Page 3 - Calauza_2007_885
P. 3
Călăuza noastră nr. 885 Pag. 3
trecerea de la moarte la viaţă şi şurate, să se tăgăduiască învierea. în legea mozaică, practicându-se
ÎNVIEREA BIRUINŢA VIEŢII pe pământ şi în cer. ■, Evreii, în majoritate necreştini îmbălsămarea după textul biblic:
învierea Domnului este nu cred în personalitatea lui „Pământ eşti şi în pământ vei
A S U P R A MORŢII pilonul central al întreg edificiului Hristos şi în misiunea lui merge” (Genesa 2).
creştinesc. Sfântul apostol Pavel Mesianică şi îl aşteaptă pe Mesia Noi credem în învierea
Cea mai mare sărbătoare a după echinocţiul de primăvară, în consideră că toată opera de să vină. De aceea au afirmat că morţilor la sfârşitul lumii. De fapt
creştinilor ne readuce în minte prima duminică cu lună plină şi mântuire a omenirii făcută de Fiul trupul lui Iisus ar fi fost furat şi primăvara este anotimpul învierii
evenimentul petrecut în urmă cu după paştile evreieşti (uneori). lui Dumnezeu ar fi putut fi vândut să risipească miracolul şi al reînvierii. Orice sămânţă
1974 ani la Ierusalim, când Fiul Fiindcă învierea Mântuitorului contestată: „Dacă Hristos n-ar fi învierii. Dar nu pot să răspundă semănată înainte de a renaşte
Lui Dumnezeu trimis de Tatăl în a avut loc la Paştile evreilor se mai înviat, zadarnică ar fi fost întrebării: unde este trupul lui moare pentru ca noua viaţă să se
lume ca să o mântuiască, prin numeşte şi Sfintele Paşti Noi, propovăduirea Lui şi zadarnică şi Iisus Hristos dispărut din înfiripeze. Moartea este o, ador
umilinţă, prin suferinţă, prin adică după religia nouă desprinsă credinţa celor care L-au urmat”. mormânt după trei zile? Să ni-L mire a trupurilor pentru o trezire
jertfă, prin «ascultare până la din iudaism. Credinţă în înviere exista şi în arate şi să-L predea. O intenţie rău la o nouă viaţă, eternă. Mormântul
moarte, a înviat, biruind triumfă Evreii sărbătoresc Paştile în antichitate şi la vechii evrei cu voitoare a fost afişată în Urmă cu este o crisalidă din cale făpturile
tor păcatul omenirii, puterea amintirea ieşirii din Egipt şi excepţia saducheilor sectari care doar două-luni, care folosea ies metamorfozate.
Diavolului şi stăpânirea morţii. trecerii de la robie la libertate şi a o contestau şi care au fost şi argumentul sicrielor de marmură La sfârşitul lumii toţi ne vom
Ziua învierii este prăznuită cu traversării miraculoase a Mării primii adversari ai învierii lui care ar fi aparţinut lui Iisus, schimba pentru a putea să împă-
dată schimbătoare în fiecare an, Roşii sub conducerea lui Moise. Hristos. Deşi mărturiile erau Fecioarei M aria şi Măriei răţim cu Hristos în viaţa fără
ţinând seama de hotărârea Astfel cuvântul Paşti (Pesah) elocvente: declaraţiile străjerilor Magdalena, eludând adevărul sfârşit.
sinodului II ecum enic, care înseamnă trecere şi este valabil şi ca martori oculari, peceţile sigi istoric că pe atunci nu se „ Preot Ioan BOLDOR,
dispune regula să se sărbătorească pentru creştini, însemnând liilor neatinse, giulgiurile desfă înmormântau în sicrie, mai ales Sârbi
TRADIŢIA OUĂLOR PASCALE I E R U S A L I M U L
• Oul este simbolul vieţii şi al • Vopsirea şi
universului. Coaja oului reprezintă dăruirea ouălor Se spune că o dată în viaţă toţi vom
pământul, membrana - aerul, albuşul - apa roşii în tradiţia ajunge la Ierusalim. Ieruşalaim şei zahav
şi gălbenuşul este focul. creştină este con (Ierusalimul de aur) este cetatea LUI
• Tradiţia vopsirii ouălor îşi găseşte semnată încă din Dumnezeu. Cetatea Sfântă.
