Page 8 - Calauza_2007_884

Pag- 8 Călăuza noastră nr. 884

CRONICA AMĂRĂŞTEANULUI TOATE SUN T VORBE GOALE

Săraci! vi se pregăteşte o nouă cacialma: (D L Ţ IN U N Ă N D R E A N U R E V IN E )

VOTUL UNINOMINAL - urmare din nr. 883 -
Pe lângă toate ce1 o câştiga bani şi îşi putea Eu sper că votul uni­
- urmare din nr. 883 - tot bogaţii, cursul vieţii voastre materiale
arătate mai sus vine să face o gospodărie fru­ nominal va rezolva multe
Pentru a distrage atenţia amărăştenilor va fi acelaşi ca-n ultimii 17 ani, adică
pună capac birocraţia, m oasă şi să-şi întreţină probleme. Avem nevoie
de la adevăratele cauze ale vieţii grele tot descendent. Stimaţi amărăşteni, aveţi
astfel că dacă pui cazanul copiii la şcoli. de tineri în politică, de ti­
ce-o duc, acum li se vântură prin toate totuşi o singură soluţie (pentru ca demo­
să fierbi prunele sătenilor Acum marii proce­ neri necoruptibili.
mijloacele media, problema votului uni­ craţia să fie funcţională, adică atunci
trebuie să faci birou pentru satori de carne, importă Aş da un singur exem­
nominal. Vezi, Doamne, cauza tuturor când Partidul Bogaţilor se află la putere,
agentul care asistă la carne congelată pentru că plu cel al senatorului
relelor se află-n faptul că până acum aţi să existe şi o opoziţie veritabilă, care să
procesul tehnologic de e ieftină (nu contează că Arion Viorel care s-a im­
votat liste de partid şi nu oameni, deci reprezinte interesele săracilor) nu mai
producţie, să plăteşti că poate are termenul depăşit, plicat şi se implică pentru
votul uninominal va schimba în bine puneţi votul în „traista bogatului”, uniţi-
sigilează, să plăteşti că la români merge orice) şi ce şi-a propus în cam ­
clasa politică, şi apoi va curge lapte şi vă, formaţi partidul „Dreptate Socială
desigilează, adevărat bala­ ţăranul răm âne cu ani­ pania electorală, tocmai
miere pe masa săracului. (partidul săracilor)” şi abia apoi Va fi
muc făcut de oameni care malele în ogradă. De pre­ pentru asta nu a fost pe
Aceasta-i noua cacialm a ce vi se soare şi pe uliţa voastră. într-o discuţie
parcă au căzut din cer în ţul de achiziţie nici nu mai placul clanurilor din PNL.
serveşte. Crede cineva că se vor găsi cu o personalitate de mare valoare
spaţiul românesc şi habar putem discuta, hoţie la în spatele listelor se
partide care să sprijine candidatura ştiinţifică şi socială, dumnealui mi-a
nu au de specificul nostru drumul mare şi un lucru e ascund oameni câre nu fac
uninom inală a unor săraci, astfel că spus: „Dacă săracii nu se unesc să
naţional. Pe lângă pomi­ cert, avem, n-avem impo­ nimic, nici pentru judeţul
măcar 50% din posturile de decizie ale formeze acest partid al lor, înseamnă că
cultură sătenii hunedoreni zite, plătim cu nemiluita. din care au fost aleşi, nici
celor trei puteri din stat să fie ocupate nu-s destul de săraci”. Şi tare rni-e teamă
se ocupă şi cu creşterea Că doar pe banii noştri se pentru această ţară, care
de săraci? Cu certitudine nu se va că are dreptate!
animalelor, alt sector la plimbă parlamentarii peste parcă-i bătută de Dum­
întâmpla aşa ceva, vor candida nominal prof. Ioan BACIU
fel de nerentabil şi păgu­ tot şi şi-au făcut salarii şi nezeu cu aşa politicieni
ÎNVĂŢĂTURI CREŞTINE greşelilor noastre de peste bos. Pe vremea lui Ceau- pensii cum au dorit iar pentru care doar leafa şi
zi, şi voinţa de a ne fi ală­
şescu, omul de la sat care când cineva le atinge inte­
afacerile lor personale
FOLOSUL R U G Ă C IU N II turi şi a ne ajuta în mo­ creştea porci sau viţei resele atunci se supără şi contează!
