Page 4 - Calauza_2006_863
P. 4
Pag. 4 Călăuza noastră nr. 863
americanism. Patriot român cinstit, el nu-vroia să vadă
MARELE COM PLOT- MONDIAUZAREA Avem astfel de a face cu o maşină socială care
Europa de Est vândută marii finanţe, fapt pentru care în funcţionează la maximum şi în expansiune planetară.
„ O C H I U L A M E R I C A N ”, unele cercuri era tratat de „antisemit” sau „fascist”. Despre Numai că în expansiunea ei America întâlneşte şi
rom anul unui rom ân romanul său „Ochiul American”, editorul scria că el „oameni necivilizaţi”, fiinţe ale lui Dumnezeu unice,
denunţă cu acuitate mecanismele capitalismului veroce de neînlocuit. Ele trebuie neapărat să devină unităţi
- urmare din nr. 862 - opunându-i o lume a iubirii şi spiritualităţii. Cartea are standard, cu aceleaşi dorinţe, gusturi, nevoi. Aici
Virgil Gheorghiu a fost un scriitor romanofon, şi un aspect vizionar într-o epocă în care S.U.A. îşi închipuie intervin sateliţii am ericani ajutaţi de radiouri,
francofon. După cartea sa „A douăzeci şi cincea oară” că pot face orice, peste tot şi împotrivă tuturor - de la televiziuni, presă, tonomate, discuri cu toate genurile
s-a turnat un film celebru şi incomod, considerat „martorul Belgrad la Bagdad -, iar din această perspectivă, cartea de muzică... pentru proşti şi preistorică, iar tinerii din
cel mai incomod al epocii noastre”. scriitorului român are pagini de valoarea celor mai bune cinci continente se bâţâie pe ritmuri americane. Aşa,
Deşi im portantă personalitate - preot ortodox, analize mondiale. Noi încercăm să le rezumăm. încet ne americânim, iar americanul nu este un om ca
episcop, prelat al Patriarhiei ecumenice a America a creat civilizaţia tehnologică a secolului toţi ceilalţi, ci un mass om, o unitate în sânul masei, o
Constantinopolului - ne este mai puţin cunoscută opoziţia XX după modelul uzinelor Ford şi General Motors, în piesă de schimb adică un nimic. El nu trăieşte, el nu
lui radicală faţă de sionism şi cea foarte radicală faţă de care oamenii sunt piese sociale înlocuibile. gândeşte, el „funcţionează”. Numai că o piesă de
- maşină nu este o maşină, ci o biată rotiţă.
TRANSILVANIA! PATRIA MITULUI I Personajele lui V irgil G heorghiu • cugetă
I apocaliptic: Dumnezeu ne-a promis Raiul îh Cer;
D R A C U M M - V A M P I R U L I americanii ne oferă un rai mecanic aici şi acum; ...
- urmare din nr. 862 -
| copiii noştri vor trăi zile îngrozitoare sub ochii lui Iuda,
Aşadar, Transilvania, însăşi nu sale (1431-1476) reputaţia lui Vlad a vampirice. Frica ce alimentează
| privirea stăpânului, ochiul american. Unul dintre eroi
poate fi separată de un fapt istoric al depăşit graniţele Valahiei, nu numai adrenalina din sânge pare să
| acuză: „ Voi transformaţi pământul în cimitir; voi creaţi
sec. XV-lea şi de-o legendă şi un mit, ca un viteaz luptător îm potriva înroşească şi aspectul cel mai ascuns
taif ^acu‘,IS | întunericul; tot ce atingeţi devine cenuşă;, voi micşoraţi
bine reprezentate într-o dimensiune turcilor dar şi ca un crud guvernator, al terorii. Dar mai cu seamă
a nea e popoareie şi naţiunile aducându-le la dimensiunea lor
globală. Mitul Dracula nu este folosit de fapt în ziua de Paşti a anului 1459, morţii care se reîntorc face să nască
perisabilă...”
numai în scop turistic, dar aparţine după ce i-a invitat la masa festivă pe mitul vampirului. Morţii lăsaţi să
' Hegemonia mecanică a SUA mă înspăimântă ca
pentru aceasta Transilvaniei de ieri, potenţialii boieri rebeli, i-a tras pe sângereze in m orm intele lor se
I om şi român. Mâine-poimâine le căşună pe noi, la
de azi şi de mâine. toţi în ţeapă. De nobilul Dracula, răzbună mereu, cum aminteşte Paul
I şoapta vreunui ungur sau secui, şi vom avea soarta
în România, Dracula vine elogiat primii care au vorbit, au fost Nerlaine. Dracula este un fals
| sârbilor ori a irakienilor. Iată de ce politicienii noştri,
în textele scolastice ca un patriot şi Cronicarii români ai Evului Mediu. aristocrat: nici un servitor, în realitate
| şi mai abitir preşedintele Băsescu, se gudură, în loc să
un apărător al ordinii într-o epocă Vampirul dă acele senzaţii ale unei nu-i facilitează viaţa (sau neviaţa) la
| ne ferească de această poluare pro-atlantică care va
întunecată şi crudă, în timp ce lumea morţi apropiate şi frica stă la baza castel. Nu este omul banchetelor şi
| să profaneze toate valorile noastre tradiţionale. Dacă
externă îl cunoaşte ca pe un conte miturilor varnpirice: frica de moarte, al desfrânărilor feudale, este de o
■ aş avea puterea i-aş obliga pe toţi românii ştiutori de
vampir din numeroasele versiuni frica de un erotism incontrolabil din manieră severă şi el însuşi nu se
carte - tot mai puţini, vai! - să citească romanul
cinem atografice, inspirate din punct de vedere social, frica de atingea niciodată de mâncare.
