Page 4 - Calauza_2007_884
P. 4
Pag. 4 Călăuza noastră nr. 884
prin Mc D onald’s, televizor şi caute soluţii pe term en lung pentru
M ARELE CO M PLO T-M O NO LAUZAREA
computer. Aşa de exemplu, teama de problem ele grave, să fie însuşite
noutate va însoţi de acum înainte multă principiile elementare ale toleranţ , aie
EUROPENIZAREA - UN PERICOL ŞI O vreme ţăranul român, interesat nu atât nevoilor celuilalt. Autonomia cul.arală
CACIALMA de profit, cât de modul lui secular de a secuilor, ce exemplu, mai ales după
viaţă. Din păcate asemenea fenomene evenimentele demenţiale din 90, este
Consecinţa: un sentiment de alienare de a sări ca greierii şi să nu scoatem nu sunt percepute şi mţele Consilierii înţeleasă astăzi de către politicienii şi
va cuprinde populaţia şi mai ales tinerii. peştii din apă sub pretextul de a-i salva. străini consideră stârnirea în datină, în aleşii locali ai etniei ca o epurare a
Noi nu credem că experţii europeni vor Dem ersul nostru din acest serial, tradiţie, reacţionară. Unde mai punem „ţinutului” de elem entul rom ânesc
accepta ideea că dezvoltarea trebuie să realizat după prof. dr. Francis Dessart, sacrificiile la care îi obligă modernizarea m inoritar. Sunt câteva principii ale
fie un „proces modest şi progresiv”, care arată că ecuaţia dezvoltare-modernizare- şi o firească şicană: „Să nu-mi spună toleranţei ce trebuiesc însuşite ca noţiuni
să elimine foamea, malnutriţia, bolile, occidentalizare este una greşită. Aşa se mie franţuzul cum să-mi tai porcul de de bază:
ignoranţa, inegalităţile sociale; vor fi bat cap în cap noţiunile de tradiţie şi Crăciun şi nici neamţul ce să fac cu • Nicio cultură nu are dreptul de a se
oare dispuşi să facă prioritate din modernitate. prunele!” considera superioară alteia;
calitatea vieţii materiale a maselor, în loc Ideea conform căreia modernizare Forţarea notei implică întotdeauna • Ceea ce este considerat ca fiind
să încurajeze o creştere rapidă care înseamnă occidentalizare decurge din dubii, suspiciuni. Iată că după aţâţia ani ştiinţific într-o epocă, poate deveni o
favorizează câteva „valuri” de bogaţi ce „om agiul” făcut în lum e Europei bătrânii mai regretă vremurile când toată superstiţie, în urma unei descoperiri şi
au pus mâna pe mijloacele de producţie? O ccidentale în secolul 19 pentru lumea cunoştea pe toată lumea şi saluta viceversa;
Dar-mi-te să admită că popoarele care au progresele ştiinţei şi tehnicii. Numai că aşişderea, fapt ce le dădea o expresie • Nu există demers mai greşit şi mai
un bogat patrimoniu cultural, inclusiv acestea nu privesc decât periferia vieţii colectivă de siguranţă. necinstit din punct de vedere intelectual,
filozofii de viaţă perpetuate prin secole, individului şi favorizează un grup Se im pune, aşadar, cu necesitate decât să im pui o astfel de ecuaţie:
nu vor renunţa la norme şi valori de restrâns al populaţiei. Oamenii încep să imperativă, un dialog asupra avantajelor Dezvoltare-modernizare-occidentalizare
dragul confortului material. Important refuze unele inovaţii şi nu e departe şi dezavantajelor relative ale tradiţiei şi sau Democraţie=Marketing.
este să nu cerem gândacilor performanţa timpul unei revolte împotriva civilizaţiei modernităţii, bazate pe raţiune, să se Gligor IIAŞ A
în direct cu NAS A în 1996, la lansarea afacerilor PARTIDUL DEM OCRAT
pe Internet (fenomenul a cul DECLARAŢIE DE PRESĂ
R EC O N V ER S IA minat cu giganticul faliment
C A L IF O R N IA N A al pieţei informatice din mar Faptul că partenerii noştri au PNL trebuie să îşi asume politic
tie 20001), întreprinzătorii de ales să declare public că Pro această decizie.