mentele grele. contractând eu statul doresc suspendări. Ţinu NĂNDREANU
Rugăciunea are pentru bine să avem tot timpul în Rugăciunea îmbi serică,
fiecare om un folos pentru inimă rugăciunea „Doam­ împreună cu ceilalţi cre­ CARTEA UNEI VIEŢI FASCINANTE
că orice fel de rugăciune ne Isuse Hristoase, Fiul lui dincioşi are o putere mai
am face, ea aduce în su­ Dumnezeu, miluieşte-mă mare. Se spune chiar că Lucrarea apărută la editura Pro Tran­ excepţie, sunt în măsură să sugereze
fletul nostru o ridicare, o pe mine, păcătosul”. „rugăciunea poporului silvania, Bucureşti, 2006, semnată de cititorului: temeritatea eroului, tăria de p
sporire, o îmbogăţire a for­ Această rugăciune ne întreg este ca o arm ată cunoscutul cercetător de literatură militară, caracter a acestuia, rezistenţa fizică şi .
ţelor noastre de viaţă. fereşte de multe rele şi ne nebiruită”. general de brigadă (r) Dr. C onstantin morală a sa - toate izvorâte dintr-o nobilă
Omul, de când este pe întăreşte în faţa greută­ Rugăciunea are darul U crain - intitulată simplu şi sugestiv şi înaltă conştiinţă, din nemărginita sete
suprafaţa pământului n-a ţilor. Rugăciunea o putem de a îm bărbăta pe cei „General de Armată (r) Marin Dragnea şi dragoste de viaţă, de existenţă umană
încetat să se roage de­ face peste tot: în biserică, necăjiţi şi deznădăjduiţi, îl - O viaţă în slujba armatei şi ţării” - prin demnă şi înălţătoare. Din suita acestor fap­
oarece a sim ţit că prin în casele noastre, pe ogor, mângâie pe cel întristat, incandescenţa paginilor sale, ca şi prin te, gesturi şi atitudini menite să caracteri­
rugăciune forţa vieţii lui în grădini, pe drum, în bi­ înviorează pe cel obosit mulţimea imaginilor ce le însoţesc, ilus- zeze omul de excepţie enumerăm doar:
spirituale sporeşte şi acest rouri, în ateliere etc. de povara vieţii, smereşte
lucru îi dă curaj şi îl Dimineaţa, la prânz şi pe cel trufaş şi îl îmblân­
îmbărbătează în clipele de seara la culcare să cerem zeşte pe cel aspru.
deznădeje. De aceea este la Dum nezeu iertarea Tiberiu FLOREAN
FEBRA FIERULUI UN COPAC PENTRU
VECHI EUROPA
Jack London a scris cele mai pal­
Anul 2007 este, pentru Statele
pitante şi aventuroase povestiri despre
Membre ale Uniunii Europene,, an
„Febra aurului” şi căutătorii de aur nord
aniversar. Se împlinesc 50 de ani de
americani ai secolelor XVIII-XIX, în
la semnarea Tratatului de la Roma şi,
visul fiecărui căutător arzând setea de
la nivelul spaţiului european comun,
îmbogăţire.
acest moment este celebrat prin pro­
Deşi „m unţii noştri aur poartă”,
movarea spiritului şi valorilor euro­ cuceritor prin nobleţea perseverenţei, solicitarea de a se întoarce pe front, la ca­
pe noi nu ne mai interesează acest
pene. curajului şi umanismului cu care acesta marazii săi, pentru a lupta alături de ei
preţios metal, I-am dat de pomană la
Pentru Rom ânia, o coincidenţă este înzestrat. până în „Ziua Victoriei” (9 mai 1945).
