Page 2 - Calauza_2006_859
P. 2

Pag. 2__________________________________________________________ Călăuza noastră  nr. 859


         AVEM TEATRU                            ZILELE  PETRILENE                                                           altora,  cărora le merge
             DRAMATIC                                 -urmare din pag. 1 -                                                  rău...   Factorii   de
               -  urmare din pag. 1 -                                                         BINELE ŞI RĂUL
                                                   A doua zi  a debutat cu o expoziţie                                      educaţie  în  scopul
          Ce  se-ntâmplă în  piesă?  Adrast,  june   de  pictură  şi  numismatică.  Au  expus:   Ne este dat, atât cât trăim, să gustăm   binelui,  sunt  familia,
       prim (interpretat de actorul Coco Dumitriu)   Petrică Birău  şi  zeci de colecţionari de   din sfera binelui şi a răului. Singur, binele   (părinţii, bunicii) şcoa­
       o doreşte pe Isidora (actriţa Cătălina Eşanu)   insingne  din  Valea  Jiului  şi  din  ţară,   este dorinţa noastră, a tuturora, noţiunea   lă,  biserica,  societatea.
       soţia sicilianului gelos, gelos rău, întruchipat   însumând peste 10 000 de piese. Apoi au   ce am vrea s-o avem mereu în gândul şi   Binele  de  zi  cu  zi,
       de actorul Mircea Lăscuş  şi trei personaje
                                               urcat  pe scenă artişti amatori şi tarafuri   viaţa noastră. Binele este valoarea morală   reprezintă  fericirea  şi
       care  ajută  la  desfăşurarea  acţiunii:  Aii,   din toată Valea Jiului. Un program spe­  şi  corespunde  trebuinţelor şi  aspiraţiilor   plăcerea,  iar  răul
       Climen şi Spaniolul personaje intruchipate
                                               cial  a  fost  oferit  de  formaţia  cariocas   omului  şi  societăţii.  Binele  ne  înfru­  reprezintă suferinţa, tristeţea, boala etc.
       de actorul Cătălin Crimu despre a cărui joc   „Rodriguez”  care  a  dansat în  ritm  de   museţează  viaţa,  ne  conduce  într-o   Răul nu este de nimeni dorit,  fiindcă
       artistic: NO COMMENT!!!                 samba.  Au  mai  evoluat  formaţii  de   relaţie de utilitate, de folos şi de satisfacţie.
          Toţi actorii ne-au convins că îşi doresc   muzică  uşoară  şi  artişti  consacraţi.   Binele se impune, mai dintâi, ca dorinţă:   acesta nu ne ajută şi nu ne aduce nici un
       să facă teatru pentru noi, acum nu aste cazul   Programul  manifestărilor  din  cea  de-a   fiind urmărit, aşteptat, pentru a ne elibera   folos.  Semnificaţia  răului,  poate  veni
       să ne pierdem în aprecieri critico-fanteziste,   doua zi s-a încheiat cu un frumos foc de   de o nevoie, de o obligaţie, cucerindu-ne   dintr-o  neglijenţă..  Şi  aici,  funcţionează
       în fapt avem o singură piesă într-un act şi e   artificii.                     senzorial, voltiv, cât şi afectiv. Binele este   principiul moral, prin încălcarea datoriilor
       bine c-o avem, dacă am avea cel puţin şase   Programul celei de a treia zi a debutat   un fenomen complex al vieţii umane, şi-l   societăţii faţă de individ:  locuinţe, locuri
       pe  stagiune  am  putea  compara...Poate  că                                                                         de muncă,  pensii mici cât şi  a datoriilor
                                               cu  parada  portului  popular  local,  cei   putem observa atunci când distingem ceea
       Isidorei  i-ar  mai  trebui  puţin'aplomb,  iar   prezenţi  având posibilitatea  să  admire   ce ne place şi ne convine, ceea ce ne aduce   individului  faţă  de  sine,  neîngrijirea  şi
       Adrast  ar putea  să  fie  mai  flexibil  şi  mai                                                                    igiena  proprie,  neasigurarea  mijloacelor
                                               frumuseţea lui.  Spre  seară  au  urcat  pe   un succes: ne construim o casă, ni se naşte
       seducător, dar va fi bine!              scenă artişti de muzică populară precum:   un copil, reuşim la un examen, publicăm   de trai etc. Putem spune că, omul poartă
          în cel priveşte pe Cătălin Crimu...oare                                                                           răspunderea pentru sine şi pentru fiinţa sa
                                               Daniela  Condurachi,  Ghiţă  Munteanu,   o carte, avem un noroc, parte de sănătate
       va mai face o piesă două la Deva sau o să-l   Puiu  Codreanu,  Dumitru Homorodean,                                   biologică.
