Page 3 - Calauza_2006_870
P. 3

Călăuza noastră nr. 870                                                                                                                       Pag. 3


                                                                                    ritualurile  speciale  de  sfârşit  de  an  erau  jumătatea  lunii  decembrie  şi  se  terminau
                   CRĂCIUNUL,  SCURT ISTORIC                                        dedicate  Soarelui,  pe  care-1  implorau  să  la 1 ianuarie.
                                                                                    revină.                                  • Deşi era o sărbătoare a bucuriei, primii
         •  Sărbătorile  lunii  decem brie  îşi  au   era îmbrăcat un  criminal de  rând în  ţinută   •  în  Scandinavia se sărbătorea Yultide.   creştini,au  considerat  Satumaliile  drept  o
      rădăcinile adânc înfipte în istorie. Aşa cum  regală şi era sacrificat în locul regelui. Şi zeii  Acolo în Nord, soarele dispărea pentru mai  sărbătoare păgână, deoarece prin ea se venera
      am  m ai  scris  în  serialele  dedicate  puteau fi păcăliţi!                 multe zile şi erau trimişi cercetaşi în munţi   un  zeu  păgân.  Cum  naşterea  Fiului  lui
      calendarelor,  sfârşiţul  unui  an  şi începutul   •  Persienii  şi  babilonienii  aveau  o   să găsească Soarele iar la aflarea veştilor de  Dumnezeu,  Isus,  a coincis  calendaristic cu
      unui An Nou erau prilej de sărbătoare. Vechii   sărbătoare  asemănătoare numită  Sacaea la  vreme  bună,  aprindeau  ruguri  uriaşe  şi   această sărbătoare, treptat biserica creştină a
      mesopotamieni sărbătoreau ultimele 12 zile  sfârşitul  anului,  dar  obiceiurile  erau  mai  împodobeau  crengile  copacilor  cu  mere  închinat această sărbătoare Naşterii Pruncului
      ale  anului,  sărbătoarea  se                             blânde  în  sensul  că  pentru a reaminti că odată Soarele găsit va  Isus.   v
      numea Zanuk şi era dedicată                               sacrificiul ce trebuia  veni primăvara şi vara.              Nu  se ştie  cu  precizie  ziua în  care  s-a
      zeului  Marduk.  Atunci  se                               făcut  era  acela  de   •  G recii  antici  aveau  o  sărbătoare   născut Isus, dar de decembrie se leagă şi trei
      aprindeau  lum ânări,  se                                 inversare a statutului   asemănătoare cu a mesopotamienilor, Zanuk,   sărbători  ale  religiilor  monoteiste,  spre
      ofereau cadouri, se pregăteau                             social  astfel  regele  dar era dedicată zeului Kxonos pentru a-1 ajuta  sfârşitul  anului  se  sărbătoreşte  Ilanuca
      parade şi procesiuni religioase                           devenea  sclav  şi  în lupta sa cu Zeus şi Titanii acestuia.  iudaică  (şi după calendarul iudaic, Isus  s-a
      pentru a jura credinţă zeului                             sclavul stăpân.       • Romanii au numit sărbătoarea de sfârşit   născut în  ajunul  sărbătorii  Hanuca),  Ziua
      M arduk,  cel  care  alunga                                  • Primii europeni   de an Satumalia şi o dedicau zeului Saturn.   sacrificiului în religia islamică  şi  Naşterea
      spiritele  rele.  Regele  însuşi                          credeau  în  spirite,   Satumaliile includeau carnavaluri pe străzi,  Domnului sau Crăciunul creştin.
      trebuia să jure credinţă zeului                           vrăjitorie,  stafii  şi   mese festive, schimburi de cadouri pentru a   • în anul 137 dHr din ordinul cardinalului
      Marduk şi  să moară până la                               spiriduşi ce-şi arătau   avea  noroc.  Romanii  îşi  împodobeau  cu   Romei,  Crăciunul  a  devenit  sărbătoare
      sfârşitul anului pentru a-1 apăra pe Zeu, numai  puterea la sfârşit de an  şi  credinţa vechilor  această ocazie casele cu ghirlande de laur şi   solemnă.  Din  anul  350  dFlr  s-a  decis  ca
      aşa putea să-i ofere ajutor în lupta cu răul,   europeni era că aceste forţe nevăzute puteau  aveau  un brad în care aprindeau  lumânări.   această  sărbătoare  să  aibă  loc  pe  25
      dar regele nu ajungea la sacrificiu deoarece  răpi  Soarele  pentru  totdeauna  aşa  că  La  rom ani  Saturnaliile  începeau  pe  la  decembrie.   Adriana LĂSCAU
                                                                                                                              ----------_
          CRĂCIUNUL  PE ALTE                                             TRADIŢIA  CRĂCIUNULUI  ROMANESC