Acuzaţi de preşedintele lor că sunt „drogaţi cu astăzi nu se tem pentru inves tocolul Alianţei D.A. nu mai Noi considerăm că datoria
hidrocarburi”, americanii au luat rapid cap compas tiţiile lor, căci energetica în foloseşte nimănui şi să hotărască noastră este să ne îndeplinim
şi... s-au îndreptat spre energetică. Şi nu îndem seamnă acţiuni pe termen încetarea protocolului de cola mandatul pentru care alegătorii
nurile celui mai impopular preşedinte american lung, chiar foarte lung, deci şi Alexandru borare cu Partidul Democrat ne ne-au învestit şi nu să ne antre
din istorie i-au stimulat, nici măcar viziunea eco riscurile sunt mai mici. M IRO NO V | determină să credem că reacţio- năm în războaie permanente cu
logică asupra viitorului a guvernatorului califor- Semnificativ este şi faptul | nează emoţional, în urma eşe oricine şi pe orice teme, mai mult
nian, Arnold Schwartzenegger, ci faptul că, aşa că birocraţi, bancheri (fondurile de risc) şi avocaţi , cului pe care l-au înregistrat în sau mai puţin justificate.
Le reamintim colegilor că
cum se întâmplă la americani, Wall Street - adică se reciclează în acelaşi timp cu tehnologii - putem | confrunţarea pentru Primai ia Alianţa D.A. nu s-a constituit la
lumea* afacerilor - decide mult mai rapid şi mai fi deci siguri cape Sillicon Valley se poate conta i Municipiului Petroşani. nivel judeţean, ci la nivel naţio
corect decât White House. Iar bussinessemen din ta bătălia pentru energie curată. Tot din SUA mai , A !“ > ‘”sa ™ L de a nal, întrucât filialele judeţene ale
Wall Street şi-au făcut o socoteală simplă: piaţa anunţ - preluând din ziarul New York Times - că mira m cursa electorala cu un partidelor politice înregistrate în
energiilor din SUA este gigantică, de peste 1000 dintre cei 10 Analişti ai concursului naţional de candidat propriu tar opţiunea
România nu au personaliate juri
miliarde dolari - deci loc pentru profit, cât cu mventica şi movaţn pentru şcolari 6 au fost fete şi , \ f câtPse _p0ate de clară. dică de sine stătătoare.
prinde. Cel mai repede au acţionat membru 4 băieţi, şi ca Mary Masterman, de 1 / am, a luat , KI „ _ - .
. v / J * c , a- Nu mseamna ca aici se termina Drept urmare, colegii noştri
comunităţii de afaceri ştiinţific-tehnologice de la premiul I, pentru un spectrograf (aparat „cititor 1 jumea au ales cel mult să nu mai cola
Sillicon Valey, comunitatea informaticienilor,
î" Clr : ec§i,m w Cină) C3re COStă ! Partidul Democrat a propus boreze cu PD în judeţul Hune
iniţiatorii Erei Cunoaşterii. în stil pur american, 300 $ (m loc de 1O000 S !)- Mary a pnmit ca Partidului Naţionai Liberal un
doara şi nu au abilitatea de a
au apărut nenumărate „star-ups” (companii care premiu o bursa de 100.000 S, cu care va face un pact de neagresiune pe durata
hotărî încetarea protocolului
se realizează în jurul unor inovaţii, gen Google, stagiu la colosul Intel (fabricanţi de cipun şi | campaniei electorale pentru Pri- prin care s-a înfiinţat Alianţa
Microsoft sau YouTube, giganţii de astăzi) dar şi microprocesoare) şi va urma cursurile celebrei | măria Municipiului Petroşani, D.A. ca alianţă politică.
multe companii de informatică s-au reciclat şi universităţi MIT (Massachussets Institute of Tech- | propunere ignorată, din păcate, Partidul Democrat va rămâne
s-au îndreptat spre piaţa energiilor. Spre tehno nology) din Boston. | de către partenerii noştri. consecvent principiilor pe care
logii de economisire, spre cercetare în energetica Mai adaug şi că, anual, americanii au un cam- . Rezultatele slabe pe care le-au le-a promovat întotdeauna, indi
nucleară şi, mai ales, spre energiile neconven pionat naţional de robotică, la care participă mii obţinut în această competiţie ar ferent dacă Partidul Naţional Li
ţionale. La urma urmei, spune Andrew Beebe, Pre- de licee, ale căror echipe construiesc roboţi din { trebui să le dea de gândit libe- beral din judeţul Hunedoara îi va
şedinte-Director General la Energy Innovations, kiturile de piese pe care le primesc de la National ralilor, care trebuie să găsească rămâne sau nu alături.
din siliciu sunt făcute şi tranzistoaTele, din siliciu Science Foundation - şi mă întreb de ce nu explicaţii pentru greşelile comise. Alegătorii sunt singurii care
sunt făcute şi plăcuţele fotovoltaice, cele care trans încearcă Academ ia Română şi A utoritatea Partidul Democrat consideră au dreptul să ne judece şi avem
formă razele soarelui în curent electric (atenţie, în Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică să-i stâr că decizia PNL Hunedoara este convingerea că o vor face întot
acest domeniu există în România un grup foarte nească pe elevii şi studenţii mioritici să-şi bată un gest politic eronat, iar filiala deauna într-un mod onest.
solid de cercetători, la Universitatea „Valahia” din capul - contra premii să se ţină cont de viitorul lor în România.
