Page 4 - Calauza_2007_882
P. 4

Pag. 4                                                                                                              Călăuza noastră nr. 882

                                                                                    sentim entul  că  „dezvoltarea”  devine  culturale,  văzută  şi  prin  latura  ei  re­
       MARELECOMPLOT-MONDLALLZAREA
                                                                                    ameninţare  pentru  identitatea  culturală.   ligioasă  şi  lingvistică,  prin  datini  şi
                 DA,  UNEI „ORDINI ECONOMICE                                        E,  zice  prof.  dr.  Francis  Dessart,  ca  şi  tradiţii.  Pot  beneficiarii  unei  dezvoltări
                                                                                    când  ai  trimite  o  lăcustă  în  calitate  de  rapide  sa  păstreze  şi  să  promoveze  alte
                                  NATURALE”                                         expert  în  ţara  gândacilor  de  bucătărie.   aspecte  ale  vieţii,  ale  m ediului,  alte
                                                                                    Soluţia:  gândacii  ar trebui  să  sară în  loc  norme  sau  valori  morale,  religioase,
          Din  perspectiva  interacţiunii  inte­  Adică,  de  unde  până  unde  ţara  să  se  târască.  E  clar  că  o  soluţie  viabilă  politice?
       lectuale  sintagmele  „identitate  culturală  „destinatară”  este  datoare  să dea dovadă  pentru unul devine inaplicabilă sau chiar   Noi,  cel  puţin,  nu  putem  vedea  o
       şi  dezvoltare” şi „tradiţie şi modernitate”  de  supuşenie  şi  de  respect  faţă  de  cea  absurdă pentru  altul.  Ghit  că  cei  ce  pot  lume croită după acelaşi  tipar.  Se  ştie că
       au  conotaţii  divergente,  care  duc  la  care  oferă.  Uneori  se  fac  incursiuni  în  oferi  gândesc  cu  bună  credinţă.  revendicarea  identităţii  culturale  a  fost
       neînţelegeri, neîncredere şi decepţie. Aici  istorie  şi  în  timp  ce  civilizaţiile  lor   Cum  se  ştie,  prin  dezvoltare  se  totdeauna  reacţia  politică  deliberată  a
       lucrează  doi  factori:  sentimentul  că  cele  înfloreau  noi  stăteam  de  veghe  în  calea  înţelege  creşterea  plus  schimbare.  Ori,  unui  grup  uman,  ameninţat  cu  dispariţia
       două elemente  ar fi  antitetice  şi  că ţările  migratorilor,  tătarilor,  turcilor,  sovieti­  asta  presupune  creşterea  venitului  sau  cu  subordonarea.
       bogate  sunt  preocupate  numai  de  cilor.  Să  zică  mesi!  Atâta  vreme  cât  naţional  pe  cap  de  locuitor,  a  venitului   Sim ţim   şi  noi,  cum  au  sim ţit  po­
       dezvoltare  şi  modernitate.          relaţia  V est-Est  va  fi  cea  dintre  un   naţional  brut,  reforme  sociale,  o  nouă  poarele  Iugoslaviei,  efectele  acultura-
          Conflictul  apare  atunci  când  una  din  „donator”  şi  „beneficiarul”  său  „nu  va  atitudine  etc.          ţiei  naţionale  şi  regionale.  Fiindcă,
       părţi  încearcă  să  im pună  celeilalte  exista  un  dialog  real  între  cei  doi   Dar  cât  timp  e  necesar  până  când  vrând-nevrând,  ceea  ce  sudează  co­
       punctul  său  de  vedere.  Este  un  conflict  parteneri”.  Dialogul  autentic  şi  eficace  autohtonii  vor  atinge  toţi  aceşti  pa­  lectivităţile  şunt  tocm ai  elem entele
       tacit,  mai  ales  când  este  vorba  despre  trebuie  să  abordeze  chestiunile  de  fond,  rametri?!  Chiar  şi  numai  din  această  culturale  m ergând  de  la  lim bă  până
       elaborarea  unor  politici  naţionale  în  elaborate  în  comun.             perspectivă  putem   observa  cât  de  la  religie.
       dom eniul  educaţional  şi  al  culturii.  In  ţările  mai  recent  aderate  există  aberantă  este  ideea  unei  identităţi               Gligor HAŞA
                                      să ne aducem aminte că am fost         A S O C IA Ţ IA   N A Ţ IO N A L Ă   A                partea de răsărit a patriei noastre
       MORALITATEA
                                      şi  mai  săraci,  dar  nu  decăzuţi   I   V ET ER A N IL O R   DE  R Ă Z B O I  -            cu locuitorii  săi a rămas în afara
                                      moral  ca  acum.  Parcă lumea s-a                                                            hotarelor  istorice  ale  României.
