Page 4 - Calauza_2006_864
P. 4

Pag. 4                                                                                                             Călăuza noastră nr. 864

                                                           de  alegerile  legislative  şi  referendumul  din  Belarus,   constituit, că secuii  din „Trei Scaune” se  declară secui
        MARELE COMPLOT-MONO/ALIZAREA
                                                           de  dreptul  asumat  de  Stalele  Unite  de  a  considera   la  recensământ  nici  cincizăcei,  că  în  întreaga  istorie
            „OCHIUL  AMERICAN”,                            guvernul  ţării  respective  ilegal.  Imediat  căţei  precum   medievală  şi  modernă  secuii  din  Transilvania  au  fost
                                                           România,  Croaţia,  Albania,  Turcia,  Islanda  etc;  au
                rom anul  unui  rom ân                                                                         naţiune  aparte  (ei,  iranieni,  unguri,  turano-mongoli)  -
                                                           început  să  latre  în  ton  cu  dulăii,  fără  a  avea  bunul  -   toate  astea par a fi problemele  altora şi  nu  ale noastre.
                     -  urmare din  nr.  863 —             simţ să  se  uite în  propria  ogradă,  unde  democraţia  şi   Dacă  vulpea  face  ordine  în  coteţ,  pentru  asta nu  sunt
          Este  lesne  de  observat  că  de  când  şi-a  schimbat   suveranitatea  naţională  stau  sub  semnul  întrebării.  de vină preşedinţi nevolnici şi străini de ţară ca Iliescu,
        statutul  de  Conferinţă  pe  cej  de  Organizaţie  inter-   Să  ne  amintim  că  s-a  mers  până  acolo  încât  s-au   Constantinescu,  Băsescu,  ci  noi,  bieţii  români  care
       guvernamentală,  adică  Organizaţia  pentru  Securitate   făcut  presiuni asupra  Comitetului  Olimpic  Internaţio­  s-au  obişnuit  să  fie conduşi  de  străini  (albi,  chipurile)
        şi  Cooperare  Europeană joacă  rolul  de  cenzor  pentru   nal  ca  Grecia  să  nu  acorde  vize  pentru  sportivii  din   ca  negrii  pe  plantaţiile  de  bumbac.  Din  păcate  avem
       viaţa  politică  a  ţărilor  din  Europa  centrală,  balcanică   Belarus.  Noroc  că  Lukaşenco,  preşedintele  Belarus,   dreptul de a vota, de a alege. Dacă un alt Petre Pandrea
       şi  orientală,  cu  mâna  prelungită  către  Comunitatea   nu  se  lasă  intimidaţi  ţine  la valorile  naţionale,  conferă   ar  lua  la  puricat  structura  pe  etnii  a  Parlamentului  şi
       Statelor  Independente.  Că  e  vorba  de  vreun  scrutin,   onoare  şi  mândrie  poporului  său,  demonstrând  că   Guvernului  României,  vom  vedea  că  35-40  la  sută
       că  e  vorba  de  alegeri,  hop  şi  OSCE  cu  experţii,  cu   uneori  e  bine  să  ai  graniţă cu  Rusia.  dintre  „trimişii  noştri”  sunt  „trimişii  altora”.  Başca...
