  de  |
                                                                   durerat  până  la  lacrimi,  de  |  asta  mare  care  a făcut  un  gest  tratament  pensionari,  lume  i
        Marea  noastră  Regină,  a  şi  flori  multe  s-au  depus  la că­  membrii  familiei  regale,  de  I  pentru mine,  fără a fi rade, nici  necăjită...   ■
     Cărei  imagine  luminoasă  va  pătâiul  Reginei,  îri cele  trei  zile   invitaţi  străini,  de  membrii  gu­ ■  prieteni,  fără a  fi  orice  altceva.  A  venit  cu  un  buchet  de
     stărui  deapururi  în  amintirea  cât a stat pe catafalcul de purpură   vernului în frunte cu Patriarhul,   Ştia şi m-a felicitat.  O  parte  gladiole  roşii:  trei  pentru  viaţă,  '
     duioasă  a  unui  popor,  care  a  şi între sfeşnice de aur, în minu­  de  reprezentanţii  armatei  şi  I  din  mine a reacţionat.  Cum  s-a  alta  pentru  sănătate  şi  o  alta  I
     iubit-o  cum  rar  se  poate  găsi  natul  castel al Peleşului.  delegaţii  ale  asociaţiilor  pa­ I  întâmplat  asta?  Ştia,  la  data  pentru  iubire,  iubirea  dintre  I
     asemănare în istorie, s-a stins din   Convoaie  de  zeci  de  mii  de  triotice.           |  respectivă şi  şi-a amintit.  oameni,  pură  şi  simplă.   |
     viaţă,  la  Sinaia,  într-un  trist  pelerini, veniţi din toate colţurile   Drumul de  la Sinaia până în  |   Iată  minunea  de  a  fi,  de  a   ,  Ne vom mai  întâlni poate la  |
     asfinţit de  soare...          ţării, urcau cerniţi, pe aleele triste,   Capitală a  fost presărat de fiori  |  trăi.  Asemenea oameni  reuşesc  anul.  El  vede  mai  puţin  decât  i
        Era  18  iulie.             spre  castel,  ca  să  aducă ultimul  şi  lacrimi.          I  să  te  emoţioneze  până  la  mine,  el  merge  mai  greu  ca  .
        Ţara,  de  la un  capăt la altul,  omagiu  de închinăciune.   Prin  gările drapate  în  violet,  lacrimi:  ei  o  fac  fără  nici  un  mine,  el abia mă aude,  dar m-a
     s-a îmbrăcat  în  violet  cardinal,   Păstrez  şi  astăzi  în  minte  mulţimea a îngenunchiat în  faţa  interes  material,  fără  vreo  simţit  că  sunt  om  şi  a  vrut  să  '
     culoarea  de  doliu  datorită  de  înfăţişarea de negrăită durere  ce  trenului  regal.  Era ultimul  salut  '  speranţă.  comunice  cu  mine.          I
     Augusta  defunctă.             învăluia chipurile mulţimii,  care  pe care poporal îl  aducea scum­ I   -  Ne  vom  întâlni  la  anul,  îi mulţumesc că m-a făcut să  I
        întreg poporal  românesc sgu-  se  apropia tăcută de  sicriul  înfă­  pei  sale  Regine,  plecată  pe  |  dacă  aşa  va  fi  şi  veţi  voi,  la  mă simt că exist - solidară cu el  |
     duit de  durere,  a înghenuncheat  şurat în  tricolorul  ţării.  drumul  veşniciei.        |  coadă la bilete  de  tratament,  la  şi  cu  alţii,  tovarăşi  de  singu-  |
     cucernic în faţa icoanei celei mai   Chipul  Reginei  de  clasică   (va urma)    C.Ş.      |  Deva,                        rătate,  în  marea  masă a  vârsti-  i
     glorioase  Regine.             frumuseţe,  în  lumina  feerică  a   Text preluat din  Calen­ I   Iată  fondul,  concretul,  nicilor de pe lume.         j
        Lacrimi  fierbinţi  s-au  vărsat,  castelului,  părea  sculptat  în  darul „Universul” 1939  j_ ^nţex_ţul_ţ_Un  om^unoscuŢ şi_    Raisa BOIANGIU
                                 JSECP^LSTR^A                 — ZZiaml care sc respectă şi                                       v a   respectăI
   1   2   3   4   5   6   7   8   9