Page 8 - Calauza_2007_882

Pag-8 Călăuza noastră nr. 882

prezenţa căruia te simţi bine. Te încarcă | Rugăciunea este de trei feluri: de
OAMENII DE LÂNGĂ NOI cu energie, cu optimism, are respect faţă j /m m rm /m fs rm laudă, de mulţumire şi de cerere.
de oameni, nu bârfeşte, nu invidiază, i Rugăciunea de laudă este cea prin
în viaţă cunoaştem oameni: vecini, este o plăcere să-ţi fie alăturea. . RUGĂCIUNEA PENTRU care creştinul îl preamăreşte pe Dum­
colegi, cunoştiinţe întâmplătoare pe care Şi atunci mă întreb şi te întreb DE FIECARE nezeu. Rugăciunea se întem eiată pe
le salutăm şi ne facem o părere a noastră CE? judeci omul fără a-1 cunoaşte în I Rugăciunea'este cea’care determină credinţa pe care o purtăm în suflet.
când auzim câte ceva despre ei. De multe amănunt, de ce inventezi verzi şi uscate I înălţarea noastră către Dumnezeu şi
Rugăciunea de m ulţum ire este
ori se întâmplă să stăm la rând (coadă a despre semenul tău? De multe ori m-am I apoi intrarea în strânsă legătură cu El. rugăciunea prin care credinciosul îşi
fost odată, este şi acum). Dacă am merge întrebat de ce suntem atât de încrân- j
Cu ajutorul rugăciunii sufletul cre­ arată recunoştinţa faţă de Dumnezeu,
în faţă pentru a cere o informaţie este cenaţi asupra semenilor fără a le cu- |
dinciosului are posibilitatea să se M ântuitorul nostru. Rugăciunea de
imposibil ca, cineva din mulţime să nu noaşte sufletul? Cred că fiecare OM are j
îndrepte cu putere spre Dumnezeu. Să m ulţum ire m ărturiseşte sentim entul
arunce vorbe grele, de ocară, cu ură şi ceva ascuns în el, o bucurie, o durere, o
luăm deci rugăciunea ca pe un mare dar nostru de recunoştinţă pentru dragostea
înverşunare fără să ştie nimic despre dezamăgire, care nu i se pot citi pe faţă.
dat de Dumnezeu pentru a putea intra şi grija pe care ne-o arată Bunul
persoana respectivă. Mă întreb de ce? Uneori suntem nevoiţi să ne ascundem ' în legătură cu El. Prin rugăciune se Dumnezeu. Rugăciunea de cerere este
Dacă cunoşti pe cineva doar din sufletul în spatele unor măşti. Sufletul I
produce luminarea, înnoirea şi sfinţirea rugăciunea prin care aducem în faţa lui
vedere este imposibil să nu fie cineva este o carte pecetluită care nu poate fi |
vieţii noastre, iar pentru un adevărat Dumnezeu dorinţele noastre creştineşti
care ştie despre acea persoană: este aşa citită. Se spune că numai inima ştie ce |
credincios, rugăciunea este hrana zilnică pentru ca ele să fie ascultate de
şi aşa, ştie amănunte, grozăvii şi lucruri este ascuns în ea. ( | a sufletului. Se poate spune deci că ceea Dumnezeu. Tot ce cerem, să fie spus cu
rele. Tu, dacă nu cunoşti persoana Aşa că omule fi Om şi nu mai judeca |
ce respiraţia este pentru trup, rugăciunea smerenie, cu putere pentru a birui ispita
îndeaproape îl crezi pe cel ce ţi-o descrie după părerea, imaginaţia şi invidia ta. |
este pentru suflet. şi păcatul. In această rugăciune ne
după părerea lui. Dar întâmplarea face Nimic nu îndrăgesc oamenii mai mult
Rugăciunea se poate face în trei rugăm pentru tot ceea ce este spre
să ajungi a cunoaşte persoana, să-ţi decât duşmăniile lor. Aceasta-i părerea
feluri: cu gândul, cu graiul şi cu fapta. mântuirea sufletelor şi trupurilor noastre.