       observatorii  pentru  a  supraveghea  validarea.  Nimic   în  parlamentul  european  s-au  strâns  deputaţi  de   colaborarea cu  securitatea  ori  mai  recent  varujanvos-
       mai jignitor în politica europeană şi  njmic  mai  viclean   origini  diferite, precum Gheorghe Frunda,  care servesc   ganiatismul.  Că,  parcă,  n-am  fi  găsit  un  românaş  (ori
       în  tentativa de  a confisca  suveranitatea.  Unde  mai  pui   divergenţele  şi  nu  suveranitatea  naţională  a  propriilor   măcar  un  rromân)  pe  mioritice  plaiuri  pentru  a-1  face
       că  O.ţj.C.E.  numără  printre  membrii  săi,  ţări  cu  care   ţări.  Aşa  va  veni  vremea  când  unchiul  Sam  ne  va   trădător,  pardon,  parlamentar  european...  La  o  adică,
       geografic  nu  avem  nici în  clin,  nici în  mânecă.  Un  fel   trimite  la  validarea  „alegerilor  democratice”  experţii   Mădălin nu ar fi fost bun, dacă îi aranjam niţel numele
       de  Cal  Troian  atlantic  care  serveşte  interesele  NATO.   travestiţi  ai fundaţiilor Soroş.  Iată pe ce se bazează cel   ca  să  dea  ovreieşte  ori  armeneşte?!  Că tot  ne-au  lăsat
       Oferind  acestor  ţări  un  fel  de  protectorat,  şterge  cu   mai  obraznic  şi  mai  turbulent  partid  din  Europa   strămoşii  o  ţară  unde  dă  bine  dacă  primul  ministru c
       buretele  democraţia  şi  îşi  impune  candidaţii  pro-   „naţiunilor”  cândsagită  coarnele  Satanei  inclusiv  în   fanariot,  iar  preşedintele  cumano-turcaleţ?!
       occidentali,  pro-atlantici,  pro-americani.  Asemenea   Parlamentul  României,  cerând  independenţa Ţinutului   Vorbim  ipotetic,  fireşte!  Dar,  ce  mi-i  Băsescu,  ce
       intrusiune  sfidează  dreptul  internaţional,  iar  cele  mai   Secuiesc în chiar inima Ardealului Românesc, aşa, cum   mi-i  Varujari?  Altfel  sună  Tăricean,  strănepot  de
       bune exemple pot fi  căutate în ţări  ca Georgia,  Arme­  ai  cere  o  sută de  lei.  Că ne  macină  interese  de  partid,   Greucean  şi  sămânţă  de  cocean!
       nia,  Azerbaidjan,  unde  se  practică  o  politică   de  gaşcă,  de  structură mafiotică  la  nivelul  instituţiilor   Ca la noi,  la nimeni!  Până  si  cu  asta ne  mândrim...
       antirusească  şi  promusulmană.  E  bine  să  ne  amintim  statului,  că  UDMR-ul  e  un  partid  uniune  ilegal  (pamflet)             Gligor HAŞA
       A n a to m ia   secu n d ei                                                                             IW RI PERSONALITĂŢI HUNEDORINE
          I n   m a r e   g r a b ă . . .                                        PATRIA MITULUI I
                                                      I       DRACULA -  VAMPIRUL                          I              NICOLAE  BOBOC
                    -  urmare din nr. 863 -                                                                J
                                                                      -  urmare din nr.  863 -                               -  urmare din nr. 863 -
          • Infobuzele: eu 5 laboratoare mobile la bord (5 PC  Autorităţile din România lui Ceauşescu îl considerau  un  în concert la Poznan a prezentat „Divertisment pentru
       uri pentru  clasa de informatică  , 4 microscoape pentru | dran  simpatic,  surâzător  şi  mustăcios  asemenea  lui  Iosif  I
                                                                                                               instrumente cu coarde” de compozitorul clujan Erwin Junger.
