Page 4 - Calauza_2007_886
P. 4

Pag. 4                                                                                                              Călăuza noastră nr.


       MARELE COM PLOT-MONDIALIZAREA                                                                                                    frumos  şi  sănătoşi  departe
                                                                                            CLAS  DE  C O PIL                           de  lum ea  dezlănţuită  a
                EUROPENIZAREA -  UN PERICOL                                                                                             ispitelor st  tentative de  tot
                                                                                       Sunt  cuvinte  cu   har  rezultatul este că numai  la
                               ŞI  O  CACIALMA                                      dum nezeiesc  prin  care  vârsta  de  7  ani,  fetiţa  lor.   felul,  care  le  pot  profana
                                                                                    fiinţe  graţioase  şi încântă­  Orzan  M aria,  elevă  în   copilăria  şi  adolescenţa
              -   urmare  din  nr.  884 -    cele  patru  concepte  de  identitate  c u i-1  toare -  copiii -  care  cresc  clasa  I  lă  Şcoala  generală'   sau,  chiar  viaţa.
          Vorbeam  în  numărul  trecut  despre  turală,  dezvoltare,  tradiţie,  modernitate, i  frumos şi sănătos*  dacă de  nr.  8 din Hunedoara (clasa   Cu  Dumnezeu  în  ini­
       ecuaţia  „Dezvoltare-mondializare-occi-  Dr.  Francis  Dessart ne  sfătuişte că în  loc j  la  o  vârstă  fragedă  sunt  învăţătoarei  Mezaroş  Lu­  mă,  perspectivele  viito­
       dentalizare sau Democraţie = Marketing”,   să căutăm  şi să înţelegem diferenţele care j  îndrum aţi  spre  B iserică  miniţa),  cântă,  alături  de   rului  se  deschid,  ca  un
       ca şi-despre consilierii  europeni, de altfel,  adâncesc prăpastia ar trebui  să construim j  şi-l  primesc  în  inimile  lor  cantori,  în  strană.  răsărit  de  soare,  frumos  şi
       care trec  dintr-o  tabără în  alta,  fiind când  punţi.  Se  ştie  că  la  m arile  întruniri j  pe  Dumnezeu,   ,.  Glasul  ei  de  copil  dă   luminos.
       europenişti  modernişti  cu  orice preţ, când  europene  sau  internaţionale  grupuri i   La  catedrala  „Sfinţii  un  plus  de  muzicalitate  şi   Deci  mame,  îndrumaţi
       focoşi  apărători  ai  tradiţiei.  Asta pare a fi  restrânse  de  intelectuali  şi  specialişti  îşi >  îm păraţi  C onstantin  şi  trăire  duhovnicească  iar   copiii  uşa  ci)m  au  făcut-o
       o  atitudine  romantică,  bazată  mai  mult  impun  punctele  de  vedere  şi  interesele.  Elena”,  cu  al  doilea  hram  vârstnicii,  o  privesc  ca  pe   şi părinţii acestor înaintaşi
       pe  emoţie  decât  pe  inteligenţă.  Astfel  Iar noi, cei mulţi,  nu  ne întrebăm pe cine  Sf.  Paraschiva,  fam ilia  îngerul- cu  chip  de  copil   ai  noştri,  după  sintagma:
       spus,  ecologia  nu  înseamnă  întoarcerea  reprezintă  ei,  a  cui  cultură,  care  valori; >  Claudia  şi  Claudiu  Orzan,  din  icoană  şi  o  răsfaţă  cu   „Lăsaţi  copiii  să  vină  la
       la  preistorie.  Cu  2500  de  ani  în  urmă  câţi  dintre  ei  vorbesc  şi  scriu  în  lim bai  duminică  de  duminică  îşi   mângâieri  părinteşti.  mine!”.
       Budha  spunea:  „Să  nu  accepţi  nimic  naţională,  sunt  în  relaţii  reale  cu I  aduc  copiii  la  biserică  şi  Asemenea  copii  cresc  Constanntin  GRECU
       pentru  simplul  motiv  că  vine  din  tradiţie  comunităţile.  Deocamdată dialogul  unora |
       sau că stă scris în textele sfinte, sau pentru  ca noi  şi  bulgarii  cu  Europa,  e  monolog: |   DE CE DISPAR COPIII?!
       că  aşa  spune  lumea,  sau  aşa  se  zvoneşte  com unitatea  europeană  vorbeşte,  noi]
       sau  se  presupune,  sau  din  respect pentru  ascultăm.  Trebuie  ştiut  şi  recunoscut  că |   TRAFICUL DE FIINŢE UMANE
       Maestru,  Gândeşte  singur  şi  vezi.  dacă  Europa  răsăriteană  aduce  cu  ea  o  ade-1
                                                                                       Din neatenţia părinţilor vor spune unii   Sunt cazuri  (mai  ales de la ţară) când
       ideea,  odată  aplicată,  contribue  la  bună­  vărată  comoară  de  experienţe  culturale,.
                                                                                    oameni,  din  cauza  banilor,  spun  eu.  un copil din dorinţa de a face o călătorie
