Page 1 - Calauza_2006_868
P. 1

7 - 1 3   DECEMBRIE  2006                                        S ă p tă m â n a/ i n d e p e n d e n t   a f la t   în
                                                                                               s lu jb a   tu tu r o r   o a m e n ilo r



       Fondat la 1 februarie 1990 de  VALERIU  BÂRGĂU                 Anul XVI  • Nr. 8 6 8  • 2006                    0,60 lei  -  6.000 lei vechi  *  10 pagini

                                              ULTIMA SĂRBĂTOARE A
                                               ROMÂNILOR ÎN AFARA
            GAFE                                 UNIUNII EUROPENE
                                              Aniversarea  a  88  de  ani  de  când, prin
       NEPERMISE!                          voinţa suverană a întregului neam românesc
                                           s-a afumat Marea Unire, când la Alba Iulia s-a
         Sunt momente în
                                           înfăptuit un act decisiv pentru destinul ţării,
      care  ne  dăm  cu
                                           s-a dovedit şi la Deva - municipiu reşedinţă
      tristeţe  seama  că,                 de judeţ, o adevărată sărbătoare a începutu­
      orice s-ar face pentru               lui de  decembrie, cu bucuria că -  aşa cum
      maghiari în ţara asta, tot nu este îndeajuns   spunea în cuvântul său prof. Mircea Moloţ
      ca să-i vedem şi pe ei  mulţumiţi  şi cu   - preşedintele Consiliului judeţean -  ..odată
                                           cu 1 ianuarie 2007 ne vom întări sentimentul
      dragoste de România. E drept că această
                                           apartenenţei  europene  şi  mândria  că.  s-a
      constatare nu este valabilă pentru toţi, dar
                                           reuşit  să  revenim definitiv în  comunitatea
      e mare păcat când reprezentanţii acestei   democraţiilor evoluate”.   Ioan  VEAD
      etnii îşi arată „faţa încruntată” ori de câte   -  continuare în pag. a 2-a -
      ori  au  prilejul.  Bunăoară,  de  Ziua                                                                            Mariana  Fartuşnic.  expoziţia  de  desen
      României,  1  Decembrie,  au  fost unele   PAMFLETELE  TRANZIŢIEI                                                  dedicată evenimentului şi un reuşit moment
      scene care din nou au adus amărăciune pe   Travesti  politic                   •  Ziua  Naţională a  tuturor românilor  a   artistic au întregit reuşita acţiunii.
      sufletul românilor. Şi cum să nu fie aşa   Orice s-ar spune, suntem ţara care a înno­  fost  marcată  şi  la  Şcoala  generală  nr.  5   •  Consilierii  judeţeni  au  aprobat
                                            bilat arta travestiului. înclinaţia pentru acest                             suplimentarea  bugetului  iniţial  pentru
      când vezi că maghiari din Covasna spun                                      Hunedoara. Despre importanţa sărbătorii au
                                            gen s-a născut şi a înflorit din instinctul de                               extinderea  pe  patru  benzi  de  circulaţie  a
     hotărât că pentru ei nu înseamnă nimic                                       vorbit  profesorii  Gheorghe  Alimpescu,
                                            conservare şi gândul pervers de a intra în   Anghel Nistor, consilierul judeţean Liliana   şoselei dintre Hunedoara şi Sântuhalm.
     această zi sau,  şi mai grav, că este ziua   pielea unui personaj a cărui imagine publică   Ţolaş şi Mihai Dinu - preşedintele Fundaţiei            I.  V.
     care semnifică răpirea Transilvaniei din   să pară adevărată.   Viorel CRĂCIUN                                           -  continuare în pag. a 2 - a -
                                                                                  Muncii Deva-Hunedoara, întâlnirea cu poeta
     trupul  Ungariei;  că  pe  clădirile       -  continuare în pag. a 2 - a -
     instituţiilor de stat din  Covasna flutură                                   Anatcmia secundei                                NOI  VREM JARANI,
     drapelul românesc aproape sfâşiat de vânt                                              EUTfîNfiSIE                          de GEORGE PĂMÂNT...