       biologii amatori, 10 kitun ale laboratorului de fizică, un. | stalin.  Dracula  este  Dumnezeu  în  castelul  său.  Este  1
                                                                                                               La Wroclaw,  în  simfonic  a prezentat „Trei  piese pentru
       laborator mobil de chimie, un telescop şi un proiector de j atotputernic,  poate  să interzică şi  să  impună după voinţa  sa  |   orchestra de coarde” de Constantin Silvestri şi „Preludiu, coral
       filme,putemayeao  şcoda-pe-roţi  ,circulând, in vacanp  cdor ^  vampire, creaturile sale. Până în  1897 aproape nici  |   şi fuga” de compozitorul timişorea Bujor Hoinic. A  mai
       ş.  in  zilele  de  sfârşit de  saptamana,  ,n  satele  ţarii,  un  occidental  nu  a auzit de Dracula.  De  atunci încoace  nici  i  concertat în Austria (Graz), Germania (Jena). URSS (Odesa),
        ademenind  copm localităţii la îoaca de-a şcoala. Cu cate I             ^            .            .1
        .   c   •   ,   r  i  .  j V    ..   -      ,  i un  occidental  nu-I  ignora pe Dracula.  Totul  urmare  a unui  i Franţa (Nisa), Israel (Haiffa), Turcia (Ankara). La Belgrad a
       4 profesori  +  1  şofer la bord, fiecare din cele  100 de I  -   ,  •  r>   o,  ,                   I  prezentat „Poem bizantin” de Dora Popovici, Jocuri II. de
       autobuze care ar circula pe drumurile judeţene şi-ar aduce I V1S,aanu!  c°§mar a  U1  rar>  °  er.   _   1
                                                                                                               Sabin Pautza,..Exorcism pentru flaut şi orchestra de cameră”
       o contribuţie esenţială la atragerea elevilor spre ştiinţele   CaIauzit de acel V1S ^   cntIcul  teatral $'  nuvel,sl Stoker
       exacte şi... la stimularea dascălilor locali. Program ieftin,  ** f us 53 cautf date Şi informaţii asuprasuperupei vampirice,   de compozitorul şi dirijoral timişorean Remus Georgescu.
                                                                                                                 La opera din Bonn a dirijat premiera opere ..Bal mascat”
       mai ales că şcolile României au deja aceste autobuze (even- ,^ îu .te ore  a  17111125  aP ecal asuPra carP or'  documentelor şi
       tual. microbuze) care, în  afara zilelor de şcoală de luni- ’ hărţdor geografice din  British Museum  din  Londra.  In  vis  I   de Venii, iar Ia Opera Regală din Copenhaga opera .J-aistaff ‘
                                                                                                              de Venii. La Atena i s-aîncredinţat conducerea concertului
       vineri stau, pur şi simplu, fără obiectul muncii.   IStoker 31 fi  vazut.un cadavru ridicându-se din mormânt; era  |  de  gală al  concursului  internaţional  .Maria  Callas”,  în
          • e-biblioteca: un proiect de trecere în virtual a întregii I1111  v*s revelator.  Iş*  aducea aminte de poveştile  cu fantome  |
       literaturi româneşti. Un protocol pe care îl vor semna mai 11^  care  mama   ■  le  povestea în  copilărie.  Erau  poveşti  |   transmisie  directă  la radio  şi  televiziune.  A  mai  condus
                                                                                                              spectacole de operă în Elveţia şi Olanda. în mai multe oraşe
       mulţi  “actori culturali”  (CNR  UNESCO,  Ministerul  fantastice  irlandeze,  dar  Stoker hotărâse  că  vampirul  lui  j
       Culturii şi Cultelor-sper eu-, Ministerul Comunicaţiilor i^ b u ia  să fie  din Transilvania.          din Italia a susţinut concerte vocal-simfonice cu Oratoriul
                                                                                                              „Das Alexanderfest” de Haendel şi „Requiemul” de Verdi.
