Page 4 - Calauza_2006_858

Pag. 4 Călăuza noastră nr. 858

vreme se manifestă ca o adevărată psihopatologie socială, |
MRR&LE COMPLOT vizavi de civilizaţia europeană a culturilor. Acelaşi autor | Ri Pi
M O N D iniizriR en francez citat, în ton cu Lacques Dauer, preşedintele j SMICOLAE BOBOC
„Academie du Gaullisme” şi cu Abdplkader Rahmani, j
„Mondializarea” este un cuvânt, devenit concept, golit altă celebritate preocupată de temă, numind naţiunea .
în terminologia mediatică de sensul lui intrinsec. Un fel americană „popoarele Statelor Unite”, consideră America - urmare din nr. 857
de „sclavia în libertate”, slogan al celebrului personaj răspunzătoare de răul pe care îl face popoarelor lumii, In legătură cu anii săi de studii se poate observa cu
Big Brother, creat de George Orwell. Luăm spre bizuindu-se pe o superioritate autoproclamată care iscă * uşurinţă faptul că pregătirea sa complexă ca muzician
exemplificare mai convingătoare mişcările întemeiate pe sau poartă războaie „în numele unor idealuri nocive”. J şi ca om de cultură s-a făcut la cel mai înalt nivel.
cuvântul toleranţă, devenite promotoarele intoleranţei. Ea, America, rămasă singura mare putere, după încetarea După absolvirea secţiei de pedagogie muzicală de
Aşadar, mondialismul este o perfidie sub care se ascunde Războiului Rece, vrea să impună valorile sale lumii | la Conservator în anul 1945, primeşte orele de muzică,
o dictatură a marii finanţe care, zice prof. dr. Francis Dessart îrttregi, cu arma sau embargoul. | limba română şi filosofie la Liceul evreiesc de fete din
într-o excelentă carte de eseuri şi studii de geopolitică Aşadar, vorbind despre mondializare vorbim despre | Bucureşti, iar în anul şcolar următor primeşte orele de
europeană, „nu cunoaşte nici lege, nici patrie”. Conceptul americanizare, care duce „la o confuzie globală a valorilor muzică de la prestigiosul liceu „Spiru Haret”. în anul
acesta nu trebuie confundat cu morala „universalistă” în toate domeniile”. Este azi tot mai evident că puterea 1946 susţine strălucit licenţa la Universitate şi se
care proclamă o frăţie între popoarele lumii indiferenţ de acestei mari puteri stă în slăbiciunea celorlalţi, mai cu prezintă la examenul de capacitate pentru profesorii
diferenţele dintre ele. Primului concept îi este suficient seamă după disoluţia „mişcării nealiniate” reprezentată j de m uzică în vederea titularizării pe un post în
monologul, al doilea are nevoie de dialogul ce favorizează cândva de China, India, Argentina peronistă, Iugoslavia I învăţământ, la care obţine cea mai mare medie pe ţară.
diferenţele, pluralitatea, nu de monologul unei culturi titoistă... Pretinsa „democraţie” a mondializării serveşte j A ales Liceul de Băieţi „Moise Nicoară” din Arad,
dominatoare care „oprimă şi sufocă alte culturi sortite Ca pretext pentru „atacarea, oprimarea independenţei | instituţie de renume în ţară, unde a studiat scriitorul
unei lfente agonii”. în cazul „mondializării” avem de a unor popoare” pe criterii religioase, politice, chiar rasiale. | Ion Slavici, unde s-au format multe mari personalităţi
face cu agresivitatea „americanomaniei”, care de la o (va urma) Gligor H A ŞA | ale jtiinţei şi culturii româneşti.
-----------■*— ------------- -----------------------------------1-----■-------------------------------------5 , ~ T 1 “ T ,T - T i Dar pentru a putea finaliza cursurile de compoziţie
DOCUMENT angat^ e copote şi u uit e ^ dirijat de orchestră, care aveau o durată mai mare
tun, ce răsună pana ep^ ep e a ca anii de studiu, solicită Ministerului învăţământului
M O A R T E A R E G IN E I M A R IA rgeşu ui, sicriu cu rămăşiţi e pa j Q pentru un an la un liceu din Bucureşti. I se
man eş î ^a e egmei, es e aşeza in | apro'bă' detaşarea • şi' gSte. num it profesor titular
- urmare din nr. 857 - Curtea de Argeş. Cetatea voevodală
p v p ,. , I provizoriu la catedra de muzica de la liceul „Gheorghe
Capitala a evocatoare de amintiri istorice, pe ege er man . | Şincai” pentru anul şcolar 1946-1947. în următorul
pnmit-o intr-o care vremea le-a transformat în pagini Curtea de Argeş, nume sfanţ» \ __ .____,.____________, XT;___ x„
em o ţio n an tă de legendă, şi-a primit Regina alături simbol de jertfă şi dragoste pentru an şcolar îşi preia postul de la liceul „Moise Nicoară”
tăcere, pe care de marii făuritori de ţară, într-un trist ţară, va rămâne pururi călăuză gân­ | din Arad şi astfel s-a încheiat perioada celor 7 ani de
o întâlneşti nu­ amurg de vară. Cetatea lui Neagoe şi dului românesc, spre fapte mari. | studii superioare de la Bucureşti.
