Page 4 - Calauza_2006_861

Pag. 4 Călăuza noastră nr. 861

n/IARI PERSONALITĂŢI HUNE00RENE „Contertino pentru orchestra de coarde” de Dorn I M ARELE COM PLOT-M ONOIAUZAREA
Popovici, „Concert pentru orchestră” de Anatol |
Vieru, Simfonia a II-a de Valentin Gheorghiu, Suita |
NICOLAE BOBOC pentru orchestră de Nicolae Branzeu, Variaţiuni j EUROPENIZAREA - 0 CACIALMA
- urmare din nr. 860 - simfonice de Mircea Basarab, Simfonia I de Ion . Şl UN PERICOL
în anul 1958, prin plecarea dirijorului Paul Dumitrescu, Simfonia I de Dimitri Sostakovici, - urmare din nr. 860 - a Treia, dându-i impresia că ar fi
Popescu la Orchestra simfonică a Cinematogra­ Simfonia a II-a de Aram Haciatu .an, Simfonia a Noi, rom ânii, conduşi de partener la putere. Realitatea e
fiei din Bucureşti, s-a făcut vacant un post de IV-a de Arthur Honegger, Divertisment pentru I preşedinţi obedienţi ori săraci cu alta: acolo unde nu sunt trimise
dirijor la orchestra simfonică a Filarmonicii de orchestră de Bella Bartok, prima audiţie absolută | mintea, am făcut eforturi şi bombardierele, acolo sunt trimişi
stat „Banatul” din Timişoara. Colaborarea lui a Oratoriului „Povestea bradului” de Sabin Drăgoi, J compromisuri pentru intrarea în experţii, fel de fel de militanţi
Nicolae Boboc cu acest colectiv artistic a avut loc pentru a aminti doar câteva. | N.A.T.O, am aderat la o alianţă travestiţi. Unde mai pui influ­
încă din anul 1952 cu bune rezultate, încât trans­ O istorie foarte interesantă are o altă lucrare | militară împotriva cui? Există enţele mass-media americane şi
ferul s-a făcut de la sine. modernă românească pe care Nicolae Boboc a i IiI11‘uai ^ . Occidentale, care în loc de grâu
Timişoara deschidea alte perspective. Oraş de cântat-o împreună cu Filarmonica din Timişoara, definit in acest caz un inamic seamănă neghina pe terenul fertil
anvergură europeană, important centru universitar Este vorba despre „Variaţiuni pe o temă proprie” potenţial; o fi aceasta Rusia; o fi, al spiritelor docile din Est, care
în interior, Udemereul şi secu­
cu perspectiva unui învăţământ superior muzical, pentru orchestra mare de Ionel Perlea, celebrul imea, cei mai de nădejde aliaţi cincizeci de ani au aşteptaţ
cu 2 instituţii muzicale de prestigiu, Filarmonica şi dirijor român. la toate guvernările postde- libertatea!
Opera Română, oferea mari posibilităţi de Această lucrare a fost inclusă în programul de
manifestare şi împlinire unui muzician în plină înregistrări pentru Radiodifuziunea Română. Deşi cembriste?! Dumnezeii mondializării cred
afirmare. era o lucrare extrem de dificilă, imprimarea a reuşit Păi, fraţilor, dragi cititorilor, că li se permite orice, dar, mai
Consecvent crezului său artistic de promovare foarte bine. Nicolae Boboc trimite o bandă cu Europa de Est a fost mai puţin ales, ce e mai rău. Iară noi uităm
a muzicii contemporane şi la Timişoara, programul înregistrarea la New York unde locuia Ionel Perlea, rusificată, decât este acum cum a fost posibilă, nu de mult,
concertelor sale cuprindea de fiecare dată creaţii care a fost încântat de interpretarea foarte apropiată americanizată Europa O cci­ ascensiunea fascismului. Până
ale unor compozitori contemporani români şi străini de concepţia sa. dentală. Schimbăm un stăpân unde va merge şi va fi tolerat
a căror muzică trebuia cunoscută de marele public: (va urma) Gh. BERCEA cu altul, râul cu mai răul?! Vizavi respectul specificului naţional
de acest crunt adevăr, marele sau regional, cum va putea fi
oricare alta, din cele 60.000 de | scrjjtor francez Henri de Mon stopată ofensiva teritorialismului,
LANUREMBERG plăci <te granit cat cupnndea alta- ^ scria: 0 si ^ „a!ilml,
cine ne va mai proteja pe noi?!
PE STRADA M ARE A L V I HITLER data bulevardul, au fost alese scadă inteli , Occidentaliştii, care îşi fac politica
ceie ramase întregi şi, un sfert m0^ litatea §i calitatea umaIlă încă din vrem ea Revoluţiei
- urmare din nr. 860 - din stradă este pavat cu aceste dale. i „ . . ■ „ A . ,
A şadar, mă plim b în pas pleavă... Acum, de-o parte ve- T , j i • i mtreg pamantul, aşa ceva nu s-a Bolşevice, nu îşi dau seama că
,
\
.
