Page 4 - Calauza_2006_860

Pag. 4 Călăuza noastră nr. 860

MARELE COMPLOT—MONDUUJZAREA cu Filarmonica din Arad la sala „Arta” cu
MARI PERSONALITĂŢI HUNEDORENE
EUROPENIZAREA - 0 CACIALMA Şl UN PERICOL un program accesibil. Printr-o scrisoare
NICOUtE BOBOC adresată fostului său profesor de vioară,
- urmare d’m nr. 859 - anume că Rusia, singura putere europeană Ion Ignaton, îi face cunoscut evenimentul
Lumea se găseşte într-un cumplit de care America mai ţine seama, este - urmare din nr. 859 - adresându-i cuvenita invitaţie de a partici­
război economic, având ca miză supra-, unica apărătoare a continentului nostru. Principiul după care s-a călăuzit în pa la concert, exprimandu-şi în acelaşi timp
vieţuirea agriculturii în ţările europene şi Revenim, aşadar, Ia ideea lui Charles studierea şi interpretarea creaţiei muzicale emoţia de a concerta în faţa fostului său
din lumea a treia. La acest capitol interesele de Gaulle conform căreia diviziunea contemporane a fost unul de cea mai profesor. Dar el a concertat în faţa celor
apărate nu sunt ale ţărilor membre ale reală între Europa şi Asia nu este laterală înaltă ţinută morală: „în momentul în care mai mari personalităţi ale vremii la Ateneul
O.N.U., ci ale marilor finanţe internaţio­ (prin Ural), ci longitudinală, cu frontiera pregătesc o lucrare, nu-i caut defectele, ci Roman din Bucureşti, a acompaniat mari
nale, faţă de care Organizaţia Mondială a de sud a actualei C.S.I. Teribila armă mă străduiesc să-i pun în valoare calităţile”. solişti români şi străini. Cu toate acestea,
Comerţului şi Fondului Monetar Interna­ latentă a boicoturilor, embargourilor şi Felul său de a fi, comunicativ, prie­ concertul de la Deva îi produce o emoţie
ţional sunt dependente. în locul imperia­ blocadelor decretate de America împo­ tenos, iradiind de bunătate şi spirit, alături specială, emoţia începuturilor în ale mu­
lismului cultural şi a războiului economic triva unor popoare care nu îngenunchează de bine cunoscuta-i autoritate muzicală, zicii, când paşii i-au fost conduşi cu price­
s-a ajuns la aşa-zisul „război umanitar”, a simţit-o ţări precum Cuba, Irak, Libia, garanţia unor realizări artistice de înalt pere şi tact pedagogic de profesorul său.
precum cel declanşat împotriva Republicii Iran, Siria; o simt Iugoslavia (Serbia) şi nivel, au făcut să fie invitat de toate filar- Pentru tinerii din Arad, după experienţa
Federative Iugoslave, atât de ipocrit me- Belarusul. Gheara ei s-a întins şi asupra monicile din ţară în fiecare an, chiar şi de sa cu acele „conferinţe experimentale” pe
diatizat inclusiv la noi, în vecini. în fond, Austriei lui lorg Haider. Firesc vine între­ mai multe ori. care le-a ţinut în studenţie la Sala Dalles
acesta a fost un război împotriva dreptului barea: care mai este rolul şi libertatea Un episod din această perioadă este din Bucureşti, organizează astfel de confe­
internaţional şi vădit antieuropean, instru­ Uniunii Europene?! La aceste realităţi legat de oraşul nostru şi scoate în evidenţă rinţe la liceul „Moise Nicoară”, în salonul
mentat de Washington prin N.A.T.O. s-au gândit oare ţările din Răsăritul- două mari trăsături ale nobilului său de muzică de la fosta reşedinţă a baronului
Deşi aparent asistăm la o ofensivă Europei în cursa lor, uneori plină de jigniri caracter: modestia, specifică oamenilor de Neumann, la Sala Mică a Palatului Cultural
împotriva islamismului, există o alianţă de şi compromisuri, către Integrare? La ce le mare valoare, şi recunoştinţa ce a avut-o şi bineînţeles în sala de concerte, la con­
interese geo-politice americano-atlantice va aduce aceasta? întotdeauna faţă de cei care au contribuit certele educative de duminică dimineaţa
şi islamiste, îndreptată împotriva ţărilor Recentele evenimente din Ungaria nu într-un fel sau altul la formarea sa ca om ale Filarmonicii. La aceste evenimente
slave şi a celor creştin-ortodoxe. Vezi inter­ ţin atât de minciunile prem ierului în şi artist - flori atât de rare în zilele noastfe. culturale nu participau doar tinerii; par­
venţia în Bosnia, războiul din Cecenia, campania electorală, cât de prim ele Ca o duioasă aducere aminte pentru anii ticipa un public larg, de diferite categorii
vezi focalizarea terorismului islamist în consecinţe ale integrării. petrecuţi la Deva ca elev la Şcoala Nor- sociale, şi în special pensionarii.