       starea  şi  fericirea  omului;  numai  atunci  unice  în  felul  lor,  experienţă cu  produse i
       să  ţi-o însuşeşti  şi  să  acţionezi în  conse­  valoroase care  acoperă mai  multe  secole J   în  ultimul  timp  tot  mai  mulţi  copii  cu  trenul  pleacă  de  acasă.  Se  urcă  în
       cinţă.  Aşadar, asupra înţelepciunii,  timpul  şi  pe  care  Occidentul  pornit pe uniformi- >   dispar  din  întreaga  ţară.  Sunt  copii  tren,  ajunge  într-o  gară,  dintr-un  anumit
                                                                                    minori,  care  provin  din  familii  sărace,   oraş  de  unde  este  racolat  de  un  individ
       nu  are  putere.  Din  păcate,  noi,  românii,  zare nule poate egala. Cu atât mai impor-1
       ca întotdeauna,  ne  pripim,  ne  grăbim,  ca  tant este  dialogul  care  ar  facilita  accesul 1   dezorganizate,  copii  agresaţi  fizic  sau  dubios,  care  îi  promite  marea  cu  sarea;
       să  ajungem,  păgubiţi,  la  zicerea:  ..Dă-mi  tuturor  la  ce  au  mai  bun  -   experienţele |   psihic  de părinţi,  copii  cu  deficienţe, dar  îi  dă  bani,  îi  cumpără  dulciuri,  jucării
       Doamne,  înţelepciunea românului  cea  de  culturale  ale  partenerilor.  Reuniunile j   sunt  şi  copii  normali  care  pur  şi  simplu  (în  funcţie  de  vârsta  copilului)  până-1
                                                                                    dispar,  de  la  ţâra  sau  de  la  oraş.  duce în  adăpostul lui1.  în  acel  loc  copilul
       pe  urm ă.”  Păcăleala  recentă,  cea  cu  europene  şi  internaţionale au,  desigur  şi j
       bulgarii  şi  sacrificarea  mieilor româneşti,  avantajul  de  a  garanta  respectarea  suve-j   N-am  auzit să dispară copilul  vreunui  este  sechestrat,  bătut,  obligat  să  practice
                                                                                    bogat...  Parcă  cei  care-i  răpesc  îi  aleg  prostituţia  sau  cerşetoria.  Este  o  mafie
       ar  trebui  să  ne  fie  învăţătură  de  minte  ranităţii naţionale şi a egalităţii între state, j
       vizavi  de  „poruncile”  europene.  Bulgarii  fie ele mari  sau  mici. Există în  limba ita-.   anume  pe  cei  săraci.  Toţi  copiii  se  află  în  oraşe  în  acest  sens,  bine  organizată,
                                                                                    în pericol,  indiferent de clasa socială din  cu  reţea  de  desfacere  a  „mărfii”  peste
       cumpără  pe  nimic  mieii  de  la  români  şi  liană  termenul  „esteromania”  (mania  de j
       ni-i  revând,  sacrificaţi  bulgăreşte,  adică  a-i  imita pe  străini).    J  care provin,  atâta  timp cât printre  noi  se  hotare.  Traficanţii  sunt  oameni  pericu­
       în  sfidarea  normelor  europene,  la  dublu   Cei  din  Estul  Europei  şi  mai  ales   află  acei  oameni  răi'care  ar  face  orice  loşi,  fără  scrupule,  fără  frică  de  Dum­
                                                                                    pentru  bani.                          nezeu,  care  nu  doresc  decât  să  se  îmbo­
       sau  triplu  preţ.  Dacă  până  şi  bulgarii...!  românii  -   tare  sunt  cei  mai  naivi,  mai >
          Un  dialog  bazat pe respect mutual,  pe  creduli  -   ar  trebui  să  ia  aminte  pentru  a I   Traficanţii  de  carne vie  stau  la pândă  găţească cu orice preţ de pe urma acestor
                                                                                    ca  lupii  înfometaţi  şi  când  victima  este   suflete  nevinovate  de  copii,
       toleranţă,  înţelegere  şi  cooperare  ne  va  nu  fi  stopării  propriei  istorii.   !
                                                                                    singură,  lipsită  de  apărare,  o  atacă.  (va urma)   Vandana CIOBANIUC
       ajuta  să  ocolim  capcanele  privitoare  la                 GligorHAŞA     |
                            D ia lo g  cu                              -  Tare de  mult,  în anul  1914  acest lucru  se  întâmpla când era  eu  nu  pot  să-l  supăr,  chiar dacă
                                                                     la  începutul  prim ului  război   muierea  lângă  mine.      în  situaţia  de  acum,  nu-mi  este
            NONAGENARUL  RUS  AUGUSTIN                               m ondial.  La  cel  de-al  doilea   - Cine  vă  ajută  dacă  nu  vă  deloc  uşor.