       vedem  la  Bucureşti...într-un  film  sau   Steliana  Sima.  Târziu  în  noapte   şi  atâtea altele.  Termenul de  „bine” este   Când vorbim de „rău” ne gândim şi la
       într-un mare spectacol? Noi le dorim tuturor   spectacolul  a  luat  sfârşit  în  acordul   tot ce este pozitiv, spiritual, face bine la   viciul  ce  vine  dintr-un  izvor  ce  stă  în
       succes cu carul şi pentru noi cetăţenii urbei,   muzicii şi al cântului de închidere a dlui   inimă, Binele moral credem că reprezintă   preajma  noastră,  cât  şi  din  păcat.  Se
       nu toţi turmentaţi ci şi cu dorinţă şi dragoste   primar Ilie Păducel care a mulţumit din   cea  mai  perfectă formă  a acestei  sfere.   vorbeşte că, de multe ori, ne facem rău cu
       de teatru în special şi de cultură în general   suflet  participanţilor,  asigurându-i  de   Acest  „bine”  moral,  dă  speranţă   mâna  noastră,  poate,  din  dorinţa  de  a
       ne  dorim  un  teatru  cu  o  sală...sală,  cu   perenitatea  unor  asemenea  manifestări   oamenilor, îi satisface la nevoi şi trebuinţe,   realiza prea mult şi de a ajunge prea sus.
       decoruri super şi o viaţă promiţătoare pentru                                  produce  satisfacţii  şi  bucurii.  Binele  nu   Datoria morală este de a lupta împotriva
                                               culturale.
       actori...                                                                      trebuie să ne îmbete minţile, să o ducem   răului şi a ne dori doar binele.
                                                                                      numai  din  plăceri  în plăceri,  în sfidarea                  Miron ŢIC
         PICĂTURA  DE  VENIN  SI..            tot felul de momente stupide. După racolări i
           LINGURIŢA  DE  MIERE               şi  migrări,  ca în  mileniul  unu,  consiliile   P A M F LE TE LE   TR A N ZIŢIE I  SUB  VREM/
                                              locale  au  devenit  maşini  de  vot.  Repet,   Tarabele lui Dinescu
          SEMNE PROASTE ANUL ARE              hunedorenii  au  fost  prinşi  de  mania I                                      BANII  NU  AU... PRINCIPII  ţ
                                                                                             -  urmare din pag. 1 -
       I        -  urmare din pag. 1 -        monumentelor-kitsch:  la  Deva,  lai      Acestea  dau  o  notă  de  popularitate  şi   -  urmare din pag. 1 -
       I   Las că de came  s-au cam  dezobişnuit   Hunedoara, la Orăştie, că, zice-se, sumele |   ajută la digestie unele categorii sociale non-   Nu puţini.  într-un  studio  sobru,  pe  un
       | românaşii încă de pe vremea Regretatului.   exorbitante se împart în două: la comandori |   conformiste. Taraba lui Dinescu s-a deschis   gri închis în degrade, apărând ca din neant,
       I   Ca  să  abatem  atenţia  prostimii  de  la   şi  la  executori.  Cunosc  eu  unul  care  se i   în decembrie 1989, ca prim agent economic   îi vedem mai nou pe Liiceanu şi Pleşu. floa­
       i toate  astea,  facem  circ:  Sammitul  „ca   crede...Adam  şi...Deva,  care  execută   (nu de Securitate),  când Ion  Caramitru  l-a   rea  intelectualităţii  româneşti,  luându-şi
       ■ cofoniei”,  vorba  unui  vecin,  „ilustraţia”,   comenzi precum gaborii burlane şi cazane.  fixat pe poziţia „Mircea, fă-te că lucrezi! ”,   rolul în serios. Acela de intelectuali  Noi îi
        vorba  altuia  „cult”  şi  el  ca  Becaii.  Ianuarie,  cu  toate  promisiunile  uitate >   fireşte spre binele naţiunii scăpate de .. dic­  credem  pe  cuvânt,  precum  îi  credeam  şi
       ' recalcularea.  în  jos  a  pensiilor,  grev a   va  să  fie  un  fel  de  invitaţie  a ţiganului  la I   tator  ".  întâmplarea  face  ca  şi  cel  cu   înainte de  revoluţie când  ne  dădeam peste
       I dăscălimii (pătură tot mai nesătulă, parcă-   praznicul  popii:  ..-Vii.  zice  popa.  vii |   telecomanda  să  se  afle  tot  în  treabă  Ia   cap să procurăn. Jurnalul de ia Păltiniş" sau
       ! ar  fi  magistratură),  evenimentele  din   Tăndăiicâ. şi cu Piranda. Dar să nu mă faci |   televiziune,  pentru  filmări  omagiale,   ..Minima moralia".  Atunci,  demuit. aceste
       i Ungaria  (datorită  cărora  guvernanţilor   de  râs:  costum,  cămaşă  de  mătase,  gen i   destinate  glorificării  ir.  versuri  pline  de   cărţi  ne-au  încântat  şi  ne-au  dat  hrană