Caucaz. Vezi ceea ce e lesne de văzut şi (va urma) ____ _G/ţgor J^makk projramează^m c o i^ ^ sim fo n ic (va urma) Gh. BERCEA
sfârşitul războiului,
AUREL VLAICUs VICTIMA IA NUREMBERG aterizarea avioanelor
A PROPRIEI SALE ÎNĂLŢĂRI PE STRADA MARE A LUI HITLER americane în zona

Urmărind o parte a presei din ultima vreme am observat Am străbătut Grousse Strasse din Nuremberg cu un respectivă. Strada a
susţinându-se ideea că în ceea ce-1 priveşte pe Aurel Vlaicu, fost pavată cu 60000
sentiment ciudat de emoţie, după ce traversasem mai
aviatorul nostru de geniu, „cauza prăbuşirii” ar fi fost „un de plăci de granit, din
întâi un câmp unde existaseră cândva lagăre blestemate
atac de cord a lui Vlaicu”. Vina se pune deci pe o cauză de şi parcă pe sufletul meu se prinseseră o mie şi una de care astăzi, după re­
boală” şi nu pe altceva. Dar din publicaţia „Libertatea” constituire, se mai
vietăţi ridicate dintr-o dată din pământ... Nuremberg,
apărută la 4 - 17 septembrie 1913, la Orăştie, se spune: păstrează doar o mică
oraşul în care Hitler îşi avea fieful, în care se organizau
„ruperea unei aripi a avionului în zbor în aer” nu provine j ^aîom ănice’ aŢe p ^ ’duluTnazist,In clre parte, restul fiind doar
din „cauză medicala ci „cauza tehnica şi nici din pilotare { ge desr imense parade în rioada de glorie totală un covor asfaltic modem. Proiectantul a aliniat Strada
defectuoasă a lui Vlaicu care făcuse şi multe zboruri in zeci „ , • ~L „i rrr rL- k „ „ ____ _ - Mare cu Castelul Imperial din Oraşul Vechi - închi­
, rvv * , a celui de al 111-lea Reich, era acum un oraş liniştit in
de ora^e făiă ca el sa fi sufent vreodată ceva. Apar aşadar o pnrltr.0 fericită i^ p l^ e ajunseKm şi in zona puind o axă simbolică între Ntiiemberg, ca oraş al dietei
sene de mtreban: Care a fost cauza r n ^ n anpei aeroplanu- to ^ |a FahremJ ^ imperiale şi Nuremberg ca oraş al paradelor lui Hitler.
Iu. sau?Cea povocat-o? cvuto 5. oameni rai. care | |^, mea se afla un bulevard im en s- cm . nu mai Construcţia la Marea Stradă a început cu două mari
sa pnlejuiască catastrofe m modul m care brusc sa dispare om- | njciodat2 _ Grousse Sm se (Strada Mare) turnuri ce adăposteau o clădire pentru Conferinţe
inventator plus aeroplan, atunci, m perioada de Dionierat? i . r. . , _ Culturale şi un Palat pentru Expoziţii.
Se pot intui multe în pragul izbucnirii primului război ^ ceasa stradf ’ [usese P ă t a t a special pentru gran- Toate aceste date le-am aflat şi eu de pe o agendă
mondial I dioasele parade la care Hitler asista, şi ea făcea parte
turistică întâlnită undeva de-a lungul bulevardului, dar
Dacă se citesc toate paginile din libertatea” de atunci, I f mtT; un între§ complex construit la dorinţa lui. Aici, până acolo am străbătut 1,5 km de stradă, în linişte, în
şi se compară informaţiile ce tulburau societatea - cauzele I totul este gigantic: strada, parcul - cu cinci lacuri şi
pas domol, şi încercată de tot felul de stări emoţionale.
monstruosului conflict mondial - războiul de distrugere, I 311,011 sala de conSrese cunoscută sub numele (va urma) M ariana PÂNDARU
I de Coloseum, tribunele, stadionul etc.
