Page 8 - Calauza_2007_886
P. 8

Pag. 8                                                                                                              Călăuza noastră nr. 886

                                                                                                                                 Cine  gândea  că  M aria  Mag-
                                                                   LEAGĂNUL PAbURENILOR
         F E B R A   F IE R U L U I  V E C H I                                                                                   dalena  a  fost  soţia lui  Cristos  şi
                                                                                                                                 Iuda  fiul  lor,  iată  ce  ne  pune  pe
                                                                                    TESTAMENT
        -  urmare din  nr.  885 -   au îngheţat,  se demolează sau  se                                                           gânduri?  Ori  testamentele  sunt
        Imaginea  umilă  şi  dezolantă   vând la preţuri  derizorii.  La  noi   Dragă  „Călăuza  noastră” ,  lăsat toate  aceste  bogăţii.  false,  ori  răstălmăcite,  dar con­
     creată  din  disperarea  luptei  cu   nimic nu mai rentează: nici aurul,  consider  că  foarte  mulţi  ştiu   G helarul  se  confundă  cu   temporan  fiind  cu  epoca  de  azi
     existenţa până la sacrificiul  vieţii   nici  cărbunele,  nici  lemnul,  nici  ce  înseamnă  acest  cuvânt,  dar  m eseria  de  m iner,  înaintaşii   mă  consider  neputincios  să  las
     şi  sănătăţii,  pe  mine  m-a  repul-   petrolul,  nici  pădurile,  nici...  de  spre explicitare voi aduce câteva  noştri  au  lăsat testament Ţinutul   un  testam ent  urm aşilor.  Am
     sionat  şi revoltat,  de-mi venea să   fier  ce  să  mai  spun?  Când  şi   argumente  istorice  de  care  tine­  Pădurenilor.,  această  bogăţie   motive  multiple;  tinerii  noştri
     iau  băţul  din  mâna  acelei  femei   acesta se  va termina,  o potcoavă   retul are mare nevoie  acum şi în  subterană.  Nici  în  timpul  domi­  sunt plecaţi la căpşuni sau aiurea
     amărâte ce strângea fier vechi de   la cal se va cântări în aur turcesc,   viitor.  Barbu  Şt.  Delavrancea, în  naţiei  austro-ungare,  nici  în  alte   nu  mai  dau  exemple,  le  cunoaş­
     pe fundul Jiului şi să dau cu el în   că  românesc,  ioc!  Aşa  că  dragi   „Apus  de  soare”  care-1  are  erou  timpuri nu  s-au putut face atâtea   tem  cu  toţii,  dar  întreb  Preşe-
     ignoranţa,  incompetenţa  şi  ires­  guvernanţi  pe  care v-am  ales  cu   pe marele domnitor al neamului,  distrugeri  materiale,  economice,   denţia,  Guvernul,  Parlamentul  şi
     ponsabilitatea  guvernanţilor care   girul  speranţei  şi  încrederii -  că   Ştefan  cel  Mare,  şi  care  ne-a  spirituale  etc.  Consider  că  cei   de  aici  în jos  până  la  nivel  de
     mai  bine  de  17  ani,  târăsc  eco­  vom trăi mai  bine— staţi  liniştiţi   transmis  memorabilele  cuvinte:  care vor citi acest articol îmi vor   primării  ce  testament  lăsăm  ur­
     nomia ţării şi pe cei nevoiaşi prin   în  portofoliile  voastre,  ca  nu   „Moldova nu este a mea, nu este  da  dreptate  cu  privire  la  testa­  maşilor  noştri?  Ce  istorie  vor
     pulbere, apă şi noroi unde sursele   cumva să se rupă ceva în  voi  şi   a  voastră,  este  a  urm aşilor,  mentul  lăsat de  înaintaşii  noştri,   scrie  cei  care  vor veni?  Noi  am
     de  câştig  sunt lamentabile.  construiţi cât mai grabnic drumuri   urmaşilor voştri  în  Veac!”   cei  ce  au lăsat mina,  liceul,  can­  primit  o  educaţie.  Ce  educaţie
       Nici acest fier vechi pe care-1   largi  pentru  străini,  să  aibă  loc   Văcăreştii  ne-au  lăsat  graiul  tina,  încălzirea  centrală,  păşuni   vor  primi  cei  care  se  vor naşte?