La căpătui bulevardului, pe I
domol, la vreme de seară pe getaţie abundentă care amenin­ deasupra mea trece în zbor un | mai văzut de când e lumea lume. „acel Occident” nu mai există. In
Strada Mare a lui Hitler... Pe tot ţă să treacă totul în uitare defi­ cârd de gâşte sălbatice, semn că j Acuz Statele Unite de a fi în locul lor acţionează „atlantiştii”,
parcursul, în marginea ei, se află nitivă, şi de alta, armaţă de ma­ sunt în preajma lacurilor din j constantă stare de crimă contra cu o politică străină de con­
treptele pe care, la vremea ma­ şini rulând grăbite pe Strada parcul ce a fost cândva tot a lui j umanităţii.” Să ai orbul găinilor tinentul nostru şi de civilizaţia
şi tot vezi cum Occidentul tra­ europeană. în Europa z ile lo r ^
rilor parade naziste, cei aleşi Mare a lui Hitler. Eu, pe linia Hitler. Sunt aici 5 lacuri de dife- ■
stăteau aliniaţi ca la carte, şi pri­ trotuarului larg, printre bici- rite mărimi pe lângă care şi-au tează Europa de Est cum u tratat noastre bântuie deja confuzia
în regim neocolonial ţările Lumii şi ura. Gligor HAŞA
veau spectacolul sau dădeau clişti, alergători şi plimbăreţi. O găsit traiul o mulţime de păsări
onorul Fiihrerului lor... Acum, lume cât se poate de obişnuită sălbatice: raţe, gâşte, lebede, li- '
din crăpăturile firave ale pietrei cu peisajul. Numai inima mea şiţe etc. Şi tot la capătul acestui I TRANSILVANIA: PATRIA MITULUI
au răsărit pini sau alţi copaci, bate un pic mai accelerat ca de imens bulevard - mă întâmpină | DRACULA - VAMPIRUL
ale căror rădăcini au început să obicei... E un adevărat şoc lumea colorată şi pestriţă a bâl- |
răstoarne pietrele. Iar ce nu răs­ emoţional pentru mine fiindcă ciului, căci se desfăşoară sărbă- |
O întîlnire întâmplătoare la Metropolitan Museum of Art din New
toarnă rădăcinile este cuprins realitatea m -a prins cam pe toarea de Kirvait a Niirember-
de iarbă şi muşchi. încerc, pen­ nepregătite. gului. Mă las amăgită şi eu de ! York • cu tablouI expresionist “Vampire” de Edvand Muncii din 1894
tru o clipă să-mi închipui ce a Nu de mult. Strada Mare a mirajul acesta de carton şi până §* căiţii '^ an u lm Fabio Giovannim - „Cartea vampirilor,
fost aici, în urmă cu aproximativ fost renovată căpătând în mare noaptea târziu accept să fiu păr- I ^ la m!tul Dracula • In 1977 a fost reprezentat de peste
70 de ani... Entuziasm, gran­ parte un aspect modern. Şi to­ taşă la bucuria şi năstruşniciile I or' Pe Broadway. Mitul Dracula se pierde în secole, dar nu
doare, putere deşartă pe care tuşi, spre aducere aminte că nuremburghezilor (va urma) | iot ceea ce s' a SPUS refentor la această misterioasă figură este rodul
tim pul le-a şters ca pe o aceasta nu este o stradă ca Mariana PANDARU | fanteziei umane. Există -------------- -----------------------------------------
în istorie date
1
I
SCURT ISTORIC AL PAPILOR SÂ N TĂ M Ă R IA O R L E A , precise care se
I CEN TR U A L O R TO D O X IE I referă la un
DE LA VATICAN astfel de vam­
DIN H A Ţ E G pir care a trăit
Din totalul de 266 de papi, pe care i-a avut
cu adevărat în
Vaticanul, 210 au fost de origine italieni, 56 dintre - urmare din nr. 860 -
România, mai
ei fiind de alte naţionalităţi. Intre anii 685 şi 751, Făcând abstracţie de ctitori, dacă această biserică ar fi
deci pe o perioadă de 67, de ani din 10 papi aleşi, | fost romano-catolică, atunci cum se explică faptul că ea a precis în Tran­
silvania.
