Page 8 - Calauza_2006_866

Pag. 8 Călăuza noastră nr. 866
poemul era un plâns disperat
CĂRŢI PENTRU CADOURI I Ţ U IC A SAU B R A N D -U L pentru condiţia precară a
Ţă r a n u l u i A R D E LE A N ţăranului. Ţuica produsă de
Se apropie sărbătorile. Iată prima noastră ofertă: | ţăranul ardelean, îmbuteliată şi
După tărăboiul cu Palinca, numai, ţuica reprezintă băutura pusă în valoare, aşa cum ar
Fiecare dintre noi se gândeşte Alfabetul straniu -V aleriu j
prin care ungurii doreau să fie exotică plătită eu bani buni. trebui, ar fi unul din produsele,
la un cadou pentru cei dragi. Bârgău - 10 lei; • M area călă-.
singurii purtători de brand, ca şi Cine o produce şi cum care l-ar ajuta să-şi clădească un
Editura „Călăuza v.b.” vă vine torie - Rabindranath Tagore
cu ir, ei ar fi inventat „răchia” de ajunge acolo, ştim ihai puţin, dar alt sat. E drept, se vinde totuşi
în ajutor şi vă oferă cărţi pentru (poezie) - preţ 5 lei; • M ira -'
fructe, ţăranul ardelean ar putea ar fi bine ca ţăranul să ştie, să fie ţuică românescă, dar nu produsă
toate vârstele şi preferinţele. Şi colul crudităţilor - După me-1
avea un as în mânecă şi, dacă informat şi mai ales să fie ajutat acolo, în vatra satului. „Rustic şi
mai ales : la preţuri foarte toda Giinter - preţ 8 lei; • Din i
l-ar juca inteligent în jocul impus Să-şi reconsidere soiurile de natural sută la sută”, cu o aşa
convenabile. Aşadar, apelaţi istoria unui tezaur (Tezaurul |
de noile orientări spre o afacere pomi fructiferi „din bătrâni”, etichetă produsul ar fi campion.
cu încredere la serviciile Românesc de la Moscova) - 1
a produselor naturale ar avea de acele soiuri rezistente şi pro­ Sunt multe posibilităţi pentru
noastre, comandaţi, iar noi, prin Petru Olosu - preţ 8 lei; « A r-1 câştigat. ductive. Poetul Ion Gheorghe redresarea gospodăriei ţărăneşti
servicii de „Carte prin poştă” dealul - Ovidiu Popescu - preţ
Pe navele de croazieră, în spunea într-o poezie: „Cine are şi una singură pentru distrugerea
vă vom trim ite la dom iciliu 6 lei; • Verb şi flacără (poezie) restaurantele de lux ale hote­ cinci măslini e grec bogat/ Dar ei: INDIFERENŢA!!!
cărţile dorite. - Carmen Demea - preţ 6 lei. > lurilor cu „blazon” din UE şi nu în Valahia cresc pruni” ! şi tot Adriana LĂSCĂU
între noi se dezleagă repede vorba şi astfel aflăm „Eu n-am avut ură cu nimeni pe lumea asta. Am fost
Nana MAREA FURDUI, povestea vieţii dumneaei. Orfană de la vârsta de 6 ani, omu nimărui şi nu m-am prins să mă sfădesc cu nimenea.
- c e a m a i v â r s t n ic a f e m e ie când tatăl său a murit în primul război mondial, de 48 de M-am străduit să fac numai bine în viaţă.” Nana Marea
ani trăieşte singură, pentru că a avut doi soţi, dar amândoi Furdui îşi pune adeseori în evidenţă şi calitatea de martor,
D IN SATUL PLOPI
au murit. Primul, când s-a întors bolnav de pe frontul din pe care, vârsta i-p îngăduie. Atunci când este vorba de
Satul Plopi. Un sat răsfirat pe lunca. Mureşului, cu Rusia, în cel de-al doilea război şi celălalt, bolnav de punerea în posesie a titlului de proprietate pe holde despre
gospodării frumoase şi oameni dornici de comunicare. ciroză. Nu are copii, dar sprijinul i-a venit "întotdeauna care urmaşii proprietarilor dintâi nu şi le mai amintesc,
Paşii ne-au purtat până aici, în căutarea unei femei de la fratele său, care a locuit peste drum de casa ei, iar apelează la ea. „Eu ţin minte cum au fost aşezate holdele
devenită aproape legendă în această zonă. Este vorba de acum, ajutorul i-1 dau nepoţii şi strănepoţii pe care îi are. pe vremuri, înainte de a veni colectivul - mânce-1 focu”,
MAREA FURDUI, cea mai vârstnică femeie din satul Care a fost secretul de viaţă lungă al domniei sale? ne spune dumneaei. Ne mai vorbeşte şi despre pensia ei
cu nume de poem. Are 98 de ani „Am fost sănătoasă tun, am de urmaş după al doilea bărbat, care este mică, dar are
(împliniţi în luna octombrie) şi 48 de I muncit pământul, am văzut de noroc cu nepoţii care o ajută. I-au adus şi lemne de foc,
ani de când trăieşte în casa dumneaei i gospodărie, am mâncat să­ aşa că nu-i este frică de iarnă. Acum nu mai iese din
- „ultima pe uliţa spre balastieră” nătos şi când se putea - câte ograda ei decât la biserică. îi plac florile şi la fereastra sa
cum ne îndrumă cineva, că doar tot iun păhăruţ de răchie de casă.” muşcatele îi veghează puţinul somn.
