Page 8 - Calauza_2007_883
P. 8
Pag.8 Călăuza noastră nr. 883
TOATE SUNT VORBE GOALE NU TA!ATI PADUREA folosite pentru elaborarea
m aterialelor şi alcătuirea
(DL ŢINU NĂNDREANU REVINE! C A N CODRU identităţii vizuale şi verbale
a campaniei.
- urmare din nr. 882 - ceri, dar Dna M acovei pentru oi, ori autostrăzi în organizarea Agenţiei de m oni „Oriunde e un arbore e mai multă
Noi suntem obişnuiţi cu nefiind angajat în vreun pentru m aşini şi numai torizare a presei (Aşezământul cultural omenie”, a fost tema pe marginea căreia
necazurile, am trecut prin partid politic, nimeni nu după aceasta să interzică. Academia Caţavencu) în parteneri at cu au vorbit profesor Alexandru Lupu, pre
situaţii mai dificile, după al i-a luat apărarea. Noul Cod fiscal ce C.N .R. pentru drepturile copilului, şedintele comisiei de organizare, Gelu
doilea război am fost să Iată, doar trei exemple apără? Interesele marilor ACES şi ICAS, aula Colegiului Eco Coţolan, preşedintele sindicatului de la
raci, în anii ’4 6-’47 nu de legi care sunt împotri producători de alcool din nomic „Emanuil Gojdu” Hunedoara a Ocolul Silvic Hunedoara, !t. col. Ştefan
aveam pâine, numai mălai va intereselor marii majo cereale în detrim entul fost locaţia unde cu sprijinul primăriei Zoran de la Inspectoratul judeţean pen
şi apoi din ’49 când am rităţi a populaţiei: 1) Legea micilor producători parti s-a desfăşurat sub genericul „Nu tăia tru situaţii de urgenţe şi politologul Mihai
început ucenicia la Uzine referitoare la com ercia culari de ţuică. Se ajunge pădurea ca-n codru” un concurs pe trei Dinu preşedintele Fundaţiei m uncii
__ ______________ secţiuni: pictură, caricatură-grafică şi
le de Fier Hunedoara am lizarea produselor din car la o situaţie absurdă cu Hunedoara-Deva.
noile dări, se merge până I sloganuri- texte-epigrame şi la care au înmânârea de diplome şi premii în
primit de toate, atât hrană ne, brânzeturi provenite
cât şi îmbrăcăminte şi pro din gospodăria ţărănească; acolo încât ţăranul îşi I participat aproape 100 de concurenţi din obiecte, vernisajul expoziţiei cu lucrările
duse de igienă, la internat 2) Noul cod fiscal şi mă-' cum pără propria ţuică. I grădiniţe cât şi din ciclurile primar şi prezentate Ia concurs şi ineditele mo
fiind. Ce primesc acum co şurile ce se iau în ceea ce Mai ţine cont cineva că I gimnazial, cu rem arcă pentru şcolile mente - poetic şi folcloric - ca de altfel
pilaşii? Eram 700 de elevi priveşte producerea ţuicii; acele fructe sunt dintr-o | generale Teliuc, nr.5, 6, 7, 8, 9, Colegiul invitaţia ca în lunile martie şi octombrie
după război şi asta era 3) Legea circulaţiei care livadă particulară, care a | Ec. "Emanuil Gojdu , primară Cinciş să se organizeze acţiuni de plantare de
trebuit să fie plantată, | Cerna, grădiniţele nr. 4, 6, 7 şi Piticot. puieţi, oferirea de dulciuri şi sucuri tutu
atunci când ţara noastră plă opreşte căruţele să circule îngrijită şi-apoi fructele i Pertener media^ fiind săptăm ânalul ror participanţilor (iniţiativă ce a aparţi
tea importante despăgu pe anumite şosele înainte
biri de război URSS-ului. de a asigura alte drumuri culese şi până Să ajungă i «Călăuza Noastră . nut directorului adjunct al unităţii şcolare