italieni au fost doar doi, ceilalţi opt fiind sirieni şi | fost pictată de zugravi ortodocşi, veniţi din Balcani? Tot
greci. De atunci n-au mai fost aleşi alţi papi din j specialiştii români şi deopotrivă maghiari au arătat că D r a c u la
s-a născut în
Orient. în anul 1924, al 193-lea papă, Sf. Celestino, i meşterul zugrav a fost adus din Ţara Românească,
1431, a domnit din 1456 până în 1462 cu o extremă cru­
născut pe numele său Petro-Angeleri este ales papă, Un alt argument în sprijinul ideii că biserica este
dar curios, el renunţă în scurt timp. Ultimul papă românească provine de la faptul că aici, ca şi în alte părţi au zime, distracţia sa preferată fiind aceea de u trage oameni:
în ţeapă (pe trădători). Era atât de obsedat de ceea ce
ales este Benedeto al XVI-lea şi este născut în slujit preoţi români ortodocşi, abia din 1559 apărând
făcea încât dădea mese festive, întreţinându-se cu diverşi
Germania - numele său fiind Ioseph Ratsinger şi consemnat primul preot reformat. Trecerea bisericii la ritul
este al 266-lea papă. Astfel Biserica catolică numără I calvin se datorează Bathoreştilor care, prin Gabriel Bethlen, ambasadori, în mijlocul câmpului cu oameni traşi în
266 de papi aleşi, dintre care au fost consacraţi | a sprijinit calvinismul. Acest fenomen este similar la ţeapă, tratând (discutând) cu ei tehnicile p° care le utiliza
doar 265 pentru că cel de-al 92-lea papă ales în | Hunedoara, Cinciş şi Deva. Pentru a-şi păstra privilegiile, la trasul în ţeapă. Tortura prizonierii înti-un mod atât de
anul 752 a murit la doar trei zile de la alegere, înainte j românii catolicizaţi au trecut la calvinism, atroce căci nici măcar moartea sa nu i-a eliberat pe
de a fi consacrat (sfinţit). I Inscripţiile din biserică în limba slavonă scrise cu litere români de această teamă. într-adevăr în 1931 mormântul
Cel mai scurt timp papal i se atribuie Papei i chirilice sunt o dovadă în plus că exista o literatură religioasă său, situat sub capela solitară a mănăstirii Snagov, aproape
Bonificio al Vl-lea fiind al 113 lea. Fiind consacrat, ■ de rit răsăritean. La Orlea s-au descoperit peste 15 inscripţii de Bucureşti, a fost deschis, dar cadavrul decapitat
el a păstorit doar 15 zile în anul 896. Era născut la slavone, din 1411 existând şi scrisul în limba română, dar al lui Vlad Ţepeş dispăruse, iar în locul său a fost găsit
Roma. care nu s-a păstrat. Ceea ce ştim cu precizie este faptul că scheletul unui cal. • ..
Cel de-al 265, penultimul, a fost Papa Ioan Paul preotul Ioan Viski Calvin, român din Vişca, a fost în slujba Mitul lui Dracula pluteşte azi în multe localităţi din
al Il-lea, născut în Polonia la Wadowice - Cracovia, I Cândeştilor. Acestuia îi datorăm traducerea în versuri a unei Transilvania ca şi-n Castelul Btan. unde sunt camerele,
pe numele său Voitila. El a păstorit din anul 1978 I psaltiri la 1670. De asemenea, în arhiva Cândeştilor se găsesc mobilele şi cărţile folosite de Vlad Ţepeş. in Castelul de
până în anul 2005, în total 27 de ani şi este al doilea j numeroase înscrisuri româneşti care din păcate nu sunt Hunedoara, pluteşte în aer mai sugestiv mitul corbului care
ca durată a pontificatului. Primul loc în acest sens | recuperate pentru cultura românească. în concluzie, putem l-ar reprezenta pe Dracula şi care în unele nopţi se reîntoarce
îl deţine Papa Pius al IX-lea, din anul 1846 până în | afirma cu certitudine că Biserica de la Sântămăria Orlea a şi se transformă în vampir în vatra vechiului foc, unde trăise
anul 1878, deci 31 de ani. | fost ctitorită de Gândeşti, a fost de rit ortodox, apoi odată cu un călugăr catolic care spiona pentru a raporta Papei
Despre rolul împăratului Constantin ştim doar ■ trecerea ctitorilor ei la catolicism a trebuit să urmeze aceeaşi deliberarea dietelor de Transilvania. Castelul lui Matei
că a sprijinit legalizarea creştinismului pe timpul cale, ajungând apoi reformată. Nu este un caz singular; aşa Corvin se spune că l-a găzduit pe Vlad Ţepeş de mai multe
Imperiului Roman, ba chiar a şi condus această s-a întâmplat la Deva, la Cinciş, Hunedoara şi în alte părţi, ori, mai ales în 1455 şi se pare că de Corvin fusese trădat
mişcare cu atribuţii de papă dar în lista şi evidenţa Acest lucru nu ne împiedică să fim prieteni cu fraţii maghiari pentru obscure manevre de putere între pretendenţii la tronul
istorică a papilor nu este trecut. * şi duşmani ai adepţilor ideilor hortyste ale Ungariei Mari. principatelor din aceea epocă.
Constantin AOANEl RAHOVEAN I Prof. Ovidiu POPESCU (va urma) Giuseppe PACE

—Ziarul care se respectă, şi vă respectai