       şi Tehnologiei Informaţiei, SIVECO, Bilblioteca Centrală j__(va u rm a )________ _____ _____ _  Giuseppe PACE  |
                                                                                                                                     (va urma)      Gh. BERCEA
       Universitară,  Biblioteca Judeţeană Vaslui,  i-----------■----- ------------------ -------------------r  — _____ _____ --__—
       Softwin-sper-, câteva universităţi politehnice,   TIN  E f l N f F R T   R FIÎN T T  NORM E  PRIVIN D   D ETER M IN A R EA   V A LO R II
       câtevaedituri)poateînsemnadigitizareatuturor ]                 n L U ^ l 1
       paginilor de valoare tipărite la noi.  Putem  I   Duminică 29 octombrie a.e.  orele  19,00,   ÎN  V A M Ă   PEN TRU   B U N U R ILE  A PA RŢIN Â N D
       începe cu “literatura tehnică” (ceaa manualelor  | Biserica  Greco-Catolică  „Imaculata’  din   C Ă LĂ T O R ILO R   SI  A LTO R   P ER S O A N E  FIZ IC E
       şcolare este  deja digitizată,  în  splendidul  | Deva,  a  fost  gazda  unui  concert  cu  temă
                                                                                              -  urmare din nr. 863 -       constituită,  prin  emiterea  din  oficiu  a
       program  AEL,  utilizat  deja  de  şcoala  j religioasă închinat Sfintei Fecioare Maria. Tot
                                                                                         6. Atunci când pentru bunul prezentat  documentului necesar pentru regularizarea
       românească), continuă cu cea pentru copii-în  j ca această ocazie  s-a sfinţit şi o  statuetă cu  | la   nu există sufldente dale necesare
                                                                                                                            situaţiei, prevăzut la art.  100 alin. (4) din
       circa 4-5 am România se poate prezentaîn faţa  . Sfanta Fecioara Mana de la Fatima amplasata  | determinării valorii în vamăî acesta se va
                                                                                                                            Legea  nr.  86/2006.  în  cazuri  temeinic
       programului Umunii Europene de digitizare a  in Bisenca  „Imaculata  .        i elibera  titularului,  la cerere,  cu  obligaţia  justificate, termenul de 30 de zile poate fi
       culturilor componente cu lecţia deja făcuta,   La concert au  participat:  coral Catedralei  constituirii unei garanţii suficiente care să   prelungit cu încă 30 de zile, dacă cererea
       astfel ca, spre 2015, alături de marile “biblioteci  I ortodoxe  din  Hunedoara,  corul  Catedralei  ' as jgure  pţata  datoriei  vamale  în   este depusă la autoritatea vamală în cadrai
       virtuale” Google (4,l.miliarde pagini scanate!),  I Ortodoxe din  Deva,  două coruri  de elevi  de^conformitate cu prevederile  art.  211-222  acestui  termen.  Cuantumul  garanţiei
       Yahco.com, cel european să fie funcţional deja,  | la  Liceul  de  Muzică  din  Deva  şi  în  final  I din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal  vamale se stabileşte de autoritatea vamală
       cu  Eminescu,  Caragiale,  Sadoveanu  | coral Bisericii  ,Imaculata  din Deva, dirijor  | al României, pe o perioadă de maximum  şi Se determină luându-se în considerare
       democratizaţi pe Internet — gratuit— sau prin  | Dragoş  Marcela.             130 de zile. La expirarea acestei perioade,  suma cea mai ridicată a datoriei vamale
       “calupuri CD-ROM”, la preţuri modice.   |   în  deschidere Părintele  Preot Puni Emil,  | dacă  titularul  nu  a  depus  documente  ce ar rezulta din operaţiunea de vămuire.
          •  Educaţia pentru  ştiinţă  :  program cu  jparohul Bisericii „Imaculata”, a ţinut o amplă  .probatorii necesare determinării valorii în  (va urma)
       care efectiv România conduce în “clasamentul  j expunere despre cultul  Sf.  Fecioare Maria şi  ! vamă, autoritatea vamală execută garanţia   C-tin AOANEIRAHOVEANU \
       UNESCO”.  înseamnă “tabere  de  ştiinţă”  I  “ -   •  -  -  -   •             1------------- -- -------------------------------- ----------------------------------------------------- - J
                                              ariUanlc d  dc 1 â IPnlunâ
       (ani organizat 7 asemenea tabere, în fiecare  I   Cântările  interpretate de corurile  arătate   INSTALÂND  CONTOARE  DE  APA  IN  APARTAMENTUL
       an) în zone rurale, cu  lecţii  ieşind din tipicul  | maj  sus  au  fost primite cu  multă căldură de   s.c.