Am rămas surprins de pentru aceste vehicule. Cei ţuică tot acest proces a fost Scopul întrecerii la care sunt antrenaţi gazdă, Giurca Ileana) au întregit - după
înverşunarea duşmănoasă care au negociat cu UE posibil pentru că ţăranul a şi elevi din judeţele Dâmboviţa, Argeş, cum remarcă profesor Liliana Galea -
a preşedintelui PSD Mir- pentru România parcă au muncit? Nici dictatura lui Bucureşti, Brăila, Oradea şi Olt fiind reuşita unei activităţi ce a condus la con
cea Geoană împotriva mi- căzut de pe altă planetă. Să Ceauşescu nu a fost atât de im plicarea directă a copiilor în pro ştientizarea privind importanţa pădurii
niştrei Monica Macovei. ne gândim numai la trans- drastică cu ţăranii din zona blematica pădurii, a întreţinerii, conser- în viaţa fiecăruia dintre noi, pentru co
Eu cred că doar tenacita humanţa oilor şi la ce ar noastră când a fost vorba varii şi p ro tejam acesteia, acţiunea munitate, nu de alta, dar „a sădi un copac
tea acestei femei de a face însemna să plimbi oile cu de palincă. (va urma) I făcând parte dintr-un proiect finanţat de şi a proteja un arbore bătrân constituie
ceva pentru a stopa corup- un camion pe versanţii Ţinu NĂNDREANU j UE, cele mai valoroase lucrări fiind semn de civilizaţie.” lonVLAD
ţia i-a deranjat pe paria- m unţilor. De ce nu au în stat” sunt acaparate de bogaţi,
DESERTUL-UN LOC SPECTACULOS CRONICA AMARAŞTEANULUI
mentarii implicaţi în afa- făcut drumuri speciale ori şi drept consecinţă ei guvernează
de 17 ani doar în interesul bo
ICOANA MARELE BAZIN Săraci! vi se pregăteşte gaţilor şi interesul lor este: „ a c a ţ
îi întâlneşti în drumurile tale zilnice, la tot pasul. îşi Este o regiune mare, aridă de tip o nouă cacialma: parează cât mai multă avere, nu
contează prin ce mijloace.”
târâie trupurile slăbite de muncă şi "boli pe la uşile deşertic numită uneori şi deşerErece, VOTUL UNINOMINAL Cele mai multe averi (şi cele
primăriilor. Sau pe la taxe şi impozite. Stau la rând situată în vestul Statelor Unite ale mai mari) sunt obţinute prin acte
ceasuri întregi la economate sau se târguiesc minute Amerieii. Deşi este un bazin de captare a Spuneam într-un articol pu- de corupţie (devalizarea băncilor,
bune pentru 2-3 kg de cartofi. Din cei mărunţi, că sunt apelor, această imensă regiune aridă nu are , blicat tot la această rubrică privatizări frauduloase pe preţ de
„
mai ieftini. Bătrânii noştri, icoane vii. îi afli uneori cu ieşire la mare. Această zonă se întinde pe (24.03.2006): „Săracii din Ro- nimic şi şpagă mare, firme căpuşă,
__ ______j-___ - •__ - j-
CHAAAA
^
^
privirea spălăcită şi ochii umezi ţintind zările. Privesc o suprafaţă 500-000 kmp şi cuprinde cea mânia sunt crunt discriminaţi din „Caritas” şi fratele lui mai deştept
spre nicăieri. Dezorientaţi, speriaţi de ce se întâmplă mai mare parte a statului Nevada, mai bine j punct de vedere politic (singurul FNI etc). Pentru a se înţelege mai
în jurul lor, îşi fac cruce spunând, apără Doamne! de jumătate din suprafaţa statului Utah şi | lor drept politic este acela că au bine că toate actualele partide