Târgovişte, condus de prof. Nicolae Olariul). Şi substanţiale - cu proble DESPRE PENSII Totuşi răm ân nedum erit şi de actuala
deşi atmosfera pare încărcată electric, aşa cum era mele viitorului? guvernare, cum a folosit banii publici din
Recorelarea pensiilor este titlul care scoate buget, ca să se ajungă să se plătească lunar
I LEAGĂNUL PĂDUREŢILOR în relief evenimente cu multe semne de între- un salariu de 600 milioane lei vechi (de
| bare. Poate cineva care a fost sau este la exemplu pentru prinţul Radu de Hohen-
PR O M ISIU N I DEŞARTE | putere (cu funcţii mari) va da cu ochii peste zolem) pentru a putea intra în Europa? Oare
i acest titlu şi îşi va aduce aminte că acest titlu cine a m uncit mai mult pentru a ajunge
I - RECORELAREA PENSIILOR - a fost aceşti bani în buget? Oare cei de la Consiliul
| T eleviziunea prin cablu la Pentru rezolvarea am iabilă a |
| Ghelari a venit de două ori. Prima acestei situaţii a dorit să se implice j cuprins în programul de promisiuni electo Europei aflau numai ce este bine în
| dată în anul 1994. în ’95 au plecat. şi dl prim ar Bulbucan. A fost la | rale, precum şi majorarea pensiilor în raport România şi ce-i rău, nu? Numai dacă îi
[ Nimeni nu a răspuns la întrebarea staţia de unde se emitea prin cablu, | cu procentul de inflaţie. înţeleg că anul 2006 informa prinţul Radu? Nu ştiu pentru ce am
de ce? Iată că în anul 2005 o firmă a discutat cu proprietarul, dar supă a fost un an cu calamităţi pe care bugetul a intrat în'Europa dacă acuma îi întoarcem
„ „ , , , . . | trebuit să le suporte, dar nu înţeleg cum pe spatele nerespectând data alegerilor pentru
care este proprietar al reţelei de „ „ „ . ^ , , , l timpul când opoziţia a fost la putere şi nu a
televiziune prin cablu a venit la ca nprriptmă tava nAntm f*cmml ata_ 1 r 1 4 • 1 3 Parlamentul European ca să putem accede
să perceapă taxă pentru cablul ata
avut de suportat asemenea calamităţi, de ce mai uşor la facerea legilor comunitare care
I Ghelari. Au montat, au transm is şat pe stâlpii săi. nu a rezolvat recorelarea pensiilor mai ales
I prin cablu program ele conform Din 12 martie nu mai avem tele să ne ajute şi pe noi.
că legislaţia le-a fost pe plac? Pe zi ce trece se intensifică lupta pentru
I contractului. viziune prin cablu. Am propus ca
De ce salariile parlam entarilor a fost putere (pentru ciolan), lăsând ţara în voia sor
| Toate bune până acum, dar aceasta să răm ână în cartierul
posibil să se m ajoreze? Nim eni nu se ţii, conştienţi fiind că povara, greul o să-l
| începând din luna martie 2007 acest Cuţului deoarece acolo sunt blocuri
gândeşte că m ajoritatea pensionarilor au ducă pătura socială cu salariile şi pensiile
| contract nu mai este funcţionabil. şi cablul este anexat pe blocuri nu j pensji sub 500 lei pe când miniştrii şi sena- mai mici. Eu cred că cei ce încalcă legile con
| Proprietarul acestei firme de tele- pe stâlpii Renelului. S-au revoltat | torii depăşesc suta de milioane? De ce majo- stituţionale îşi pot găsi ac de cojoc, dacă nu
| viziune prin cablu nu respectă con astfel consumatorii din sat! Aşa că | ritatea obiectivelor noastre industriale ajung prin legile României, prin legile internaţio
tractul. Pentru mine şi pentru alţi şi această societate şi-a luat jucăriile la faliment şi le cumpără străinii? Ei le pot nale. Dacă se renunţă la lupta pentru putere,
consumatori această societate este şi a plecat! Acum a apărut Digitalul, face rentabile? Noi nu? Acestea sunt motivele este o speranţă că înţelepciunea Divină
o cacialma ca şi cea de dinainte, care dar cine să mai aibă încredere? pentru care copiii noştri părăsesc ţara şi în aduce o rază de lumină şi în inimile celor
nu a funcţionat mai mult de doi ani. Gh. NECULA orice ţară merg sunt mai bine plătiţi, în loc bolnavi de putere. Grigore GONZA
— Z i a r u l c a r e s e r e s p e c t ă ş i y>ă r e s p e c t ă !