declanşat în 1914 - sunt foarte clare. Dar prin prăbuşirea r
lui Vlaicu, cu propriul aeroplan a fost o pierdere de neînlocuit . Bulevardul magalomaniei lui Hitler, SÂNT AM ARI A ORLEA, CENTRU AL
după cum şi întreg complexul, s-a construit
a unei mari valori a României. ORTODOXIEI DIN HAŢEG
I după un proiect al arhitectului Albert Speer
Cum de nu s-a păstrat nimic din resturile aparatului de
zbor, pentru că elementele s-au rupt, contorsionat, prin I şi era, de fapt, axa centrală a Aleii de Ţara Haţegului a fost şi este aparţin sfârşitului de secol XlIl A
izbirea de pământ, dar nimic nu a ars?! E un aspect la care | Paradă. Deşi fusese proiectat a avea 2 km un centru al spiritualităţii Originea lor este românească şi
| în lungime, bulevardul s-a oprit până la româneşti din zonă, celebră prin aveau drept scop apărarea în faţa
nu putem răspunde, dar putem spune că Aurel Vlaicu a contribuţia fam iliei cnezilor agresiunii maghiaro-catolice. Să
fost victima propriei sale înălţări. De aceea se cuvine să-l | urmă la lungimea de 1,5 km, şi are o lăţime
j de 60 de metri. Spaţiul larg pe care se români Cândeşti, ctitori de nu uităm că la Hunedoara, Deva
glorificăm în fiecare an, toate generaţiile patriei.
Nicolae IANCU, ofeţer (r) de Aviaţie a Armatei Române întinde a permis la un moment dat, la biserici şi monumente de cultură şi Haţeg îşi aveau reşedinţa
românească autentică. călugării franciscani, care
europene. Programul a fost Şi totuşi, printr-o imagologie desfăşurau prozelitism, inclusiv
ŞC O LILE DIN R O M A N IA A U realizat de Delegaţia Comisiei j absurdă a unor ghizi ingraţi şi spre Ţara Românească.
* „PROFESORI EUROPENI” Europene în România, cu sprijinul [nepregătiţi de la Orlea, celebra în literatura de specialitate,
M inisterului Educaţiei şi Cer- j biserică, ctitorie a Cândeştilor, biserica de la Sântămăria Orlea
Concursul „Profesor Euro- Vasilica Carp din judeţul Braşov, cetării, şi el s-a adresat profeso- este prezentată drept bastion al este atribuită anului 1280,
pean” şi-a desemnat câştigătorii. G ab riela A ungurencei din rilor de gimnaziu care predau m aghiarimii catolice, apoi ctitorită de familia Cândea din
Ei sunt: V eronica Leahu şi Suceava şi Adriana Costea din discipline civice. Scopul acestuia reformate, pe care românii şi-au Râu de Mori, prin Nicolae I zis
Sibiu. Proiec- a fost de a oferi profesorilor o co- I revendicat-o, apoi au furat-o. Cândea şi fiul său, M ihail
tele intrate în lecţie de planuri de lecţie pentru i Nimic mai fals însă, argumentele Cândea, de numele cărora se
concurs au elevii claselor a Vil-a şi a VlII-a, | dovedesc de fapt originea leagă şi ctitoriile de la Colţ. Cine
demonstrat că lecţii care să evidenţieze valorile | românească a bisericii, studiază cu atenţie Cortegiul
profesorii din europene şi suprapunerea lor j Astfel, Sântămăria Orlea face A postolilor din biserică are
România pot peite cele lomâneşti. j parte din ansamblul bisericilor în plăcerea să descopere ctitorii
contribui cu „Prin participarea la acest j stil romanic din Ţara Haţegului, printre apostoli, după îmbră-
succes la pro- program, profesorii au dernon- alături de cele de la Nucşoara, cămintea de inspiraţie locală. Este
movarea stra­ strat că sunt interesaţi de metode Streisângeorz, Densuş etc., adevărat, nu apar nici călugări
tegiilor şi me­ de lucru noi, dinamice, care ctitorite de cnezi şi voievozi franciscani şi nici regi arpadieni,
todelor de implică mai mult participarea români. Printre aceştia se numără iar faptul că începând din prima
predare activă elevilor în sălile de clasă. Credem | şi familia Cândeştilor din Râu de jumătate a sec. XV apare ma­
şi la dezvol­ că proiectele de lecţii din aceste Mori, care au ctitorit Biserica de ghiarizarea prim ului Cândea,
tarea intere­ programe Sunt foarte creative şi la Colţ şi Sâtămăria Orlea. De respectiv Ladislau Cândea Ken-
sului elevilor pot fi preluate de cei care predau asem enea, biserica intră în deffy, nu ne dă voie să tragem
pentru cu- discipline civice şi nu numai“, a categoria construcţiilor din piatră concluzii eronate că această
noaşterea şi declarat domnul Jo n ath an ale feudalilor români din Ţara familie de nobili români este
în ţe le g e re a Scheeele, Şeful Delegaţiei Haţegului, ca turnurile locuite de maghiară.
v a l o r i l o r Comisiei Europene în România. la Mălăeşti, Răchitova şi Colţ, ce Prof.Ovidiu POPESCU

C ^IZ,z4 — Ziarul care s& respectă, şi vă r&sjy&ctăl