     şi vechime, decolorat  şi  uitat,  pe când                                                                              sau diversitate în unitate
                                                                                     Mu.'te nu înţeleg, din socialul şi politicul
     drapelul  Ungariei  este  la  loc de cinste,                                                                           Suntem supuşi unui tir cu mortiere, de
                                                                                  ţării, şi mă mângâi cu ideea că nu subtilităţi
     până şi pe jerbele de la coroane: când i!
                                                                                  inccmprenens.rfe românulc; simplu stau in   tip psibo-terorist, de către mediile noastre...
     vezi pe Marko Bela refuzând să spună ce                                      spatele  iucrunier neînţelese   doar  faptul  De suprasaturaţie, returele zilnice la Rodipet
     crede  despre  români  şi  despre  1                                                                                le depăşesc cantitativ pe cele  ce se-ntorceau
                                                                                  v. 2.  i n  «i î îi î a n G   C -   . fi  '*  uiZ> l d .  i TTj i  Pv dC d
     Decembrie, invocând o grabă stârnită din                                     ades irurile  '.mrle  CCre.  fireşte,  rămân   la Casa Scânteii şi Sinteze  înainte de 1989,
  ^  ^senin;  când  în  sfârşit,  la  Cluj,  vezi  că                             accesibile generaţie: tinere           iar pe piaţa presei a apărut o nouă categorie
     UDMR-ul  pune  o  coroană  de                                                   N-am cum sa înţeleg, de pildă, cum un   de cititor:  cititorul de titluri...  Probabil că
     înmormântare, ia statuia lui Avram Iancu,                                    om  de  mare  cultură,  harnic  şi  onest,  ca   el  se  va prăsi  şi  generaliza,  cu  sprijinul
     tocmai de Ziua României invocând apoi                                        Varujan Vosganian a fost trimis să se facă   neprecupeţit al însăşi presărilor, care titrează
                                                                                  de râs într-o aventură despre care mai marii   inegalabil în  lume,  care  mai  de care  mai
     o...  stupidă greşală  a  secretarei!  (ca  o                                                                       grotesc -  ba, mai comic, cică unii chioşcari
                                                                                  lui în politică ştiau precis ca va fi perdantă!
     zeflemea bine gândită!).  Oare participă                                                                            disperaţi că nu-şi vând cota obligatorie, cad
                                                                                                  Alexandru  MIRONOV
     pentru  prima  dată  la  o  depunere  de                                                                            la  -   nvoială  cu  navetiştii’  şi  îl  lasă  să
                                                                                       -  continuare în pag. a 3-a -
     coroane  în  ţara  asta?  E  o chestiune  de                                                                        desluşească fugar titlurile, contra 15 % din
     cultură generală, când. cum, unde şi în ce   SFÂNTUL NICOLAE                                                        preţul pe exemplar ...
                                                                                  a atras  mânia păgânilor fiind întemniţat,
     fel se depun coroanele de înmormântare      făcătorul de minuni              împreună cu alţi creştini.                                      Eugen EVU
     sau  de  sărbătoare.  De  ce  n-au  făcut   Sfântul  Nicolae  s-a născut pe  vremea   La vremea aceea Constantin cel Mare a   -  continuare în pag. a 2 - a -
     asemenea „gafa" la una din sărbătorile lor?   împăraţilor Diocletian  şi  Maximilian,  în   devenit împărat la Roma şi a dat un decret
     Dar, ca de fiecare dată. ca să ne arătăm   Orientul  Mijlociu,  mai  precis  în  oraşul   prin  care  toţi  creştinii  au  fost  eliberaţi.   CALĂTORIND CU „PIRAŢII” ÎJT