                                                                     război  mondial  am  participat,  puteţi deplasa  dincolo  de  cune?  Iată  viaţa  unui  om  de  98  de
                  -  ZIS MIHUŢ, DIN  SATUL VISCA
                                                                     fără  voia  mea,  de  la  început   -   Vecinii,  îmi  cumpără  câte  ani,  poate  cel  mai  bătrân  din
         -    D ragă  bunicule  Rus  vânătoare,  când  ne  ieşea  bine  până  la  final.  Am  fost  lovit  de  ceva,  pâine,  zahăr,  îmi  aduce  com una  V orţa.  C ondiţiile  în
      Augustin,  cum  vă  sim ţiţi  la  vânatul,  organizam   câte  un  un  brand  în  picior  şi  în  burtă.  cineva  câte  un  borcan  de  iaurt.  care trăieşte sunt destul de grele,
       vârsta  de  92 de  ani?        chef  şi  o  dădeam   pe  poveşti  Am scăpat cu viaţă,  dar,  alţi doi   -    Lemne  de  fo c   aţi  avut  o  casă  veche  şi  slaba,  sărăcă­
         -   Cum  aş  putea  să  mă  simt,  vânătoreşti.             consăteni  au  pierit  pe  câmpul  pentru  iarnă?             cioasă  şi  m urdară,  un  pat,  o
       încă  mă  ţin  pe  picioare,  pot  să   :  - Cum este să trăieşti singur?  de  luptă.  Am  ajuns  la  Sevas-   -   Am  avut  fiindcă  am  spart  masă,  un  scaun,  o  sobă  şi  tot

       ies  prin  curte,  să  mai  văd  cine.  De câţi ani a decedat soţia Dvs?  topol  şi  m-am  eliberat  din  un  grajd  şi  am  tăiat  lemnele  felul  de  lucruri  vechi  şi  mur­
       trece  către  dealul  M alului  şi   -t Sunt  17  ani  de  când  soţia  Munţii  Tatra.       pentru  sobă.  Mai  am  lemne  dare.  Doi  pisici  moţăiau  lângă
       dinspre  acel  deal  încoace.  Mă  mea  a  plecat  pentru  totdeauna   - Cu  ce  v-ati  ocupat aici  în  pentru  încă  un  an  de  zile.  sobă,  iar în curte un câine destul

       dor  ochii,  îi  simt  tare  obosiţi.  de  lângă  mine,  de  atunci,  sunt  sat,  din  ce  aţi  trăit,  din  munca   -    Ce fa ceţi  cât  e  ziua  de  de jigărit.  Altceva,  nu  mai  arc
            Ţi-au  p lă cu t  dealurile,   singur  cuc,  n-am  avut  copii  şi  pământului  sau,  v-aţi  mai  ocu­
         -                                                                                          lungă?                         bunicul  Rus  Augustin.  Viaţă de
       care  este motivul de  te  referi  la  nu  am  nici  fraţi  sau  surori.  Nici  pat şi  cu  altceva?  -   Ascult  la  radio,  dar  de  o  pustnic, o viaţă de care te cutre­
       acestea?                       alte  neamuri  apropiate.  Cine-ţi   -   Am  muncit  pământul  ce  vreme mai mult bârâie şi  prinde  muri,  dar,  bunicul  Rus  Augus­
         -   Mi-au  plăcut,  la  nebunie  vrea răul,  nu  trebuie  decât să te  l-am  deţinut,  am  fost  şi  miner,   mai  mult  posturi  străine.  Multe  tin  nu  are  cum  să  o  dea  fa  o
       pădurile  şi  dealurile,  când  am  blesteme  să  te  mănânce  singu­  am  m uncit  la  cărbune,  că  de  ore  din  zi  şi  din  noapte,  mă  tot  parte.  Până  când  D.umnezeu  o
       fost  şi  am  fost vânător,  m-am  rătatea,  că-ţi  ajunge.   acolo,  m-am  ales  de  câţiva  zeci  gândesc  ce  am  ajuns  şi  cât  de   vrea.  Până  atunci,  cei’ de  la Pri­
       simţit  minunat.  Aproape  două­  - Când  te-ai  născut,  buni­  de  ani  cu  o  pensie  destul  de  grea  este  bătrâneţea.  Dacă,   măria  Vorţa  ar  trebui  să-l  caute