rădăcinile în timpuri îndepărtate, tocmai în sec. al lV-lea. Dacă vom căuta în căjţile Sfintei
antichitatea perşilor şi a egiptenilor, care • în Elveţia, ouăle Scripturi, Ierusalimul este un loc special
vopseau ouăle în culorile primăverii şi apoi pictate cu clopoţei şi nu- ales de Dumnezeu. De pe colinele
le făceau cadou apropiaţilor ca simbol al mă-uita sunt agăţate de ramurile pomilor. Ierusalimului, panorama Ţării Sfinte ţi se
renaşterii vieţii. • In Ucraina şi în Bucovina, motivele desfăşoară ca un sul al Torei. Isus a venit
• In Japonia, începând cu sec. al Xl-lea, desenate pe ouă aveau iniţial legătură cu de trei ori la Ierusalim şi de fiecare dată cu
anul nou se sărbătorea în ziua de Paşti. dorinţele: se picta soarele pentru vreme ocazia Pesahului. Isus nu a venit cu ocazia
Ouăle au devenit un cadou de an nou sub bună, spicele pentru recoltă îmbelşugată. Anului Nou, a zilei de lom Kipur sau a
auspiciile fecundităţii. Ouăle încondeiate în Bucovina sunt Sucotului (sărbătoarea corturilor). Isus a
• în secolul al XVlll-lea, cele mai mari adevărate opere de artă. venit cu ocazia Sederului Pesahului, pentru
ouă din Franţa îi reveneau regelui. Acesta • Mănâncă pe stomacul gol un ou ouat că de Pesah, Dumnezeu a dorit să ne trimită nefirească a picioarelor pe acel drum. Abia
dădea dispoziţii să fie aurite, binecuvân în Vinerea Mare şi vei fi sănătos până la Mielul de jertfă pentru iertarea păcatelor îmi smulgeam paşii din caldarâmul de
tate, apoi le împărţea apropiaţilor. în Paştele următor, aceasta este superstiţia din acestei lumi. Ierusalimul este tot timpul un piatră. Până la Sfântul Mormânt. Acolo
Anglia acest obicei este consemnat încă din mai multe ţări occidentale. oraş nepereche. El a fost şi în timpul mii de creştini aşteptau să atingă cu
anul 1200, din timpul lui Eduard 1. ' . L.A. dominaţiei romane aşa, şi în timpul domi lumânarea aprinsă în mână piatra sub care
naţiei arabe, şi acum când a revenit ca trupul crucificat al Fiului Dumnezeiesc a
PESTE VEACURI CUVINTELE ROSTITE DE ISUS şi capitală a poporului său israelian. Dar fost coborât. O singură dată în an Ierusa
numai la Paşti Ierusalimul are un CEVA limul este numai şi numai al creştinilor,
PE CRUCE SUNT ALINAREA Şl PUTEREA special. Am trăit o zi pascală în Ierusalim. de Sfintele Paşti. Şi asta până la a doua
Am refăcut traseul Drumului Calvarului, venire a lui Isus Cristos, Mesia Salvatorul
CREDINŢEI CREŞTINE pe via Dolorossa. Am simţit o greutate acestei lumi. Adriana LĂSCAU
1. „Tată, iartă-le lor că
pentru o mamă chinuită, ci această grijă pentru noi era
nu ştiu ce fac!” este şi un înţeles mai adânc. mai presus de durerile Sale. VINEREA MARE, VINEREA DURERII
Aceste cuvinte sunt pil Isus îi spune mamei Sale Abia după ce a isprăvit cu
duitoare despre iubirea şi „femeie” înfăţişând în acest toate, s-a gândit şi la cum Zi de durere pentru Fiul jurarea casei de trei ori în rămâne până miercuri,
iertarea duşmanilor. în aces cuvânt împlinirea făgăduin plita sete care-1 chinuia stri Omului, pentru ceea ce a zorii zilei şi afumarea cu înainte de înălţarea Dom
te cuvinte este pusă şi marea ţei pe care a dat-o Dumne gând: „Mi-e sete”. Alături făcut el pentru această lume. tămâie. Acest ritual apără nului la cer. Creştinii orto
jertfă a sângelui, ce cuprinde zeu lui Adam când a spus: era un vas plin cu oţet şi Vinerea Mare sau Vinerea casa şi pomii de dihănii sau docşi obişnuiesc să atingă
pe toţi păcătoşii de la în „Cel care se va naşţe din ostaşii, punând vârful unei Seacă, ultima zi de post, gângănii distrugătoare. în Vinerea Mare pânza zu
singura jertfă pe care o In Vinerea Patimilor, grăvită cu înmormântarea
ceputul lumii şi până la fem eie va zdrobi capul trestii de isop un burete
sfârşitul ei. şarpelui.” muiat în oţet, l-au dus la gura putem da Mântuitorului ca preoţii iau sfântul aer din Mântuitorului şi această
2 „Adevărat grăiesc 4. „Dumnezeul meu, lui. Aşa au ştiut oamenii să pe un dar al mulţumirii locul unde e pus în altar, îl atingere ajută, alături de
pentru dobândirea mântuirii pun pe postament în mij credinţă, la Vindecare de
eu ţie, astăzi vei fi cu mine Dumnezeul meu, pentru ce răsplătească binefacerile
în rai!” m-ai părăsit?” Sale. noastre din întunericul locul bisericii şi acolo îl lasă boală, la dobândirea de
Unul din cei doi tâlhari în aceste cuvinte nu era 6. „Săvârşitu-s-a” păcatului. până în ziua de înviere (sub pace sufletească.