                 M ERIDIANE                                                Sărbătorile de iarnă la români încep cu Sfântul Nicolae.
                                                                        Apoi,  fiind în  postul  Crăciunului  avem  pe  20  decembrie   Catedrala de zăpadă
         •  în  SUA,  C răciunul  este   pe  role                       Ignatul,  o  sărbătoare  specială  a                    Memoriei unchiului meu, Evu Ioan
      sărbătoarea  aşteptată cu  mare  fast.   şi  pen­                 gospodarului.  D eşi  data  acestei
      Cine  nu  locuieşte  în  New  York,   tru   ei                    sărbători este legată de mit şi legendă,             Să fie pace, seară şi să ningă
      doreşte măcar o data în viaţă să fie   special                    ea  a  fost  bine  readaptată  rigorilor             peste armura veacului cernit.
      acolo,  cu  ocazia  sărbătorilor  de   o  arteră                  tradiţiei  creştin  ortodoxe.  Legenda
      Crăciun.  Atât  magazinele  cât  şi   principală                  Ignatului  nu  este  una  blândă.  Un                Pe tâmpla ta zăpada să se stingă
      strada  sau  parcurile  sunt  pregătite   a marelui oraş se închide, tinerii pe   bărbat pe nume ignat vrând să-şi taie   încet ca un cuvânt neprihănit.
      pentru  m area  sărbătoare   şi   role ascultă slujba de Crăciun şi  tot   porcul  şi-a  lovit  dir  greşală  mortal,
      spectacolul  cel  mai  grandios  este   pe  role  se  întorc  acasă,  dimineaţa   tatăl.  Fiul răvăşit  de  :ele  întâmplate   Un ornic din văzduh să-ţi amintească
      acela al pomului de Crăciun din faţa   pentru micul dejun.        şi-a luat lumea în cap.                              lumina sfânt-a clipei care-a fost,
      faimosului RockefellerCenter, situat   •  Mai  aproape  de  noi.  în   De Sf. Ignatie Teofanul (sărbătoare
      în  inima  Manhattanului,  pe  Fifth   Portugalia, în dimineaţa de Crăciun   provenită dintr-o  sărbătoare  păgână.    liniştea ei, în veci dumnezeiască,
      Avenue. Când aici se aprind luminile   se  obişnuieşte  ca  la  masă  să  se   Ignat era o divinitate solară) oamenii nu au voie să facă altceva   sa-şi afle-n tine tainic adăpost.
      în Pomul de Crăciun, toată planeta,  distribuie nişte locuri în plus pentru  în  gospodărie  decât  să-şi  taie  porcul  şi  să prepare  pentru
      toată  lumea  creştină  este  martoră   sufletele  morţilor.  Este  un  ritual   conservare carnea acestuia.          Cu clinchete de clopoţei în seară
      marelui eveniment.               tradiţional  ce  se  numeşte  „con-   • Bătrânii citesc vremea anului următor sau mărimea iernii   printre vâlcele asfinţite-n mit,
         • Tot departe de noi, în capitala   soda”(să dărui mâncare sufletelor ce   după forma pe care o are splina porcului sacrificat.
      Venezuelei,  la  Caracas,  un  obicei   nu mai sunt) şi tot atunci un trunchi   •  22  Decembrie,  în  tradiţia  populară  creştin  ortodoxă   s-auzi copilăria cum coboară
      mai spectaculos este cel al tinerilor  de stejar va arde în focul din cămin   românească se consideră că înaintea fiecărei mari sărbători   în fermecate sănii de argint.
                                       pe  toată  penoada  de  desfăşurare  a   se deschide poarta între lumea celor vii şi lumea celor morţi.
        •  E P I G R A M E   •         consodei.                        In Oltenia, de exemplu, se înfige în mormânt un toiag pentru   Troiene de cenuşi  imaculate
                                          •  In ţările din Nordul Europei. în   ca sufletul decedatului să aibă în ce se sprijinii în călătoria sa   să se aştearnă lin peste trecut.
            CONSTATAREA                Norvegia.  în  ajunul  Crăciunului  se   printre cei vii.
              BEŢIV U LU I             ascund  toate  m ăturile  din  casă   • 23 Decembrie este ziua colacilor de Crăciun. în această   pe derdeluş de lacrime curate
                                       deoarece  cu  mult  timp  în  urmă  se   zi  se fac colacii pentru Crăciun, intr-un ritual ce semnifică   s-aluneci, prunc, în timp neînceput.
         Când beau, eu mă clatin
                                       credea că vrăjitoarele,  spiritele  rele   sacrificarea spiritului grâului. Acest eveniment apare deseori
         Ca frunza în vânt.                                                                                                 Şi să te pierzi la ceasul de vecernii
                                       încalecă  în  noaptea  de  Crăciun  pe   în colindele laice.
         Trufaş ca un paltin                                                                                                printre zăpezi cu străvezimi de stea
                                       mături şi împrăştie răul în lume.   •  24  decembrie.  Ajunul  Crăciunului.  îm podobirea
         Tot cad... la pământ!
                                          •  In Ucraina,  pomul de Crăciun   bradului îşi are originea într-un obicei vechi numit Butucul
                                       se decorează cu un păianjen şi pânza   de Crăciun, obicei atestat la romani şi în ţările vecine. Seara   să mai rămână-n labirintul iernii
           UNUI A FA CERIST,                                                                                                înscrisă pe omăt doar urma ta.
                                       lui,  acestea  simbolizând  norocul   vine Moş Crăciun, bineînţeles cu frumoase cadouri.
             DE ANUL NOU
                                       pentru casă şi stăpânii ei.         • 25 decembrie -  ziua de Crăciun, Naşterea Domnului,   în zori, când vor sosi colindătorii
         Când a primit urarea             •  în  Germania,  printre  orna­  sărbătoarea celebrată în familie, dar care trebuie să includă   cu vestea bună-n lumea în declin,
         Frumoasa: La mulţi ani!,      mentele  din  pomul  de  Crăciun  se   neapărat  m ersul  la  biserică,  dispoziţia  creştină
         L-a şi cuprins mirarea,       pune  şi  unul  mai  aparte:  o  mură­  pentru  ajutorul  celor  aflaţi  în  suferinţă,  îndem nul   în dalba catedrală a ninsorii
         Că el dorea mulţi... bani!...;  tură!  Copilul  care  va  găsi  primul   dat copiilor să facă numai fapte bune şi multe alte  obiceiuri   copil să-ngenunchezi şi tu. Amin!
                                       ciudatul  ornament  va primi  un ca­  deosebite ale tradiţiei creştine ortodoxe ale poporului român.
           Prof Dumitru BOBOŞA                                                                                  A.L.                           s  Ioan EVU
                                       dou în plus!                                                         -
                                                                                                               O
                                                                                                               n