       CRUCIFICATĂ PE ALTARELE-       întors  pe  dos.             j   FILIALA JU D E Ţ U L U I  H U N E D O A R A                    Prin  hotărârea  nedreaptă  a

        ECRANELE TELEVIZIUNI LOR         Oare vom avea tăria -  noi cei  I                SE PREZINTĂ                              regimurilor totalitare  ale  lui Hit-
                                      care  suntem  cinstiţi  -   sa  găsim                                                        ler  şi  Stalin,  concretizată  în
                                                                                          urmare  din  nr.  881  -
                                      drumul  spre  u n ,lim an  curat?                                                            tratatul  de  tristă  am intire
          -   urmare din nr.  881 -
                                      Vom  reuşi  să  ne  impunem      Acest eveniment l-a evocat în  noi,  veteranii  români  ai  celui  cunoscut  sub  denum irea  de
         Toate  posturile  noastre  de
       televiziune parcă  s-au  înţeles,  se   împotriva  politicii  banului  care  lucrarea  intitulată  „Amintiri   de-al  doilea  război  mondial  în  „Pactul  Molotov  -  Ribbentrop”,
       întrec  a  transmite  filme  cu  teme   calcă  totul în  picioare  numai  să  despre'Unirea  Transilvaniei  -   1   9  mai  1945,  când  a  fost  în­  că  în  1940  României  i  s-a răpit:
       de  senzaţii;  împuşcături,  crime,   se  înmulţească?  Vom  reuşi  să  Decem brie  1918”,  răm asă  în  frânt  W ehrmachtul,  declanşa­  Basarabia,  Nordul  Bucovinei  şi
       infidelitate  în  căsnicii,  divorţuri,   aducem  instituţiile  abilitate  manuscris,  în  încheierea  căreia  torul  celei  de-a  doua  confla­  Ţinutul Herţâ,  şi înstrăinate  sunt
       în  nenumărate  sec'venţe-  tinere   pentru  educaţie  -   şcoli,  mass-  m ărturiseşte  cu  entuziasm   şi   graţii  mondiale.  şi  în  ziua de  azi.
                                                                                                      Dar,  după  term inarea  răz­
       femei  îm brăcate  în  costum ul   media,  televiziunea -   să  pregă­ justificată  mândrie:  „A  fost  cea                    Veteranii  celui  de-al  doilea
                                      tească  şi  să  transmită  cât  mai   mai  mare  zi  din  zbucium ata  boiului,  când  ne-am   întors  război  mondial,  atâţia  câţi  mai
       Evei.  acoperindu-şi  goliciunea
                                      multe  emisiuni  cu  teme  educa­  istorie  a  Transilvaniei  şi  a  rând  pe  rând  la  vetrele  noastre,   suntem  azi,  ducem  cu  noi  spre
       eu  ceva  cât  o  frunză  de  viţă, iar
                                      tive  morale?                 României  (...)  A fost însă  şi  cea  la  casa  noastră  -' ROMÂNIA-  „soare-apune”  regretul  şi  mâh­
       partea  dorsală  cu  o  sfoară  ce  se                                                       am  constatat,  cu  absolută  deza­
       pierde  şi  aceea  între...,  în  alte   Avem  un  mare  potenţial  mai  fericită  zi  din  viaţa  mea,                     nirea de a nu putea lăsa urmaşilor
       secvenţe din alte emisiuni, femei   educativ  care  trebuie  sprijinit  fiindcă  am  avut  norocul  să  măgire,  că  -   deşi  pe  câmpiile  întreaga  Românie,  „De  la Nistru
       mai  îmbrăcate,  în  rochii  lungi  -   moral  şi  material  şi  rezultatele  particip  la  înfăptuirea  celui  mai  de  luptă  ale  celui  de-al  doilea  pân’  la  Tisa”  ...Din  Soroca  şi
                                      se  vor  vedea  în  timp.  Pentru  măreţ  ideal  şi  vis  al  neamului:   război  mondial  din  arm ata  Hotin  pân'  la  Tumu  Severin  -
       dacă  au  -  (din  neglijenţă  sau                        u l
                                      aceasta,  cei pe care îi  alegem să  unirea  tuturor  românilor  într-o  română,  din  care şi  noi  am  făcut  aşa  cum  ne-a  hărăzit-o  Dum­
       intenţionat)  îşi  dezvelesc  picioa­
                                      vegheze  asupra  soartei  acestui   singură  ţară"  (Vezi:  D.Susan   parte,  au  căzut  800  de  mii  de  nezeu  şi  cum  ne-au  încredinţat-
       rele până sus, iar decolteul numai   popor  trebuie  să-şi  schimbe  „Deva,  2003,  p.177)  ostaşi  români,  luptând  pentru  o  moşii  şi  strămoşii  noştri  spre
       ca  nu  scapă  sânii  afhră.  Ce  vor
                                      radical  vederile  nu  numai  spre   Spre  o  asem enea  zi,  care  reîntregirea  României  şi  pentru  păstrare  şi  folosire  până  la
       să  ne  arate  aceste  femei,  ce  vor
                                      politică ci  şi  înspre  viitor.  putea fi  „cea mai  fericită zi” din  eliberarea  întregului  popor  sfârşitul  veacurilor.