satul o ştie şi o preţuieşte! Ajungem La ora actuală, povara anilor Când vine vremea să plecăm ne conduce la poartă,
la poarta căsuţei din secol trecut, pe îi dă insomnii, nu doarme bucuroasă de oaspeţi, ne promitem una alteia că, la anu,
prispa căreia o bătrânică stă aplecată, nopţile decât foarte puţin şi de ziua sa, ne vom întâlni din nou. Mereu mai găseşte câte
preocupată cu ceva treburi. Strigăm, [ rugăciunea ei este mereu ceva din viaţa sa să ne povestească, semn că i-a făcut plă- $
dar ea este prea prinsă de treaba ei şi aceeaşi: Doamne, să nu mă cere vizita noastră, sopotindu-ne de-acum prieteni, apoi ne
nu ne aude. Intrăm în curte şi de-abia pedepseşti în aşa fel încât să face semne cu mâna până ce maşina dispare la primul cot
când suntem lângă prispă ne dă J nu mă pot scula din pat. Când al uliţei. Iar noi,, ne vedem de drum, închizând în inima
atenţie. Nu prea înţelege cine suntem îmi tai viaţa, să mi-o tai noastiă, pentru totdeauna, icoana nanei Marea Furdui, cro­
şi ce vrem, dar când aude de „Călăuza”, îşi aminteşte că deodată, Doamne, să nu mă chinui”. nica vie a acestor locuri. Mariana PÂNDARU
anul trecut, pe vremea asta, a fost la ea Valeriu Bârgău, Şi ia ora aceasia, găspodăria şi grădina este
aducându-i daruri de ziua ei... Auzise de decesul lui şi îi întreţinută de ea. Are un câine, cinci găini, iar ( J H O l f \ A \ 1 X A NOUTAJI LA EDITURA
părea rău tare. Noi, i-am amintit că şi atunci şi acum. cea grădina de zarzavaturi şi-a săpat-o singură. La BAJtSAV C Ă L Ă U Z Ă v .b .
care ne-a propus această vizită a fost d-na Doina întrebarea mea. uimită că mai sapă şi la vârsta asta, De curând, la editura „Călăuza
Moroianu, din Hunedoara, consăteană de a dumneaei. îmi răspunde cu mândrie: „Eu? Hee... am săpat şi v.b.” a apărut volumul de versuri
Auzind aşa, nana Marea, prinde parcă mai multă încredere anu ăsta. Am nouă sad de cucuruz pe care eu „OAMENI ŞI ANOTIM PURI”
în noi şi ne invită în căsuţa sa, curată şi cu un plăcut l-am săpat, eu l-am cules, eu l-am tăiat şi eu l-am semnat de CAROLINA NINA BÂR­
miros de mâncare. Mâncare de post, cum aveam să aflăm, cărat în cotarcă. M-a ajutat Dumnezeu. E drept că SAN. Volumul cuprinde circa 400 de
crumpi. îi dăm buchetul de garoafe roşii şi câteva bunătăţi, sunt slăbită, dar Dumnezeu îmi dă putere. Doamne poezii - „rod al gândurii mele din pe­
fructe şi dulciuri, de care se bucură cu măsură, ca să nu nu mă lăsa, dă-mi putere, aşa-zic când am ceva de m m u AHoimpum rioada 2002 - 2006; pasiunea şi pana­
credem noi că ea chiar aştepta daruri din partea noastră. lucru.” O întreb apoi cum se împacă ea cu sătenii ceul din aceşti ani”, după cum mărtu­
Demnitatea omului simplii este extraordinară. şi vecinii săi şi îmi dă din nou un răspuns înţelept: riseşte autoarea, pe coperta cărţii.