       CLINICA 0N                    REDUCERI                    REDUCERE


       FĂRĂ LIMITĂ DE VÂRSTA!                    \S                                                          PSORIAZIS
                                                                E              mm
                                                                 .  U ŞEDINŢA
                                                                   R
       REZULTATE EXCEPŢIONALI                                    -   IHfiMKTIGUE
                          I                                                                                                                  I \ I MTUii
         indiferent de bolile      USEflmEGIACMSTlCiRf
               asociate:               m m m m            doar cliuicile PROCTOLINE au:|prn|inEDc                              le         IA ŞEDINŢA OE DIAGNOSTICARE
                                                                10  ani de experienţa in România
         boii cardiace, diabet,                                 1fl ani rid* nvimpicinta în RninântQ      . I IIwIpU vfcllfc  C~M J,         PilfA LA 31.112001
             hipertensiune         DISCREŢIE ABSOLUTĂ!          20  de ani de experienţă In lume
                                                                                                            IPSOREMISS  CENTRU MEDICRL  DERMATOLUStej
           Timişoara 0256-30,25.88                            Timişoara 0256-22.12.                               Timişoara: 0256 - 30.2
                   www.onclinlc.ro \                                 www.proctoline.ro                                    www.psoremiss.r<r/


                                                                                                                      î
                                                                                    re
                                                                        m l
                                                                                          &
                                              S?              —  i f /ci         cci     s   n     z s j ? §             vet            rvsp <2 u  fă I
   1   2   3   4   5   6   7   8