mai în faţa ma­ a generoasei Doamne Despina, învă­ Pelerinii îşi vor îndrepta totdeauna | în toam na anului 1948 s-a hotărât înfiinţarea
rilor dureri. luită în tăcerea munţilor şi a codrilor, pasul spre aceste locuri, ca spre o Filarmonicii din Arad, cu sediul în Palatul Cultural -
Sute de mii chema cu sunete de aramă, la sânul Meccă a biruinţii româneşti. clădire monumentală cu o sală de concerte excelentă
de cetăţeni din ei, pe cea mai mare dintre Reginele Iar inima Regiei, care a fost depu- ^ a c u s tic ă . Nicolae Boboc este încadra: oficial ca
toate straturile noastre, alături de gloriosul ei soţ, să după înalta-I dorinţă în capela d,r,J°r S e c t o r , alatun de dirijorul şi compozitorul
sociale şi-au manifestat iubirea neţăr­ Ferdinand, întregitor de neam şi ţară. Stella Maris dela Balcic, va lumina Nicolae Branzeu, m ^partat pe motive politice de la
murită faţă de Augusta defunctă, De prin văile de munţi coborâse peste veacuri ca un far strălucitor, că- ° P fra Romana d,n Bucureşti.
defilând trei zile dearândul, din zori mulţimea pioasă, mută de durere, să rările conştiinţei româneşti. C.Ş. u Intre cei d(M dmJon a fost ° elaboram armomoasa.
şi până în noapte, în jurul catafal­ se închine în faţa sicriului care stră- Text preluat din Calendarul I bazata Pe rf Pect re"1Proc- cu toată ciiierenta de vârstă.
cului, aşezat în Palatul de la Cotro- bătea oraşul devenit necropolă rega- tj „Universul" 1939 ! (vet urma) Gh. BLRCEA
ceni. Înmormântarea a fost cu ade­ lă, până sus la mănăstire. E atâta jale |~
doar conducătorii cetăţii-şi nki u^cţiia întot­
vărat împărătească. Au venit vlăstari că n-o poate cuprinde sufletul mul­ HUNEDOARA - ORAŞUL deauna. Ei proveneau din mai marii zilei, care
de regi şi regine, misiuni şi delegaţi ţimii. Tristeţea pluteşte în aer, în na­ se aflau în fruntea regatelor ţi a imperiilor. Poate
străini din toate ţările amice, ca să tură, în susurai de ape, în freamătul PĂDURENILOR că din această cauză Hunedoara s-a impus cu
petreacă pe scumpa noastră Regină de pădure, în cântecul de păsări.
Hunedoara este un oraş creat de „pădureni”, putere în faţa lumii, dând mari personalităţi, care
la locul de veci. Plânge lumea, plânge natura, în
de locuitorii satelor din Munţii Poiana Ruscă, azi sunt deopotrivă mândria românilor, a
în ziua când s-a făcut prohodul, tremurai frunzelor de plop, pe sub care
ce, s-au detaşat de cei din Banat prin ocupaţii slovacilor, sârbilor şi ungurilor, cărora le-au dat
la Palatul regal din Calea Victoriei, se strecoară cortegiul, urcând spre
de bază (minerit şi fierărit, port, obiceiuri, un conducător de oşti nemaivăzut în istoria Un­
suflarea întreagă a Capitalei a ieşit mănăstire, în cântece de prohodire şi
tradiţii şi muncă), dar şi prin denumire, fiind gariei, pe Iancu de Hunedoara, cel care a rea­
întru întâmpinarea cortegiului mor­ bubuit de tuft. Plâng bătrânele, venite cunoscuţi până azi drept „Pădurenii Hune­ lizat „Frontul românesc antiotoman” şi un rege
tuar, Care a străbătut străzile prin­ din sate de munte, cu marame cernite
doarei”. Pentru a păzi bogăţiile munţilor, ce a fost cinstit de Europa, pe fiul marelui hune-
cipale, în jale şi durere, până la gara până în pământ... Plâng copiii că locuitorii zonei au construit cetăţi la baza cărora dorean, pe Matia, care a fost ridicat în scaunuL
Mogoşoaia. Am avut prilejul să merg regina nu-şi va mai apleca privirea şi
s-au înălţat treptat mai multe clădiri, care au regal împotriva voinţei nobilimii maghiare, d®
după trenul regal, care a transportat bunătatea sufletului Ei asupra lor,
dat naştere unei aşezări ce se contura ca cetate către cnezii români din Maramureş, Banat şi
pe Augusta Regină, la mănăstirea când trecea prin oraş.