devină apropiată şi să o cunoşti în mea; în viaţă ne este dat a întâlni
Faptele bune sunt cele care ne apropie Rugăciunea trebuie făcută cu inim ă
profunzime, să te convingi că este exact asemenea lucruri şi atunci nu pot spune I
de Dum nezeu, şi de aceea poate fi curată, izvorând din toată credinţa
opusul celor descrise, să te convingi că decât DE CE? I
este un OM m inunat, deosebit, în Eugenia MIHĂILESCU- Hunedoara \ socotită o rugăciune. noastră. Tiberiu FLOREAN
singură. Pensia mea era foarte mică:
rile obţinute de la sănătate,
LEAGĂN U t RÂDURENILOR S c r i s o r i i t e / a doar 220 de lei iar acum m i-a
protecţie etc. „m ărit-o” cu doar un leu. M Le
PE FIRUL APEI Cine a dat asigurarea că c/titon foarte greu să trăiesc numai cu
apa care vine la robinet este
aceşti bani puţini, mai ales că viaţa
Nu cu mult timp în urmă nu s-a făcut nici un demers potabilă? în faţa consu­ PLÂNGEREA este atât de scumpă şi nici nu ştiu
am scris două articole care pentru a reduce preţul apei, m atorilor nu s-a prezentat cum să-mi împart bănuţii ca să fac
au fost publicate în ziarul cauza fiind ca cei de la niciun factor de răspundere, PENSIONARILOR faţă traiului.
„Călăuza noastră” despre SPCGL să-şi poată lua nici un consilier de zonă, Mă numesc Ferieş Ruja, am 79 Mulţi bătrâni sunt la ora actuală
apa care vine la robinetele salariul. care sa inform eze de ce de ani, din satul Dumbrăviţa, corn. în situaţia mea şi nu mai găsesc altă f
locuitorilor. Investigaţia mea a ajuns preţul apei este aşa şi apa llia şi sunt şi eu foarte nemulţumită soluţie. De aceea unii îşi pun capăt
După discuţia pe care am la viceprimar, care pe un ton este cum este... şi când de felul cum se aplică noile norme zilelor, pentru că nu mai găsesc altă
avut-o cu cei de la serviciu arţăgos mi-a răspuns că în este!!?? pentru stabilirea pensiei. soluţie. In acest timp conducerea
de administraţie a apelor B.P. viitorul apropiat preţul apei De la alegeri, cei care Am avut o viaţă de om necăjit, ţării noastre a ajuns de râsu lumii
şi B.D., fostul SPCGL Ghelari va creşte. M-am mirat, am s-au văzut la conducere au
începând încă din copilărie. Tata a şi de batjocora tuturor prin certurile
nici acum nu a ieşit pe post fost blocat şi în gând m-am uitat de electorat şi de
murit în războiul din 1944 şi am şi prostiile pe care le fac. Au uitat
pentru a spune consu­ întrebat la ce bun această promisiunile făcute. rămas 3 copii pe care mama ne-a de mult de pensionari, să le facă şi
m atorilor de ce plata apei investiţie dacă apa vine fără Nu s-au mai prezentat în
crescut foarte greu. După aceea mi- lor un trai mai bun, să mai prindă
care vine prin cădere, ne­ un program şi cum arătam, faţa celor care i-au ales să-i am dus viaţa mea cu tot necazul, şi ei drag de viat? Distanţa dintre
filtrată, neclorinată, costă ca nepotabilă. informeze despre iniţiativele mai ales după ce soţul meu, veteran noi şi ei a ajuns atât de mare încât
apa potabilă produsă cu Apoi am avut o discuţie propuse în consiliul local, ce de război, a m urit şi am răm as nici nu ne mai bagă în seamă.
curent ca de la Retişoara, cu prim arul comunei care realizări au, câţi bani
consumăm apă menajeră. nu a răspuns concludent de au fost cheltuiţi din BIBLIOTECA CITITORULUI DE TOATE DESPRE
Am purces cu inves­ ce apa a răm as la preţul buget în inte-resul (NE)TOŢI
tigaţia acestui fenomen la vechi. Răspunsurile dum­ local, totul se desfă­ FLORI PENTRU FEMEI „DE TOATE DESPRE (NE) TOŢI”
legiuitorul comunal, secre­ nealui au fost ambigue, nu şoară în taină. este ultima carte apărută sub sem­
tarul Consiliului local care a pot spune scuzabile, dar nici Bravo lor că au Profesorul Du­ nătura scriitorului Gligor Haşa.