răstigniţi împreună cu Isus numai durerea lui Prin acest cuvânt, Tradiţia ortodoxă româ denumirea de aer este cu Nu uitaţi să mergeţi în
nă are ritualuri specifice noscută pânza din biserică Vinerea Mare cu flori la
îl batjocorea şi el pe Dom Isus, nici descura Isus spunea că s-a
pentru această zi, ele se pe care se află zugrăvită biserică. Ele trebuie să
nul, în rând cu iudeii. însă jarea Lui, nici împlinit chemarea
referă la tot ce este legat de înmormântarea Domnului înfrumuseţeze casa Domnu
celălalt tâlhar fusese zguduit groaza de moar pe care a avut-o în
viaţa credinciosului. Uri Iisus Hristos). Dis-de-di- lui la cel mai mare şi înăl
în sufletul său când a auzit te. Mântuitorul lume. A fost un
astfel de ritual arii alungarea mineaţă, preoţii îl ridică din ţător eveniment din viaţa
pe Domnul Isus rugându-se luase firea ome strigăt de biruinţă.
dihăniilor şi gângăniilor. acest loc şi, trecându-1 prin creştinului, Sărbătoarea
pentru batjocoritori spu nească. Ca om, Isus biruise toate
Acest ritual există în Bu uşile împărăteşti în altar, îl Pascală.
nând: „Tată iartă-le lor!” luase asupra Lui ispitele şi durerile. covina şi constă din încon aşează pe sfânta masă, unde A.E.
Aceste cuvinte au produs, o toate păcatele lu 7. „Părinte, în
scânteie în sufletul lui şi a mii şi toată osânda şi mâinile Tale încre în Banat, ca şi în alte zone ale ţării, la
înţeles că Isus este Fiul pedeapsa acestor fapte. dinţez duhul meu.” LUMINA D IN întoarcerea de la slujba învierii, lumânarea
Cerului. în sufletul acestui 5. „Mi-e sete” întreaga viaţă a lui Isus pascală se pune la loc de cinste după o
tâlhar s-a petrecut o zgu Chinurile celor judecaţi a fost o viaţă de supunere şi LUMÂNAREA PASCALĂ icoană sau într-un sfeşnic, iar când
duire, o rupere fulgeră la moarte pe cruce erau de ascultare faţă de Tatăl. familia se simte ameninţată de primejdie
toare cu trecutul său, cu groaznice. Sângele li se Plecându-şi capul în Veniţi de luaţi lumină! Ce îndemn .se aprinde lumânarea şi se spune o
păcatele sale. scurgea picătură cu pică semnul celei din urmă sublim! rugăciune. De lumânarea aprinsă în
3. „Femeie, iată Fiul tură, oasele slăbeau din rugăciuni, şi-a dat duhul în în noaptea învierii să-ţi aprinzi noaptea "învierii, creştinul ortodox îşi
Tăul!” încheieturi, corpul se înţe mâinile tatălui. O moarte lumânarea de la lumina altarului, de la sprijină sufletul uri an întreg, atunci când
în aceste cuvinte nu este penea. Isus era îngrijorat de liniştită şi măreaţă. preotul (vrednicul slujitor al Domnului) ameninţări potrivnice îi ameninţă pacea
numai mila şi îngrijorarea planul mântuirii noastre şi A.L. care te cheamă să primeşti lumina. sufletească, echilibrul sufletesc. T.A.
ti f
Hs — Z i a r u l c a r e s e r e s p e c t ă ş i v ă r e s p e c t ă