___.__ încă din antichitatea daco-getă, ajun­ Hunedoara. Credinţa şi biserica din zona Pădu-
gând în evul mediu timpuriu să devină renilor sunt un exemplu de convieţuire a unor
D IN C O N D EI TR A G I-B A SE-CO M IC *) cetate feudală regală, stăpânită de tradiţii geto-dace ca cele privind cultul soarelui
D E STEN O G R AM Ă feudali maghiari şi locuită de români, şi al lunii. De exemplu, la pădureni se prăz-
care au plăm ădit în* fapt această nuieşte de 30 noiembrie „Ziua Lupilor”, ce ne
P o n o sit d e tăceri asp iran te
aşezare numită HUNEDOARA. duce cu gândul la lupii nemuritori ai daco-ge-
L a ran g de C uv ân t-Id eal
Târgul Hunedoara şi cetatea au ţilor. Obiceiul pădurenilor de a-şi vopsi casele'
T e d ezb raci de priv iri d eg rad an te apărut simultan, iar viaţa lor nu a putut în albastru se păstrează şi astăzi, simbolizând
L ep ăd ân d un vast areal.
fi separată, locuitorii, tradiţiile şi cerul şi pe Dumnezeu, pe grinzile caselor fiind
ocupaţiile acestdra fiind specifice scrijelit soarele - cult al daco-geţilor.
P ălării se co b o ară-n sp eran ţa
românilor „pădureni”, excepţie făcând (va urma) Prof, Ovidiu POPESCU
D e-a reîn tâln i un sup o rt
în lo c u it d e aroganţa INSTALÂND CONTOARE DE APA IN APARTAMENTUL
U n ei a n c o re d in p o rt...
S C . DUMNEAVOASTRĂ ECONOMISIŢI BANI!
*) Acest poem este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. Orice asemănare
cu personaje reale de pe scena politico-socială românească, este p ur
întâmplătoare... Oare?... Raluca Elena WEBER
RECEA IMPEX S . R . L .
NOU LA HUNEDOARA ✓ instalează apometre cu Târgu - Mureş. Punct de lucru în Deva:
plata în rate, la preţuri foarte Str. Liliacului, bl. 22, sc. E, ap. 42
Doriţi mobilier de import din Germania (sufragerii, dormitoare, colţare avantajoase, în care sunt in­
sau canapele) de calitate şi la preţ rezonabil? cluse toate piesele, fitingurile, Valoare Avans Nr. rate Dobândă
sigilarea şi manopera 1 buc.
120
Dacă da, vizitaţi magazinul din str. Libertăţii nr. 5, aparţinător ✓ asigură servicii complete 2 buc. apometru 215 50 2 3%
apometru
5
60
3%
şi încheie C O N T R A C T E cu
S .C . R.O. & R.A. M OR S.R .L. Asociaţiile de Proprietari care 3 buc. apometru 290 70 8 3%
4 buc.
apometru
doresc citirea lunară, calculul 365 80 8 3%
consum ului şi facturarea 5 buc. apometru 430 90 8 3°o
administrator Radu Gabriel Furdui, sau folosiţi telefoanele: acestora; 6 buc. apometru 490 100 8 3%
✓ execută reverificări FIRMA A OBŢINUT LOCUL I PE ŢARA IN DOMENIU
0721/ 042149; 0765/ 339070. metrologice prin laborator
propriu Relaţii la telefon; 225272, zilnic între orele 8 - 18.00
Transport şi montaj gratuit CU NOI VĂ SCĂPAŢI DE O MULŢIME DE GRIJI!
L
4
L — Ziarul care se respecta şi vă resjyeetaI
T
Z
R