Mamele şi taţii ce ne-au legănat şi crescut, zone semnificative ale statelor California, j dreptul să-i voteze pe bogaţi) ei (PSD, PD, PNL, UDMR, PNŢCD,
învăţătorii ce ne-au pus condeiul în mână, bunicile şi Idaho, Oregon, Wyoming. De asemenea • nu au reprezentanţi în posturile
PRM) ar putea fuziona să formeze
bunicii ce ne spuneau poveşti cu zmei şi zâne - iată este regiunea cea mai puţin locuită. I de decizie nici în primării, nici în
Partidul Bogaţilor (aceste partide
icoanele vii ale unor timpuri apuse. Ei, nu mai plâng. Legendară, dar fără sem nificaţia I prefecturi, nici în parlament, nici nu sunt unele la putere şi altele în
Au încetat de mult să plângă. Uitaţi-vă la ei! Sunt cei deşerturilor descrise până acum, acest | în guvern şi nici în justiţie”, deci opoziţie, ca-ntr-o veritabilă demo
din „Rugă pentru părinţi” a lui A. Păunescu. Le tremură deşert se leagă de civilizaţia vechilor | săracii nu sunt „putere în stat”. craţie), vă reamintesc faptul că
m âinile şi bărbiile când îşi scot mărunţişul din indieni pieile roşii, dar mai ales de j Acesta-i principalul motiv pentru domnul Patriciu, importantă per
buzunarele hainelor ponosite şi peticite. Bruma de literatura scrisă după cucerirea şi | care ţara este guvernată (numai de sonalitate din PNL, sponsoriza (în
pensie nu le permite de cele mai multe ori să-şi Cumpere colonizarea acestei ţări de către europeni. bogaţi) împotriva intereselor şi 2004 când nu era la putere) p a ţ
nici de la second-hand. „Doamne, Dumnezeule, a Civilizaţia celui mai puternic stat din lume, nevoilor Săracilor, deşi săracii ridul PSD, care era la guvernare
ajuns pâinea neagră, mai scumpă decât cea albă!”. Cu SUA, a exploatat această zonă aţâţ turistic, reprezintă 90% din populaţia ţării. - nu-i evident că aceşti super-
mâna tremurândă, îmi întinse ceva bănuţi pentru pâinea cât şi militar, dar acolo unde a fost cazul Şi asta doar pentru simplul fapt bogaţi „joacă toţi pe-o mână”?
oferită. Un uriaş nod mi se puse în gât. Parcă mă s-au creat rezervaţii spectaculoase. că săracii nu pot ocupa pe listele Peste un an şi ceva vor fi din nou
sufocam. Bătrânei nu-i venea să creadă că în acea zi, Deşertul este străbătut de autostrăzi mari electorale de partid, un loc eligibil, alegeri (dacă nu vor fi cumva
pâinea nu o costase nici un ban. Avea lacrimi în ochi. ce fac legătura între estul mărginit de ei neavând miliarde de lei pentru
Nu plângea. Glasul îi tremura. Abia o înţelegeam ce oceanul Atlantic şi vestul mărginit de a „cotiza” pentru un asemenea „anticipate”). (va urma)
îmi spunea, cu glas stins de emoţie. „Bodaproste, oceanul Pacific. Adriana LASCĂU loc. Aşa se face că toate „puterile
omule! Fie de sufletul celor morţi. Dumnezeu, bunul, Prof. Ioan BACIU
să te aîbă-n pază”. Parcă toată suferinţa lumii se aşezase grăiesc despre omul care a fost şi va
S c r i s o r i i f e /< t SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE
în spinarea mea. Mă transformasem pentru o clipă, rămâne pentru totdeauna pentru mine. A APELOR HUNEDOARA
într-un imens munte de durere. c î l î t o r / Trăieşti veşnic în sufletul şi amintirea