     toleranţa,  înghiţim  şi hapu  ăsta,  că de’   Patara,  din părinţi foarte credincioşi.  Din   Printre ei şi Nicolae. Pe seama lui au circulat   POŢI PUNE VIAŢA ÎN PERICOL
     Europa e cu ochii pe noi! Şi de fapt, toate   copilărie,  Nicolae  s-a  dovedit  a  fi  şi  el   tot felul de legende  şi îi  sunt atribuite nu   - urmare din nr.  867 -
                                           credincios şi urmează calea preoţiei. Ajunge   mai  puţin  de  21  de  miracole.  A  devenit   „Problema piraţilor în transportul local
     aceste manifestări  n-au făcut decât să-i
                                           apoi  cardinal  de  Myra  (aflată  acum  pe   cunoscut pentru credinţa, zelul şi dragostea   -  ne spunea recent ing. ec. Liliana Ţolaş,
     jignească  pe  români  şi  să  le  arate  că
                                           teritoriul  Turciei),  fiind  recunoscut  şi   sa pentru semeni şi mai ales pentru copii.   consilier judeţean -  este veche şi nerezolvată,
     democraţia  asta.  merge  uneori  prea                                                                              în calitate de consilier judeţean, împreună
                                           onorat ca sfânt abia în sec. VI.       Se spune că Nicolae provenea dintr-o familie
     departe. Din păcate, ai noştri politicieni   De la început Nicolae şi-a dorit foarte   înstărită,  dar  după  moartea  ambilor  săi   eu  colegii  mei,  am  sesizat  de  multe  ori
     sunt prea ocupaţi cu certurile între ei, aşa   mult să se închine la locurile sfinte pe unde   părinţi, moştenind întreaga avere, a folosit-o   conducerea Consiliului judeţean în legătură
     că nu mai au timp să-şi apere demnitatea   trecuse Iisus de-a lungul vieţii sale, aşa că a   pentru a-i ajuta pe oamenii săraci. ^  cu această problemă. Din păcate instituţiile
     de român, să ştie exact cât să dea şi cât să   plecat  spre Ţara  Sfântă,  rămânând  acolo      Adriana  LĂSCĂU     abilitate să rezolve acest aspect supărător se
                                           multă vreme. Din păcate, marea lui credinţă  -  continuare în pag. a 2 - a -  fac că nu observă. Sunt de părere că legea
     ceară partenerilor de guvernare, care au
     profitat  tot  timpul  de  slăbiciunile                                                                             trebuie  respectată  şi  toate  formele  de
     guvernanţilor noştri, manevrând sforile   PICĂTURA  DE  VENIN  SI.           estetice  li  s-a pretins  ştiu  doar cei  de  la   evaziune fiscală stopate”.
                                                                                                                           Efectuarea  transportului  rutier  fără
     unor  păpuşari  desăvârşiţi.  Dar,  ca    LINGURIŢA  DE  MIERE               comisia de specialitate din primărie, cei de
                                                                                  la  garda  de  mediu  şi  de  la  protecţia   licenţă de transport sau autorizaţie de trans­
     întotdeauna, trece şi asta, ca atâtea altele;   A  DISPĂRUT  PECINGINEA      consumatorului,  adică actualii  „barabaşi”,   port  valabilă,  ori  fără  licenţă de  execuţie
     ai  noştri îşi  văd  de  drum  crezând că a       ORAŞULUI                   alias „tarabaşi”. Atâta nevoie a avut oraşul   pentru vehicul şi pentru traseu se pedepseşte
     ignora înseamnă a nu exista, iar ceilalţi,   Terasele, încropite în calea cetăţeanului   de  aceste  şatre  ţiga-  şti  aşezate în praful   cu  închisoarea  de  la  6  luni  la  un  an  sau
     râzându-şi în barbă, îşi văd în continuare   după bunul plac, se pare, alcrâşmarilor, cu   şoselelor şi scârna eonilor încât au apărut,   amendă,  dar  acţiunea  penală  se  pune  în
     de interese, cu o exactitate milimetrică...   vad,  fără  clienetelă,  au  fost  un  fel  de   mai ales pe bulevardele Decebal, unu şi nu   mişcare  numai  la  sesizarea  organelor
     Bravo lor! Că noi...                  pecingini pe faţa oraşului. Câteva pe fiecare   mai ştim care Decembrie, încât s-au ivit peste   competente  din  domeniul  transportului
            Mariana PÂNDARU-BÂRGĂ U        bulevard şi musai una pe fiecare stradă. Cum   noapte terase siameze.   Gligor HAŞA   rutier.          Tjan.VLAD
                                           li s-au dat aprobări, ce standarde sanitare şi  -  continuare în pag. a 2 - a -   -  continuare în pag. a 2 - a -
   1   2   3   4   5   6