       şcolii, de mare  atractivitate  pentru  tineri.  | asistenţa care a umplut până la refuz sala bise-   DUMNEAVOASTRĂ  ECONOMISIŢI  DANI!
       Trebure continuate,  pentru  ca nevoia de  | ricii  fiind răsplătite cu  aplauze îndelungate,
       cercetaton in ştiinţe este in creştere constantă  (   Q manifestare care ne.a umplut sufleteie  RECEA IM PEX S . R . L .
       -   iar şcoala,  eu  profesorul  in  faţa tablei  ,  .   .  .   ■»Vi   v   ,
           •  *   .  ,  /   .   „  .   4   ,  „  de pace, linişte şnnţelegere, care ne întăreşte  /  instalează apometre cu   Târgu - Mureş. Punct de lucru în Deva: Str.
       negre nu mai este de ajuns, in lumea complexa   ■   7   , ■  l  -  r,   T   ^   -  .  plata în rate, la preţuri foarte   Liliacului, bl. 22, sc. E, ap. 42
       în  care  trăim.  în  acelaşi  capitol:  trebuie  I1”  1* c~ J n*a m   Isus Cmtos  avantajoase, în  care  sunt in­
       încurajată Asociaţia Jurnaliştilor de Ştiinţă I f. Feciof a Mana’ ^iferent de confesiunea   cluse toate piesele, fitingurile,   Valoare  Avans  Nr. rate  Dobândă
       (funcţionând  pe  lângă CNR  UNESCO),  | din ^   facem P ^ e-   dintre participanţi,   sigilarea şi manopera  1  buc.  apometni  120  50  2       3%
                                                                                        •/asigură  servicii  com­
       editurile de revistă şi carte ştiinţifică-tehnică  I duPa. concf rt’  1 n  dlscu^H  bbere^  şr-au   plete şi încheie CONTRACTE   2 buc.  apometru  215  60  5  .3%
       şi  puţinele  emisiuni  de  radio  şi  TV  de  . manifestat dorinţa ca asemenea manifestări   cu Asociaţiile  de  Proprietari   3 buc.  apometru  290  70  8  3%
                                                                                                              4 buc.
       specialitate.  Importantă este  menţinerea  i SĂ.   Organizate cât mai des  dovedindu-se   care  doresc  citirea  lunară,   5 buc.  apometru  365  80  8  3%
                                                                                                                     apomettu
                                                                                                                                                8
                                                                                                                                430
                                                                                                                                         90
                                                                                                                                                         3%
       premiilor pentru  Jurnalismul  de  Ştiinţă  Ca acestea au  un  puternic suport  şi caracter   calculul consumului şi factu­  6 buc.  apometru  490  100  8
                                                                                     rarea acestora;                                                     3%
       şi Educaţie care  s-au acordat jn ultimii ani,  eaucativ.                        /e x e c u tă   reverificări
       în 10 noiembrie, de Ziua Mondială a Ştiinţei  '   Cir|ste  organizatorilor  şi  celor  care  au   metrologice  prin  laborator   FIRMA A OBTINUT LOCUL I PE TARA IN DOMENIU
       pentru Pace şi Dezvoltare.           | participat  activ  la  reuşita  acestui  frumos  propriu..        Relaţii la telefon: 225272,  zilnic între  orele  8  -  18.00
          (va urma)   Alexandru MIRONOV  | spectacol.                 Liviu MIRCEA                            CU NOI VĂ SCĂPAŢI DE O MULŢIME DE GRIJI!
                                                   T’JR
                                                   L
                                                   A            —^Ziarul care s& r&sp&ctă, şi                                      v a   r&sjy&ctă.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9