Page 1 - Calauza_2006_863
P. 1
2 - 8 NOIEMBRIE 2006 S ăptăm âna/ in d e p e n d e n t a fla t în
slu jb a tu tu ro r o a m e n ilo r
Fondat la 1 februarie 1990 de VALERIU BÂRGĂU Anul XVI • Nr, 863 • 2006 0,60 lei - 6.000 lei vechi * 10 pâCjîni
- Prim ăria Deva a alocat fonduri
INVITAT LA SPAR la DEVA
necesare pentru pregătirea de iarnă. Ca
„ CĂLĂUZA NOASTRĂ” Recent, la Deva a avut loc ianugurarea
urmare s-a făcut mai întâi aprovizio
BRAMBUREALA D l. FLORIN narea cu material antiderapant, nisip, unui nou supermarket. El aparţine grupului
de magazine SPAR, şi este al treilea magazin
sare etc. Cred că nu vor fi probleme
COMISARULUI OANCEA majore, din acest punct de vedere, în de acest fel din România, după Arad şi
Viceprim ar Reşiţa. SPAR Deva este cel mai mare de
EUROPEAN această iarnă. până acum, având o suprafaţă de 1782 metri
m un. Deva - Cetăţenii municipiului se află
Ne-am frământat — Domnule v;\v- acum într-o adevărată stare de pătraţi, 7402 articole, dintre care 30 la sută
într-atât cu alegerea primar Florii: O., v- disconfort din cauza lucrărilor de sunt produse proaspete, 404 furnizori şi 70
comisarului european pentru România încât amenajare a străzilor, şi unii dintre ei de angajaţi. M.P.
am uitat de toate celelalte griji. Eram în faţa cum este preş-.:::: mu
unei situaţii nemaiîntâlnite până acum aşa nicipiul De... sunt destul de supăraţi...
că toţi am aşteptat cu nerăbdare să vedem iama care se epr.ru Mariana PÂNDARU
ce propun guvernanţii noştri astfel încât paşi repezi? - continuare în pag. a 3-a -
onoarea să ne fie ..reperată” la Uniunea
Europeană. Şi astfel a început jocul pe
cărbuni încinşi, care, din păcate, trebuie să A natom ia secundei
recunoaştem, nu prea a corespuns cu I n m a r e g r a b ă ___
speranţele noastre. In primul rând. \ arman V.; u'r.mele zile ale mandatului
Vosganian (politician onorabil de altfel rc rr.e_ C 'rr.is.a Naţională a României pentru
credem că se afla pe lista de pretenr:; _ r.., ■ CHESTIUNEA UNESCO - eram. oricum, printre ultimii
unui român, datorită faptului că. p;.
comisarii europeni. în frunte cu Barro: ZILEI reprezentanţi ai fostei Puteri uitaţi în post de
un ilustru necunoscut, deşi recomanc ile Mi-a lăsat un gust amar ruşinea numită de noua Putere - şi, după ştiinţa mea. un
sale erau cât se poate de bune. Dar ea să fii Televiziunea Română „Mari români”, o reprezentant al UDMR, ieşit din "algoritm”,
comisar european se vede treaba că e bine sfruntată diversiune, o hicleană manipulare îmi va lua locul. Ii doresc mult succes şi... îi
să ai prieteni acolo. între cei cu care vei las moştenire câteva dintre sectoarele de
prin mass-media a unei populaţii care şi-a
lucra, altfel nu se poate. Aşa Că, In primul tăcut din televiziune idol şi din telenovele altar. "bătălii sociale” la care am lucrat. Poate con PAR lM im U l STRĂZII
rând a fost o dezamăgire pentru români, care Iată că a venit timpul să-mi fie şi mie ruşine tinua acţiunile, mai ales că în “lada cu zestre”
simţeau că nu este tocmai persoana cea mai îi las o echipă bună, cu experţi UNESCO care
indicată să-i reprezinte în forumul european. că sunt român sau cu mai dulcele, că sunt şt chiar s-au zbătut să ajute educaţia, cultura, • Tinerii deveni sunt mereu în atenţia
Lucrurile s-au rezolvat însă de la sine, în eu român, frate cu aceia care au votat tembelic, ştiinţa. Şi fac public “testamentul” meu cul Primăriei din oraşul reşedinţă de judeţ.
stil românesc. A urmat apoi, o altă alegere, ca nişte analfabeţi, semidocţi şi slugarnici tural tocmai pentru că este vorba de acţiuni Pentru ei se vor cumpăra 3 ha teren clin
făcută, după mărturia preşedintelui Băsescu, urmaşi de-ai lui Nastratin Hogea. Au crescut de mare amploare şi cu potenţial de schimbare localitatea Archia, care se va parcela şi oferi
la cafeaua de dimineaţă, când s-a întâlnit în ochii mei: un ins la vederea căruia comutam în societatea noastră - or, în Europa de după doritorilor pentru construcţia de case.
prieteneşte, cu primul ministru. Leonard pe alt post, Andrei Gheorghe, şi mai cu seamă 2007 România trebuie să intre cu alt metabo Frumos gest, dar aşteptăm finalitatea.