       a  ne  spune  modelatorii  şi  re­                                                                                                           (va urma)
                                        (va urma)   Liviu MIRCEA    viaţa  noastră,  am  năzuit  şi  rom ân  -   după  9  M ai  1945,
       gizorii  acestor  em isiuni  prin
       atâta goliciune? Nu s-au trezit să   r "                                determ inat  preşedinţia  să  ia  măsuri  de  lor.  Multe familii se destramă, copiii rămaşi
       vadă  rezultatul  educaţiei  acestor  DL  Ţ IN U   N A N D R E A N U L    scoatere  a unor  dosare  de  la  naftalină  şi  să  fără  părinţi  suferă  şi  ei  foarte  mult.  Apoi
       emisiuni?  Tineretul  încă  de  pe          R EVINE                     le  pună  pe  masa  procurorilor.         pensionarii  abia  se  descurcă,  pensiile  sunt
       băncile  şcolilor  sunt scăpaţi,  iau                                      Tenacitatea Dnei  Macovei  l-a  sprijinit  şi  foarte  mici  şi  această  „găselniţă”  cu
       din  em isiuni  ce-i  mai  rău,   Am  citit  în  „Călăuza  noastră”  articolul   sc  vede  că acest  lucru  i-a deranjat  pe  mulţi,  punctajele a dus la pensii inechitabile pentru -
       discotecile  devin  locuri  de  cu  propunerile  din  partea  PSD  de   mulţi  guvernanţi  şi  parlamentari.      oameni  care  au  muncit în  condiţii  deosebit™
       dezmăţ,  în  locuri  bine  camu­  suspendare  a  Dlui  preşedinte  Traian   Grupurile  de  interese  îi  fac  pe  cei  care  de  grele.  De  exemplu  dacă  ai  lucrat  mai
       flate.  Petreceri  cu  orgii  inde­  Băsescu, Tot ce scrie acolo sunt vorbe goale,   propun  şi  hotărăsc,  să facă legi  care  lovesc  mulţi ani într-un birou, te şi miri că ai pensie
       cente-  cazul  tineretului  demo­  lipsite de o bază concretă şi  se  vede că stau   în  populaţie.  Nu  întâmplător preşedintele  a  mai mare ca-cel care a produs oţel, fontă sau
       crat  de  la  Piteşti.  în  tinerele  rău la cunoaşterea Constituţiei.  Conducătorii   spus  că  se  propun  şi  se  votează  legi  care  cocs.  Nu  au  luat în  calcul  faptul  că  oţelarii
       fam ilii  şi  între  cupluri  sunt  acestui  partid  (PSD)  au  uitat  că  nu  au  făcut   ajută,infractorii.  Mulţi  demnitari  au  legături  au  avut  o  contribuţie  bănească  mai  mare  la
       violenţe,  copii  abandonaţi,  nimic  pentru, a  stârpi  corupţia,  din  contra,   cu  cercuri  de  afaceri  bare  sfidează  şi  fondul  de  pensii.  Recalcularea  a  devenit o
       divorţuri.  (Judeţul  Hunedoara  aceasta  s-a  ridicat  la  cota  cea  mai  înaltă,   eludează  legea  şi  se  îmbogăţesc  înşelând  poveste.  Personal  aştept  de  când  a  venit
       este campion la divorţuri. La mia  în  frunte  cu  conducătorii.  Odată  cu   Statul  şi  contribuie  la  adâncirea  sărăciei în  legea să mi  se recalculeze pensia,  am depus
       de  locuitori  tot  al  treilea  cuplu  preluarea  puterii  de  către  alianţă  şi  pre­  rândul  populaţiei.     şi  acte,  am  sesizat şi  ministerul,  dar nu  ştiu
       divorţează).  Unii  m otivează  şedinţia  actuală  a  început  lupta  contra   Tineretul  caută  locuri  de  muncă  în  alte  dacă  se  va înfăptui  ceva.