       zeci  de  ani;  am  avut  permis  de  cule. Rus Augustin?     mică. Am crescut şi animale, dar  Dumnezeu  mi-a  dat  atâţia  ani,  cât mai des.   -  Afirdn  ŢIC
                ULTIM ELE R EG LEM ENTARI                                           condiţiile  prevăzute  privind  regimul   (3)  Refuzul  perm iterii  intrării  pe
                                                                                    străinilor  în  România,  republicată,  cu  teritoriu!  României  sc comunică de către
             PR IV IN D  LIBER A   C IR C U LA ŢIE                                  modificările  si  completările  ulterioare.   organele  poliţiei  de  frontieră  de  îndată,
                PE   TER ITO R IU L R O M Â N IEI                                   Art,  6.  -  (1)  Cetăţenilor  Uniunii  Euro­  în  scris,  împreună  cu  motivele  care  au
                                                                                    pene,  precum  şi  membrilor familiilor lot­ stat  la  baza  dispunerii  acestei  măsuri.
              -   urmare  din  nr,  884 -    a  se  aplica  ştampila  de  intrare  de  către  rii  se. refuză  intrarea  pe  teritoriul  statului   (4)  In  situaţia  prevăzută  la  alin,  (1)
                                             organele  poliţiei  de  frontieră  în  oticaie  român  numai  în  următoarele  situaţii:
       Intrarea  pe  teritoriul  României  a                                                                               lit.  a),  înainte  de  comunicarea  refuzului
                                             dintre  aceste  documente.  (2)  Străinilor   a)  dacă  nu  prezintă  docum entele  permiterii 'intrării  pe  teritoriul  României
       cetăţenilor  U niunii  Europene,
                                             care  nu  au  cetăţenia  Uniunii  Europene  corespunzătoare  prevăzute  la  ari.  5;
       prefeum şi a membrilor familiilor lor                                                                               în  condiţiile  alin.  (3),  persoanei  i  se
                                             şi  sunt membri de. familie  ai  persoanelor   b)  au  fost  declaraţi  indezirabili,  în  acordă  o  perioadă  de  timp  pe  care  o
         Art.  5.  -  (1)  Im tarea  cetăţenilor  prevăzute la  alin.  (1)  li  se permite  intra­  condiţiile  legii.     consideră  necesară,  în  care  să  între  în
       Uniunii  Europene  pe  teritoriul  României  rea pe teritoriul României în următoarele   (2)   în  cazul  membrilor  de  familie  ai  posesia  documentelor  pe  baZa1 cărora  se
       este  perm isă  p un  toate  punctele  de  condiţii:  a) în  baza permisului  de  şedere  unui  cetăţean  al  Uniunii  Europene,  care  permite  intrarea  pe teritoriul  României.
       trecere  a  frontierei  de  stat  deschise  pentru  mem brul  de  fam ilie  ai  unui   nu  au  cetăţenia  Uniunii  Europene,  li  se   (5)   'La împlinirea termenului prevăzut
       traficului  internaţional  de  persoane,  cu  cetăţean  al  Uniunii  Europene,  eliberat  refuză  intrarea  pe  Teritoriul  României  la  alin.  (4),  persoanei  în  cauză  i  se
       condiţia  prezentării  docum entului  de  oricare  dintre  statele  membre,  fără  a  în  cazul  în  care  împotriva  lor  a  fost  dis­  comunică  refuzul  permiterii  intrării  pe
       naţional  de  identitate,  a paşaportului  sau  se  aplica  ştampila  de  intrare  de  către  pusă  o  interdicţie  de  intrare  în  ţară,  teritoriul  României  în  condiţiile  pre­
       a  unui  document  eliberat  în  condiţiile  i autorităţile  poliţiei  de  frontieră;  această interdicţie  fiind  aplicabilă numai  văzute  la  alin.  (3).
      prezentei  orddnanţe  de  urgenţă  pentru   b)  în  cazul  în  care  nu  sunt  titulari  ai  pe  perioada  de  valabilitate  a  acestei        (va urma)
      cetăţenii  Uniunii  Europene,  valabil,  fără  docum entului  prevăzut  la  lit.  a),  în  măsuri.                      Constantin  AOANEI-RAHO VEAN

                      E Z T   7V O T A * 7 Y M   —  Z ia r u l ciEre şe resp^ctci şi viz  r&sjy&ctăl
   1   2   3   4   5   6   7   8   9