Orban, cea de-a doua nominalizare - „un Mircea Diaconu. Ar fi păcat să-l uit pe Ioan lism social şi cultural, pentru a ţine pasul cu • Blocul operator al Spitalului Judeţean
candidat mai bun”. Şi noi repede am început T. Morar! lumea bună (civilizată) a veacului al XXI-lea.
să ne interesăn cine este acesta, aflând că, GUgorHAŞA Alexandru MIRONOV Deva se va extinde şi i se va alătura un
dacă Varujan era mat cunoscut în interiorul - continuare în pag. a 2-a - - continuare în pag. a 4-a - staţionar ce va beneficia de 15 paturi,
şi mai puţin în exteriorul ţării, Leonard avea Consiliul local aprobând în acest sens
„şansa” să fie invers, adică mai cunoscut în contractarea unui împrumut bancar.
afară decât în interiorul ţării. Apoi aflăm că Ioan VIAJD
el nu aparţine nici unui partid politic, că - continuare în pag. a 2-a -
este fratele lui Ludovic pnl-istul şi că are o
bogată activitate europeană. Aşa să fie! Dar TARABOSTES CUM FRAUDAE
faptul că nu aparţine nici unui partid poli
tic nu e un semn tocmai... bun. El va fi şi ( sau) PILEAŢI CUM ŞPAGA!
comisarul european care vine în ţara sa cu - urmare din nr. 862 -
diferite proiecte ce au nevoie de susţinere Pleşu a apelat la lichele, dar lichelele
şi din partea politicienilor români, ca să fie s-au făcut că nu aud, umflând gerontocratic
puse în aplicare Dacă r,u are o majoritate şi mai de-ale dracului, cacademia lu
politică în ţară. dacă nc are un partid în
spatele său care să-i >u>:.~.ă_ atunci ce va Simionov Evgheni, alt bulgarocton... Asta
face?!... Patimile Româr.in. ve rr.a: a vrut muşchii LOR şi bătăturile lor,
termina niciodată'1! Se-.:er~ ?:rti:; ia oi aceleaşi pe şezuturile latifundiare şi pe
veşnică agitaţie şi convulsie? Aczirr.. > _.- ! frunţile mari cât baniţa gorjeană. Metoda
tima clipă aflăm că Leonard Oroar. a ros* < a ^ MEBO, codificat adică, metoda ungurească
admis de Barroso, şi că a fost Jr.slrr:-.c.:" i « «s ^ „me, Boule, io te-am făcut, io te omor”!
R o,
cu şefia peste Multilingvism'?'1 N:-_- • o De economia românească e vorba, kanej no!
pricopsit! Cred că, de fapt, avem ce înmiiT. > V
Sa
întotdeauna, când a fost vorba de a* Spargem tot: furnale, abataje, platforme,
decisive pentru istoria noastră, de cele meu regii, vindem en gros sau bucată cu bucată,
multe ori, nu am ştiut să ne alegem oamenii stoarcem ce rămâne, revindem statului ceea
potriviţi. Aşa că nu mai e nici o surpriză pe Premiul de Exze.e:.:! UNESCO “CECILLA ce furăm de la stat, şi toată lumea câştigă:
capul nostru. Să vedem ce ne aduce anul BANC" pentru pocv^nzarea ştiinţei. Dedarap'e politică noi valută, voi locuri de muncă prost plătite,
2009, când numărul comisarilor europeni dar sigure! Eugen EVU
Vă in\ itlrr. NL r in .r u t. .a această ediţie
va fi micşorat. Al nostru comisar va mai a Premiilor U trinom.te. Formularul de ROADELE - continuare în pag. a 2-a -
rezista selecţiei? Vom trăi şi vom vedea.
Mariana PÂNDARU-BÂRGĂ U candidatură -- zor r.eta „ rm Regula POPULISMULUI
mentului - până pe z, !■ V UEMBRIE doi, după Franţa. Evident, s-au luat în
2006 (data poştei i la C.N.R. Mi-a fost dat recent să aud o părere,
Premiile jurnalismului de ştiinţă UNESCO din Bucureşti, strada Anton pe cât de absurdă, pe atât de calcul toate ajutoarele şi alocaţiile
COMISIA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Cehov nr. 8, sector 1. cod poştal 011998. mincinoasă. Chipurile, protecţia socială bugetare acordate populaţiei nevoiaşe.
PENTRU UNESCO tel. - 231.13.33, fax - 230.76.36., e-mail - ar fi specialitatea şi slăbiciunea raportate procentual la produsul intern
serban@cnr-unesco.ro. sau să vă înregistraţi guvernărilor de stânga! Nimic mai fals! brut pe cap de locuitor.
Comisia Naţională a României pentru on-line pe site-ul Comisiei. Persoană de Statistica ne arată, fără drept de apel, Monica IA COL ">Z!
UNESCO va decerna şi în acest an Premiile legătură Şerban Ursu. că în Europa, îţHtnaterie de protecţie Deputat PD ic -urc
Jurnalismului de Ştiinţă şi de Educaţie şi
- continuare în pag. a 2 - socială, Românîs bdupă în prezent locul - continuare în pag. a •.