j monseniorului Virgil Gheorghiu. Gligor HAŞ/Q_
romanul lui B. Stoker din 1897, în necunoscut. Frica printre altele este Dracula este un patriot.
cumpănă între personajul burlesc şi legată în mod fiziologic de sânge, (va urma) | Anatom ia secundei
fiinţa demonică. în timpul existenţei acest esenţial aliment al dietei Prof. Giuseppe PACE I n m a r e g r a b ă ___ .
- urmare din pag. 1 -
„Concert pentru orchestră de coarde” de Sigismund
MARI PERSONALITĂŢI HUNEDORENE Iată, urmaşilor mei Văcăreşti, las vouă moştenire...
Toduţă. La Sarajevo şi Novi Sad, „Concertino în stil I
Programul Biblioteca şcolii, inima şcolii, de resuscitare
clasic” pentru pian şi orchestră de cameră de Dinu |
NICOLAE BOBOC Lipatti, .Poemu! Garpaţilor de Alexandru Paşcanii., mediateci şi de deschidere a lor către întreaga populaţie a
- bibliotecilor şcolare rurale, de transformare a lor în
. „
,
„
- urmare din nr. 862 - „Rapsodia e George Enescu, „Tarantella , d ej comunei. Funcţionează de aproape 3 ani, aprovizionând 3302
ia
Marţian Negrea. La Viena j—
Repertoriul operei tim işorene s-a îm bogăţit cu şcoli din ţară (deci cel puţin una în fiecare dintre cele 2800
num eroase prem iere: Lucia de Lam merm oor de , ° ^ r j 'T ™ 13îa | comune ale patriei) cu principalele publicaţii scenarizate - 31 de şcoli au primit deja
de Venii avandu-1 ca solist ,L_t. .. . , . . ...
j
n i
necesare bibliotecii şi cancelariei şcolii
.
Donizetti, Mignon de Ambrois Thomas, Turandot de pe Ioan Holender, actua- ' „ „ „„ D colecţia de videocasete; aşteptăm ca noul şi
T
Puccini, Fidelio de Beethoven, Năpasta de Sabin Drâgoi, f . , „ , 0 | („GazetaMatematica , „Romamaliterara , * inexperimentatul Preşedinte-Director Ge
Iul director la Opera de Stat I ’
Secretul lui Don Giovanni de Cornel Ţăranu, şi multe . . . . . . î r . i „Ştiinţa şi tehnica , CPSF „Anticipaţia , neral al instituţiei să înţeleagă că
din Viena, ta fruntea unui „Terra”, „Sănătatea
altele. Televiziunea publică are obligaţii mari faţă
Din anul 1965 încep marile sale turnee în străinătate. grup de solişti de la Ope- \ ^ etc fntregul; program - cu o de publicul român, pentru a putea continua
rele din Bucureşti, Timi- | cjjeituiajg de aproximativ 48 $ / ân / şcoală-
Program ul concertelor sale cuprindea cele mai diseminarea „culturii video” în şcoli). De
şoara şi Cluj susţine la Cai- | s_a desfăşurat nu pe bani de la Ministerul
importante creaţii din literatura muzicală universală. sem nalat un am ănunt îm bucurător:
Cronicile muzicale evidenţiau de fiecare dată profunda ro 13 spectacole cu opere- | Educaţiei şi Cercetării, nici de la Programele ministrul Mihail Hărdău a luat hotărâre;
le: Madame Butterfly, de legiferării transformării bibliotecii rurale %
cunoaştere a acestor capo-dopere, rafinam entul | de Participare ale UNESCO, ci prin
Puccini, Carmen de Bizet şi
'interpretărilor şi marea sa artă dirijorală. Din programul | generozitatea Fundaţiei „Eugenia Vîntu”, şcolare în m ediatecă şi centru de
Trubadurul de Verdi. în
concertelor sale au făcut parte de fiecare dată lucrări | deci fonduri ale societăţii civile. în pachetele documentare şi informare, chiar a trimis
Polonia, la opera din
ale compozitorilor români contemporani. A fost un | trimise lunar am adăugat, adesea, cărţi şi bani şcolilor săteşti pentru achiziţionarea
Gdansk a condus specta
adevărat ambasador al muzicii româneşti peste hotare, materiale audio şi video. De semnalat că un electronicii necesare (CD player, DVD,