       | noştri  le turuie  turul  pantalonilor),  câte  o   Patriciu,  cravată  cu  ac.  Başca  Piranda.” ■   simţire  şi  osanale  ridicate  aceluiaşi  dicta­  spirituală.  Acum  avem  vaga  impresie  că
       I arestare (de-o noapte) a unor corupţi, Dana   Vinde ţiganul tot ce are în bătătură pentru   tor, coarda lui sensibilă vibrând de plăcere.   apariţia  lor,  a  acestor  intelectuali,  se  face
        şi  Ady  la  parada  Zambaccian,  Dan  Ion   a onora invitaţia. Ca şi noi, cu Europa. în <   Momentul  sublim  s-a  consumat  în  văzul   pe bani mulţi şi pentru bani mulţi. Nu-i nici
       ' Popescu, stârnind, prin jeluire ipocrită mila   vreme  ce  purandeii  plâng  de  foame. I   lumii,  când  cel  adulat  şi-a  luat  zborul  şi   o problemă, că doar timpul înseamnă bani,
       I şi tot aşa.                          Suntem în  septembrie,  luna roadelor,  iar |   ne-a lăsat în ceaţă.  Din  acel  moment  s-au   cât stau de vorbă cu noi ar putea să  scrie,
       I   Cu toate astea gafele şi abuzurile se ţin   în piaţă oul (românesc, nu european) tinde |   născut  partidele,  viitorii  candidaţi  la  cer­  dar chiar aşa, să-i iei de la oricine? în spatele
       | lanţ:  Florin  Cazacu  Traseistul,  primarul   să  salte  către  zece  Iei;  rădăcinoasele, j   tificate, la Preşedenţie, la Parlament, la ligi   acestui Vântu stau vreo câteva sute de mii
       I municipiului  Brad,  se  plânge  de  buget   scumpe  de  parcă  au  crescut  în  ghiveci, i   şi fundaţii umaniste, la asociaţii şi societăţi   de oameni săraci care-şi revendică banii prin
       I auster  şi  ameninţă  cu  greva foamei,  mai   cămările aşteaptă şi vor tot aştepta până la   civice şi alte formaţiuni  la fel de inspirate.   tribunale. Şi atunci de ce să credem că Pleşu^
        bine  ar  ameninţa  cu  Lupoaica.  Insul  cu   Sfântul Aşteaptă, dacă nu cumva şi ăsta a   Au venit şi păsările călătoare la împărţirea   şi Liiceanu gândesc altfel, aşa precum şi-au
        primăria lui peremizat-o pesedistă nu are   colaborat cu securitatea ca poliţie politică.'  suferinţei prin care au trecut fraţii lor rămaşi   denumit emisiunea ? Gândesc ca şi noi toţi,
       jŢjani pentru energie termică, dar are pentru  Pamflet          (va urma)  I  în  ţară  să  mănânce  salam  cu  soia,  ba  şi   temându-se şi ei, ca şi noi, că după ce vom
                                                                                     investitorii  străini  de  la  Viena,  lăsând   intra în Europa nu ne vor mai ajunge banii
        1  O C T O M B R IE , Z I U A         mondial, din oameni care cu demnitate îşi   lebedele  să-şi  vadă  liniştite  de  dansul  lor   să trăim, pentru că preţurile vor fi ca acolo.
                                              duc traiul (foarte greu) zilnic.                                             Mai puţin salariile. Si atunci şi ei ca şi noi
        IN T E R N A Ţ IO N A L A  A                                                 graţios. Nu-i mai luăm în calcul pe cei care
                                                 E  totuşi  sărbătoare  şi  în  acest  context                             căutăm mai multe job-uri ca să putem trăi.
             V Â R S T N IC IL O R            s-a jucat, s-a dansat după muzica propriului   aveau  să-şi  împartă  monstruoasa  avuţie   Gândindu-ne că Vântu nu face politică,
                                                                                     naţională, scăpată de corsetul care o strângea
       PENSIONARII HUNEDOAREI -               taraf de la Clubul pensionarilor, condus de   şi nu-i dădea voie să se dezvolte. Ce să mai   deci nu-1 concurează pe Becali la racolarea
         LA CEAS D E SĂRBĂTOARE               binecunoscutul  acordionist  Aramă     vorbim  de  Fiul  Rătăcitor  de  România,   intelectualilor,  oare  nu  o  fi  această
                                              Gheorghe.                                                                    concentrare  de  forţe  intelectuale  ia
               -  urmare din pag. 1 -                                                pribeag  aproape  jum ătate  de  veac  pe
          La ceas  de  sărbătoare,  premergătoare   S-a  organizat  şi  concurs  de  dans  unde   mapamond, plecat becher cu o garnitură de   „Realitartea” vreo posibilă primă treaptă spre
                                              locul întâi  a fost ocupat de Fam. Chisăliţă                                 imbecalizare,  vorba  tot  a  intelectualilor?