la Rovinari. Mi-a zis atunci: Faur, e oţel s-a părut că am râs ironic şi am fostţ'-'-
Specialiştii noştri de talie mondiala sunt de-al tău de la Hunedoara! I-am replicat chemat la partid, la primul secretar Popa,
acum plecaţi în „bejenie”... că fisurile au apărut la cazan datorită ‘ să dau explicaţii şi cu greu am scăpat
nerespectării regimului termic de încăl- nesancţionat.
spune ing. SA B IN FAUR, fo s t d ire c ta t g en erai a ! C.S.H. zire. S-a analizat problema şi mi-a dat - Practic, în perioada 1957-1990 cât
dreptate! aţi activat la combinat aţi avut funcţii
- urmare din nr. 865 - aveam divergenţe cu primul ministru care Tot în particular i-am spus că tehnice de răspundere, aţi ajutat
- Ce credeţi că s-a întâmplat după probabil din invidie, ajuta numai Galaţiul, siderurgiştii lucrează în condiţii grele şi combinatul să se dezvolte şi aţi ajutat
1990 la combinat? motivând că Hunedoara se poate ajuta şi au nevoie de alimentaţie. S-a uitat în jur Hunedoara.
- S-au făcut angajări haotice şj singură. Fusesem declaraţi prin decret şi, privind dealurile din jurul Hunedoarei, — Da, Hunedoara s-a dezvoltai
disciplina a devenit facultativă, odată cu prezidenţial, combinat erou. mi-a recomandat să fac o crescătorie de puternic. De la 7000 de locuitori s-a ajuns
vandalizarea combinatului, chiar şi de cei — Cum aţi reuşit să scăpaţi de această porci, teren am destul şi mai creez şi la o populaţie de 81.000 de locuitori şi
care aveau sarcini de conducere. funcţie? locuri de muncă. Aşa ş-a „născut” pentru fiecare familie s-au construit case,
- Noii patroni indiano-englezi, se pare — Soţia mea nu a vrut nici în ruptul crescătoria de porci a com binatului, apartam ente. De altfel cu bani de la
că au rentabilizat ce a mai rămas din capului să părăsească Hunedoara şi am Carnea de porc era pe piaţă 30 de lei1 kg Hunedoara s-au construit locuinţe cam
combinat. Cum credeţi că au reuşit? ajuns la divergenţe cu partidul. Am făcut dar la noi era 15 lei/ kg. în toată România.
- Au reintrodus disciplina. revenirea la com binat pe funcţia de Am, făcut m icrocantine la fiecare - La revoluţie aţi fost umilit, de cei pe
- Aţi fost o perioadă ministru... director general, dar mi s-au luat toate secţie, unde muncitorii serveau o masă care i-aţi ajutat cândva!
- Din cei 20 de ani cât am fost director funcţiile politice. caldă la preţ de 6 lei, 3 feluri de mâncare - Nu numai eu. Aşa s-a întâmplat şi
general al CSH, timp de 9 luni am fost şi - Cu familia Ceauşescu în ce relaţii şi în plus le dădeam carne de porc şi cu Isus Hristos.
ministru. Am fost pus ministru, datorită aţi fost? pasăre pe bonuri, pentru familie, la preţuri - Vă mulţumesc dle Sabin Faur.
rezultatelor de la combinat dar nu mi-a - Pe preşedintele Nicolae Ceauşescu modice. Dumnezeu să vă dea sănătate! Vă
cerut nimeni părerea dacă doresc sau nu, l-am primit în calitate de director general, - Dar cu „tovarăşa” Elena în ce mărturisesc că ideea de a vă lua interviu
această funcţie. în cele 3 vizite, pe care le-a făcut la relaţii aţi fost? * . nu a fost a mea. A fost a hunedorenilor
- Prin Hunedoara circulau diverse Hunedoara şi în total cu întâlnirile de la - La un moment dat, în urma ulti- care vă iubesc, a celor anonimi care
poveşti, că aţi avut probleme cu familia Bucureşti, cam de 10 ori. mei vizite de lucru la Hunedoara, şi-au crescut copiii în siguranţă şi nu
Ceauşescu. ■ Ce impresie v-a făcut ca om? Ceauşescu dorea să mai facem la Hu- în ultimul rând, a acelor hunedoreni, ai '
- In perioada aceea nu am, avut - Era^ cumsecade, un om inteligent şi nedoara 10 cuptoare electrice de 100 căror copii îşi încearcă norocul prin
probleme cu familia Ceauşescu, dar am integru: în particular, de multe ori ne-am de tone. Avea mare încredere în hune- lumea largă. Ce regretaţi acum?
avut cu Constantin Dăscălescu, care era contrazis pe probleme tehnice şi nu s-a doreni, în capitalul uman şi tehnic de - Că fiul meu cu familia lui nu sunt
prim-ministru. Răspundeam de compar- supărat. aici. Când mi s-a cerut părerea i-am alături de mine. Ei locuiesc acum în
timentul producţie şi săptămânal meri îmi aduc aminte că se fisurase în spus că ar fi bine să mai facem doar 5 America. Şi la bătrâneţe...
geam la şedinţele de guvern. Mereu exploatare cazanul de la termocentrala.de cuptoare de 200 tone. „Tovarăşei” i Constantin GRECII, Hunedoara
IWClSi S TILsi — Z ia r u l ca re se resjpectă ş i pa re sp e c ta