       decadenţa pe seama sărăciei,  dar  corupţiei.  Presiunea  făcută  de  către  UE  a  ţări  fără  ca  cineva  să  gândească  la  soarta  (va urma)   Ţinu NĂNDREANU
                                                                                    s-au  alăturat  Norvegia,  Liechtenstein,   3  miliarde  de  euro,  trimişi  acasă
           CUM GĂSIŢI UN LOC DE MUNCĂ IN UE                                         Islanda  şi  Elveţia..                    Românii  muncesc  în  străinătate  de
                                                                                       Reţeaua  oferă  asistenţă  pentru  mulţi  ani  şi  pe  bani  buni.  Legal...  sau  la
          în  statei^  m em bre  ale  Uniunii  260.000),  în  Germania  (190.000)  şi  in  angajatori  şi  pentru  cei  care  doresc  negru,  în  total,  în  2006,  românii  care
       Europene sunt disponibile peste 737.000  Franţa (peste 52.000).  Dintre statele care  să-şi  găsească  un  loc  de  muncă în  ţările  muncesc  în  străinătate  au  trimis  în  ţară
       de  locuri  de  muncă,  informează  site-ul  nu au impus măsuri tranzitorii. Cehia arc  membre  UE.  în  statele  care  au  impus  3  m iliarde  de  euro,  sumă  saificientă
       EURES,  un  portal  al  angajatorilor  şi  al  cea mai  mare oferţă de locuri  de  muncă,  Rom âniei  m ăsuri  tranzitorii  privind  pentru a plăti toate pensiile din România,
       candidaţilor  la  obţinerea  unei  slujbe  în  adică  66.665,  urmată  de  Finlanda  cu  circulaţia  forţei  de  muncă,  accesul  la  tim p  de ,şase  luni.  Locuri  de  muncă
       UE.  Mai  bine de jumătate dintre locurile  26.730.  Cu  excepţia  Suediei  care  a  locurile  vacante  se  realizează  în  baza  vacante  în  străinătate  mai  sunt  încă
       de  muncă  vacante  în  Uniunea  Euro­  anunţat  aproximativ  12:000  de  posturi   acordurilor bilaterale pe care ţara noastră  multe,  însă  în, ţări  în  care  românii  au
       peană  sunt  în  Marea  Britanie  şi  Ger­  vacante,  celelalte  ţări  care  nu  au  impus  le  are  încheiate  şi/sau  în  baza  legislaţiei  restricţii.
       m ania,  ţări  care  au  impus  restricţii  m ăsuri  tranzitorii  au  sub  10.000  de  pentru  lucrătorii  români.    A nul  trecut,  din  m ilioanele  de
       cetăţenilor  români  şi  bulgari.     locuri  de  muncă.                        Pentru  cele  zece  state  membre  ale  români  care  au  muncit  în  străinătate,
          Cine  este  interesat  să  lucreze  în   R eţeaua  EURES  a  fost  creată  în  Uniunii  Europene  care  nu  au  im pus,  peste  50.000  de  persoane  au  plecat  prin
       statele  UE  poşte  afla  informaţii  de  pe  scopul facilitării  liberei  circulaţii  a forţei  restricţii  privind  accesul  pe  piaţa  mun­  Oficiul pentru Migraţi a Forţei de Muncă,
       site-ul  http://ec.europa.eu/eures/  cu  de  m uncă  în  Uniunea  Europeană  şi   cii,  lucrătorii români  pot  să aplice pentru   m ajoritatea  semnând  contracte  în
       locuri  de  muncă  al  organizaţiei.  reprezintă  colaborarea  între  Comisia  aceste  posturi,  fără  alte  form alităţi   Germania.
          Cele  mai  m ulte  locuri  de  muncă  Europeană,  Serviciile  publice  de  suplimentare,  în  aceleaşi  condiţii  ca  şi                   Din  Italia,
       disponibile sunt în- Marea Britanie (peste  recrutare  din  statele  membre,  cărora  li  cetăţenii  statelor  respective.   C-tin  AOANEI-RAHO VEAN

       C y 4 X ^ 4 T / ^ 4                                     — Z i a r u l   c a re   s&  resjy&ctă,  ş i  vă   r&sjy&ctăJ
   1   2   3   4   5   6   7   8   9