colele cu opera „Flautul
în Bulgaria, spre exemplu, pe lângă spectacolele cu protocol semnat împreună cu Societatea videocasetofon, receptor TV, PC-uri) dar
fermecat’ de Mozait, Rigole- | R0mană de Radiodifuziune va adăuga, în şi - amănunt important! - pentru reînnoirea
operele „Aida”, „Trubadurul” şi „Carmen”, în concerte
tto şi Traviata de Verdi, Băr- | vjjtor, câteva zeci - poate chiar câteva sute - fondului de carte; dacă va „convinge” noile
introducea şi „Trei dansuri româneşti” de Theodor
Rogalski. La Bratislava operele „Aida”, „Trubadurul”, (va urma) ! de ore din „arhiva de aur” a Radioului miniinstituţii să achiziţioneze şi publicaţiile
iar în simfonic „Coloana infinitului” de Tiberiu Olah şi Gh. BERCEAI românesc (Educaţie muzicală, Teatrul educaţionale, şi cărţi, şi elemente de „cultură
. ________ ________ _ _ _ | radiofonic, Noapte bună copii, Istorie orală, radio” şi „cultură video”, şi să instaleze, în
NORME PRIVIND 2. Valorile în vamă pentru bunurile I ^cursurile Iul N.colae lorga etc.). Idem, fiecare unitate şcolară, un mic muzeu al
şcolii şi o staţie meteorologică, chiar putem
DETERMINAREA introduse sau scoase în/di„ ,ară, pe cu „Integrala Caragiale” (1100 minute, cu spune că revoluţia şcolii a demarat!
VALORII ÎN VAMĂ orice cale, de către persoanele fizice | toate piesele şi „Momente şi schiţe”-le (va urma)
sunt cele în vigoare la momentul plăţii
PENTRU BUNURILE drepturilor vamale.
APARŢINÂND 3. Pentru determinarea valorilor în s.c. INSTALÂND CONTOARE DE APĂ ÎN APARTAMENTUL
CĂLĂTORILOR SI vamă se folosesc cataloage, docu DUMNEAVOASTRĂ ECONOMISIŢI BANI!
mentaţii de preţuri interne şi externe sau
ALTOR PERSOANE facturi, conform prezentelor norme.
FIZICE 4. Valorile în vamă-din lista de valori RECEA IM PEX S.R.L.
✓ instalează apometre cu
CAP. I Dispoziţii generale în vamă, pentru bunurile aparţinând plata în rate, la preţuri foarte Târgu - Mureş. Punct de lucru în Deva: Str.
Liliacului, bl. 22, sc. E, ap. 42
1. Valorile în vamă pentru bunurile călătorilor sau altor persoane fizice, care avantajoase, în care sunt in
introduse sau scoase din ţara de călători nu fac obiectul unor operaţiuni cluse toate piesele, fitingurile, Valoare Avans Nr. rate Dobândă
ori de alte persoane fizice se stabilesc comerciale, se stabilesc în euro, sigilarea şi manopera 1 buc. apometru 120 50 2 3%
✓ asigură servicii com
pe baza „valorii de tranzacţie”, potrivit 5. Transformarea în lei a valorilor plete şi încheie CONTRACTE 2 buc. apometru 215 60 5 3%
70
art. VII paragraful 1 din Acordul gene în vamă se face potrivit dispoziţiilor art. cu Asociaţiile de Proprietari 3 buc. apometru 290 80 8 8 . 3%
apometru
365
4 buc.
ral pentru tarife şi comerţ din 1994, 70-72 din Regulamentul de aplicare a care doresc citirea lunară, 5 buc. apometru 430 90 8 3%
3%
acceptat prin Decretul nr. 183/1980, sau Codului vamal al României, adoptat calculul consumului şi factu 6 buc. apometru 490 100 8 3%
rarea acestora;
prin ordin al m inistrului Finanţelor prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2006, ✓ execută reverificări FIRMA A OBTINUT LOCUL I PE TARA IN DOMENIU
publice sub forma unei liste de valori în care se aplică în mod corespunzător. metrologice prin laborator Relaţii ia telefon: 225272, zilnic între orele 8 - 18.00
vamă, la propunerea Autorităţii Naţio Transmis de C-tin A. RAHOVEANU\ propriu CU NOI VĂ SCĂPAŢI DE O MULŢIME DE GRIJI!
nale a Vămilor. (va urma) ,
C y j f — Ziarul cctr& se r&sjy&ctă şi v ă respectă!