străini, căci chipurile la noi nu mai
fericită face ca acest an să fie chiar Numai punctarea câtorva din aceste Prof., col (r) Dumitru SUSAN
rentează, sunt de părere tărtăcuţele
anul aderării la Uniunea Europeană. atitudini, fapte şi momente de absolută - veteran de război
conducătorilor noştri, care, ca Iuda,
Ministerul Administraţiei
pentru niscaiva arginţi sunt în stare să şi Internelor a sărbătorit comercial în portul Rhodds, pentru ca, în 1191,
ne sugrume tradiţia şi să ne înstrăineze INSULA RH0D0S SAU U PALMA Richard Inimă de Leu şi Filip al Franţei să facă
acest moment, în 23 martie
patrimoniul naţional. 2007, prin desfăşurarea unei DE PĂMÂNT LEGENDARĂ o escală în Rhodos pentru a angaja mercenari
Cu aceeaşi efervescenţă de căutare în cruciada pe care o conduceau. în 1204
acţiuni simultane, constând Despre insula Rhodos am mai scris cu ocazia
şi mult mai puţină speranţă de îmbo­ cruciaţii au cucerit Constantinopolul şi un bogat
în plantarea unui copac în publicării celor şapte minuni ale lumii. Ne reîn­
găţire - decât aventurierii americani - guvernator local, Leo Gavalas s-a autoproclamat
unul din parcurile fiecărui toarcem în acest loc, aflat între Asia Mică şi
rom ânii noştri, care nu au reuşit să Despot al Rhodosului şi pentru puţin timp a
m unicipiu - reşedinţă de Creta, mărginit din toate părţile de Marea Medi-
ajungă la colacii din coada câinilor din stabilit independenţa insulei. Istoria a continuat
judeţ şi în fiecare sector din terană pentru a afla ce s-â mai întâmplat după
străinătăţi, sunt cuprinşi de aceeaşi febră la fel de zbuciumată până în 1309 când cavalerii
Municipiul Bucureşti, la ora apusul civilizaţiei antice. Aflăm astfel că de când
de căutare, dar nu a aurului, ci a fierului Sfântului Ioan de la Ierusalim obţin controlul
12.00. fenicienii au transformat această insulă într-un absolut în' ciuda opoziţiei vehemente a
vechi, mulţumindu-se cu o pâine neagră
Acţiunea denumită „Un puternic centru comercial şi au impus aici şi localnicilor. Cavalerii construiesc aici biserici
şi un pachet de ţigări ieftine şi poate dacă
copac pentru Europa" s-a primul alfabet, cel arab, pe aici s-au perindat ajutaţi de negustorii italieni din Ierusalim.
mai rămâne, un pahar de vodcă ordinară,
înscris în cadrul Proiectu­ coloniile cretane, apoi cele ale aheilor greci, din Cavalerii ordinului Sfântul Ioan sunt cunoscuţi
ca să nu se dezmintă sloganul: „Să trăiţi
lui pan - european „Valul Micene, Argos şi Attica împreună cu care* şi sub Ordinul Ospitalierilor, iar câteva secole
bine!”
verde/ Greenwave ”, propus locuitorii insulei au participat la Războiul Troian. mai târziu devin Cavalerii de Malta. Cine au
Se caută fierul vechi la disperare -
de Estonia şi susţinut de in­ A urmat dominaţia romană, cea bizantină, fost aceşti cavaleri şi ce au făcut ei? Pe lângă
mai ales acum când e pC terminate - pe
stituţiile europene. Acţiunea autoritatea Veneţiei. Rhodosul, vreme de secole izvoarele istoriei care ne dezvăluie date despre
pământ, pe sub pământ, pe sub apă, prin
a fost organizată sub forma a fost punctul strategic al cruciadelor. Tot aici acele timpuri, locuri şi fapte există atâta literatură
aer, căci unii mai onirici se roagă şi
unui evenim ent public la s-a Constituit legendarul Ordinul Ospitalierilor inspirată din perioada de aur a cavalerilor ce
aşteaptă scrutând înălţimile să le cadă
care au fost invitaţi să parti­ - cavaleri cruciaţi, care timp de secole s-au bătut şi-au lăsat la Rhodos amprenta vizibilă peste
pleaşcă, câte un avion prin munţi şi să
cipe şefii structurilor M.A.I. pentru eliberarea Ţării Sfinte de sub dominaţia veacuri printr-un castel şi biserici, adevărate
strige: „Bingo!”, că în sfârşit au dai deloc blândă sau constructivă a musulmanilor,
din judeţ, precum şi repre­ bijuterii arhitectonice. Norocos este astăzi cel
lovitura. (va urma) în 1082 veneţienii obţin de la împăratul
zentanţi ai adm inistraţiei Ce ajunge să viziteze această insulă.
Augustin ŢANCA, - Uricani Bizanţului permisiunea de a deschide un punct
publice judeţene şi locale. A .L.
F /^ 4 — Ziarul care se respecta şi va respectă