       zilei de  1  octombrie, Ziua internaţională a                                 tren plină  de  valori  şi  întors însurat,  cu  o
                                              loan şi Maria. Au recitat poezii din creaţia   garnitură  de  cinci  fete,  unele  de  măritat,   Mai ales că cei doi, Becali şi Vântu nu am
       persoanelor vârstnice, şi-au scos hainele de
                                              proprie  d-na  Doina Maria  lzdrăilă de  la   cărora trebuia să le dea zestre câte un castel,   auzit să fie duşmani.
       la  naftalină,  şi-au  şters  lacrimile  şi
                                              Clubul Fernina al C.A.R.P,             o moşie, o pădure, o stână, o Dudă şi multe   Becali ar trebui  să se sesizeze, cu bani
       descreţindu-şi  frunţile,  au  lăsat  la o  parte
                                                 Vorbele de duh cu iz de pamflet, de au-   altele.              (va urma)  poţi cumpăra orice, inclusiv intelectuali.
       grijile  zilnice  dând  curs  acţiunilor iniţiate   tosatirizare  au  încântat  auditoriul  zscul-
       de  CARP  şi  Liga  pensionarilor  şi  s-au
                                              tându-1 pe dl Cora Victor de la Clubul pen­                                     •  în  evidenţa  spitalelor hunedorene  se
       îndreptat  spre  Terasa  restaurantului                                       PARLAMENTUL STRĂZII                   află  aproape  12500  pacienţi  suferinzi  de
                                              sionarilor, comicul nostru şi soliştii de mu­
       „Corvinu” să sărbătorească.            zică populară Sigismund Muntean şi Chile                                     diabet de diferite tipuri, unii suferind chiar
          Un  cuvânt  de  deschidere  din  partea   Mărioara ne-au readus în memorie frumoa­  -  urmare din pag. 1 -       amputaţii din cauza complicităţii bolii, anual
       „colegului” M orariu Ovidiu,  preşedintele   sele doine şi cântece populare româneşti.  • Nu s-a stabilit încă până la această dată   fiind înregistrate în jur de  190 noi  cazuri.
       Consiliului Judeţean al persoanelor vârstnice   Scriitoarea hunedoreancă Raisa Boian­  împrejurările  şi  nici  nu  s-a  identificat   Cu  toţii  aşteaptă  însă  o  elucidare  în
       cu urarea de „Bine aţi venit” şi enumerarea   giu a fost şi domnia sa o prezenţă activă.  persoana a cărui schelet a fost găsit într-un   prescrierea şi eliberarea medicaţiei necesare.
       câtorva principii ale ONU care obligă statele   Seara s-a încheiat cu o Tombolă,  unde   canal  de  termoficare  aflat în  curtea  şcolii   • Până la 1 noiembrie anul curent ţăranii
                                                                                    gen. Nr.l  Hunedoara.
       lumii  să-şi protejeze bătrânii în  baza unor   majoritatea  celor prezenţi  au  câştigat.  O   •  Există  o  lege  prin  care  directorii  de   pot depune cereri pentru subvenţii agricole,
       norme şi principii concrete.           bere,  o  pereche  de  cremvurşti,  o  cafea -    cămine culturale să fie numiţi prin concurs,   o  clauză  principală  fiind  înregistrarea
                                                                                                                           acestora în registrul fermelor.
          încă o dată se dovedeşte că „unde îs doi   Pensionarii nu sunt pretenţioşi, dar au trăit   în judeţul  nostru  însă  majoritatea  acestor   • I.B. din Petroşani- femeia ce a plecat
       puterea creşte”,  că aceasta este  adevărata   o  zi  de  neuitat  prin  bogăţia  şi  varietatea   aşezăminte culturale -  instituţii publice cu   la cules de afine şi s-a rătăcit în munţi a fost
       societate civilă din România, nepolitizată şi   programului,  prin  faptul  că  au  fost   personalitate juridică -  îşi au directori care   găsită  moartă într-o  prăpastie  de 40 metri
       curată compusă din oameni care au educat   împreună. O zi de neuitat care ne-a umplut   funcţionează  în  afara  legii  amintite.   în  munţii  Vâlcan.  Dumnezeu  să  o
       oameni, ce au reconstruit ţara după războiul  inimile de bucurie.            Aşa că...                              odihnească în pace!
   1   2   3   4   5   6   7