răspuns că preţul apei nu a concludente, că lucrurile ştiut să manipuleze m itru Boboşa a Cartea cuprinde „Parodii de-a
fost modificat din anul 2003, încă mai continuă (cât timp electoratul! scos recent o nouă
consilierii nu au venit cu nu a precizat), dar până la D om nilor, din carte. Ea este adre­ greaţa şi râsu’-
plânsu’, Fabu­
proiecte pentru a schimba final noi consumăm apă de nou vă avertizez! Nu sată „tuturor fe­ le, Cântecele
preţul apei cu toate că baltă, cu preţ ecologic. sunt fricos, nu tac! m eilor, flori ale străzii, Ca(tre-
dumnealor au aprobat pro­ Stimaţi consăteni, toţi am De doi ani voi tăceţi. vieţii şi speran­ nul) în epifgra-
iectul care să aducă apă trăit şi am văzut .cum se De ce? Vă este ru­ ţelor noastre!” me), Pamflete­ BE TCWTE 0ESPR6 IhfeiîQŢt
prin cădere NON STOP, făcea o inaugurare a unei şine de cei care v-au A n t o l o g i a le de-a greaţa po­
tratată şi filtrată, deci po­ investiţii, nu era pusă în votat? Vă este frică? „FLORI PENTRU litică, Bancuri
tabilă, dar acum încă măi funcţiune până nu i se tăia Vor veni şi alte ale­ FEMEI” cuprinde şi m entalităţi
consumăm apă menajeră. panglica inaugurală şi în geri. De viitor vă este frum oase poezii
Am fost la finanţistul acel moment era de la sine frică? închinate femeii, semnate printre alţii de la Bulă adu­
comunal care m-a informat înţeles că verificările au fost Gheorghe de: M. Em ine seu, G. Coşbuc, O. Goga, nate, De toate
că apa vine prin cădere, dar făcute minuţios şi aprobă­ NECULA T. Arghezi, I. Minulescu etc. despre (ne)toţi”.
DEŞERTUL-UN LOC SPECTACULOS propriile limite, şi exemplele ar putea continua. temperatura poate atinge şi +58°C ziua..Ploile sunt
Denumirea Sahara provine din limba arabă „Sarhra” foarte rare şi numai iarna, când şi uedurile se umplu
DESERTUL SAHARA din dialectul tuareg ce înseamnă deşertul de vânt. O de apă. în concluzie deşertul are două tipuri de climat:
/ altă ipoteză este aceea că provenienţa expresiei ar fi tropical şi subtropical, iar precipitaţiile nu depăşesc
9 milioane km pătraţi - suprafaţa aceasta - înseâmnă „Sahraa” sau „es-sah- ra” ce înseamnă sterp, steril. 76 mm/an.
deşertul Sahara. Cel mai măre deşert de pe pământ. Romanii au numit ţinutul din sudul provinciei Cartagi- Vegetaţia este cât se poate de săracă, existând
Sahara este sinonim cu tot ceea ce înseamnă pustiu, na „Deşerta” ca ţinut nelocuit, părăsit. în evul mediu era suprafeţe mari fără un fir de iarbă. Caracteristice sunt
sec, arid, uscat. Cuprinzând o treime din Africa, numit pur şi simplu „Marele Deşert”. Arabii mai denu­ dunele de nisip, hamadele (în zonele montane) şi
suprafaţa deşertului este cât teritoriul SUA. Se întinde mesc Sahara „Bahr bela ma” adică Marea fără apă. platourile vulcanice din Libia şi Mauritania.
de la Oceanul Atlantic până la Marea Roşie. Cea mai Ocupă aproape în întregime Nordul Africii, adică Ceea ce se extrage din subsolul Saharei este ţiţeiul
mare parte a pustiului este stâncoasă (Hamada) cu 5630 km de la vest la est şi 1930 km de la nord la sud. şi gazul natural. Se mai găsesc zăcăminte de sare,
pietriş (Serir) şi pustiul de nisip (Erg). Ocupă astfel mari porţiuni din Maroc, Algeria, Tunisia, cupru, mangan, fier, uraniu, plumb, titan, zinc, fosfaţi.
Sahara a inspirat im aginaţia aventurierilor, a Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan şi Au. fost multe încercări ştiinţifice de corectare a
înspăimântat pe cei osândiţi să-şi ispăşească pedep­ o mică parte din Senegal şi Burkina Faso. climei şi aridităţii deşertului. Deocamdată au rămas la
se acolo. Sahara este leagănul natal a unor naţii spe­ Clima Saharei este tropical-deşertică cu temperaturi faza de bune intenţii şi la speranţa că oazele nu vor
ciale aşa cum sunt tuaregii. Sahara poate să fie medii ridieate(38°C) deosebit de fierbinte şi uscată, dispărea într-o zi. Mai ales că aduc un venit bun prin
traseu de raliu sau platou de filmare. Sahara a fost vânt dominant tot timpul anului, vântul numit Pasat. turismul care se practică şi care este ofertant mai ales
pentru Paulo Coelho în cartea sa A lchim istul Iarna, tem peraturile nopţii pol atinge -10°C. s-au pentru oamenii foarte bogaţi.
încercarea necesară pentru a reuşi să-ţi depăşeşti înregistrat în anul 1922 chiar -18°C iar vara Adriana LĂSCĂU

C a I L y j USZri ISTCPrASTUrA — stiam l c a r g sc? respectă şi vă r&sp&ctă