Cu ceva zile în urmă, mă aflam într-o farmacie. La noastră. COMUNICAT DE PRESĂ
rând pentru o „compensată”, o bătrânică sprijinită Răsfoind „Călăuza nostră” nr. 880 Am citit cu strângere de inimă In cadrul acţiunii de igienizare a
într-un baston. încerca să explice farmacistei, că nu la pagina 3 - In memoriam - Valeriu poeziile lui Valeriu Bârgău, parcă malurilor cursurilor de apă şi a lacurilor
are cei 45 de lei necesari, ci doar 25 şi să o aştepte cu Bârgău - mărtirisesc sincer că la vede sim ţea că o nenorocire o să se de acumulare „PĂSTRAŢI APELE
medicamentele că peste 3 zile o să primească pensia: rea fotografiilor reprezentându-1 pe întâm ple cât de curând. Sunt de CURATE”, iniţiată de AN „Apele
„Am 200 lei pensie, am de unde să aduc banii”. înainte ziaristul Valeriu Bârgău m-a cuprins aceeaşi părere că îi respectaţi şi îi Române” Bucureşti, personalul SGA
să realizez ce se întâmplă, o doamnă se desprinde iute o tristeţe adâncă în suflet. Din păcate urmaţi exemplul. Aproape o viaţă Deva - Formaţia de lucru Cinciş,
din rând şi apropiindu-se de farmacistă îi zise: „Vă şi cu mult regret amintirea dânsului trăită alături de un om, cel care a fost împreună cu cetăţeni ai Comunei Teliucu
rog să eliberaţi toate medicamentele de pe reţetă. Suport stăruie vie. Noi, familia noastră l-am ziaristul Valeriu Bârgău, este de ajuns Inferior, au participat săptămâna trecută
eu plata lor” . Apoi întorcându-ae către bătrânică: iubit şi respectat pe marele om fără să ca să te obişnuieşti cu felul compor la strângerea peturilor de pe malurile
puneţi-vă banii în buzunar, o să primiţi medicamentele îl cunoaştem personal. tamentului lui în mod special cu fiinţa lacului Cinciş. Astfel, în zona barajului
şi mergeţi sănătoasă acasă. Crudul destin l-a luat de lângă noi iubită şi de neînlocuit. sunt depozitate, pentru a fi transportate,
încerca bătrâna să îngaime nişte vorbe de mult prea devreme, mai avea încă Sănătate multă să vă dea Dumne câteva sute de saci cu peturi colectate doar
mulţumire, dar nu reuşea. Se distingeau doar sunete multe de oferit. Pe 7 martie îmi zeu tuturor din redacţie. Rămâneţi de pe o mică parte a perimetrului în care
nearticulate. Priveam cu toţii la icoana celor două femei. aminteam că era ziua lui. L-am şi sunat ceea ce sunteţi, noi de aceea vă stimăm este amplasat Iacul Cinciş. Acţiunea de
Părea desprinsă dintre paginile unei Biblii. Cinste ţie ca sa îi urez „La mulţi ani” sau îi şi respectăm pe toţi. Redacţia „Călău igienizare va continua şi în această
Creştine, că exişti! Mi-â fost teamă să mă apropii şi să scriam câteva rânduri ca să îl felicit. zei noastre” este efortul şi meritul tutu săptămână. Detalii despre derularea
întreb: cum te cheamă SAMARITEANCĂ? Mi-a fost El omul cu inimă bună ne-a sfătuit, ror, în desăvârşirea publicaţiei. Vă acţiunii se pot primi de la d-nul inginer
Sergiu Costea, şef Formaţie de lucru
teamă să nu destram vraja ce ne cuprinsese pe toţi. ne-a ajutat fără să ceară nimic în mulţumim frumos că sunteţi de Cinciş, telefon 0747 -490027.
______________ Constantin RUSU, Petroşani. schimb pentru dânsul. Faptele lui partea noastră. Sara UZUN D irector, ing.GrigorieBURJAN
w w * • w '