     mai găsim, furăm şi demolăm, nu   destul, şi cât mai rapid să ne care   şi Limba Românească. Ctitori de  pentru  un  şeptel  m are,  toate   Ce istorici vor scrie actuala hara­
     mai este al nostru. Patronii colec­  nu  numai  bogăţiile  naţionale  ci   biserici,  icoane  sfinte,  portul,  acestea  erau  o  mare  bogăţie   babură  din  ţara  noastră  dragă  şi
     tori îl vând străinilor,  nouă nu ne   şi femeile şi copiii.  obiceiuri  tradiţionale,  graniţele  pentru noi. Dacă acum ar ieşi din   sfântă?  Despoţi  au  fost  şi  mai
     mai trebuie, pentru că siderurgiile  Augustin ŢANCA,  Uricani                                                               sunt  încă  pentru  acest  amărât
                                           _—  --------------.-------------- —   -------------—  ţării, toate sunt  mormânt  strămoşii  ne-ar  con­
                                           frumos este acest dar dat de Dumnezeu - I   adevărate  co-   damna  să  intrăm  în  locul  lor.   popor. Despoţi tirani pe care voi,
         CARTEA-LUMINA                     VLAŢA.  Aş putea spune fără să exagerez,  mori transmise   Testamentul  este  un  act  sacru  şi   cei  de  Ia  conducere,  îi  veneraţi.
          DIVINĂ A VIEŢII                  că a iubi  cartea înseamnă să rămâi veşnic  printr-un  tes­  sfânt, iar cel ce rru-1 respectă este   Noi  pălmaşii  venerăm  un  trecut
                                           tânăr, sănătos  la trup  şi minte.     tament  istoric   condamnat.  Aşa  este condamnat   care ne-a dăruit un loc de muncă,
       La Deva şi Hunedoara am participat la   La  galeriile  de  artă  din  Hunedoara   de  netăgăduit   poporul  român  care  nu  a  res­  apoi  o  pensie,  un  acoperiş  dea­
     lansări de carte, beletristică şi poezie şi am  poeta Victoria Stoian, s-a bucurat de  un   şi  chiar  dacă   pectat testamentul lăsat de înain­  supra  capului  şi  apoi  un  loc
     luat contact direct, cu creatorii, cu scriitorii  auditoriu select, din care nu au lipsit poeţii   l-ar  contesta   taşii  noştri,  cine  gândea  înainte   de  veci.
     şi  poeţii  din  judeţul  nostru.  Mi  s-a  hunedoreni,  Eugen Evu,  Ioan Urdă,  Ioana   cineva  istoria   de  o  împărţire  teritorială  a  Ro­  Voi  ce  testament  lăsaţi?  Nici
     confirmat încă  o  dată ceea  ce  ştiam  din  Precup,  pictorul  Constantin  Zgâmbău  şi   ne  arată  că   mâniei,  cine  gândea  că  o  anu­  loc de veci, că mulţi români mor
     Biblie,  că  la  început  a  fost  cuvântul  şi  romanciera  Raisa  Boiangiu.  Cartea   avem  strămdşi   mită  etnie  doreşte  graniţe  de   în  altă parte!
     cuvântul  este  Dumnezeu!  Pentru  tineri  şi  cuprinde  o  antologie  de  parodii  în  care   care   ne-au  separaţie în sufletul ţării noastre?  Gh. NECULA
     bătrâni,  cartea rămâne  balsamul  inedit  al  patosul  autoarei  se  revarsă  asupra
     sufletului,  fereastra  deschisă  către  prieteniei ce o leagă de colegii  de muncă, |   MICII  CERŞETORI  DE AZI,  MARII
     Dumnezeu,  miracolul  care  te  ajută  să  nu  creându-le  un  limbaj  poetic,  portretele  şi
     te  simţi  niciodată singur şi  să pătrunzi în  caracterul,  funcţie  de  zodia' în  care  s-au   DELICVENŢI  DE MÂINE
     intimitatea inimii poetului, prin uşa rămasă  născut  „că fiecare  dintre ei,  o  dată în  an,
     deschisă,  în  momentul  în  care  aceste  devine  omul  zilei!”  Dedicaţiile  sunt  -    Poate  că  acest  articol  nu  ar  fi  văzut  tim esc,  m ajoritatea  acuză  pe  părinţii
     nestemate,  cuvintele,  au  plecat în  lume.  spune autoarea -   „pentru  oamenii  care îţi  lumina  tiparului,  dacă  plaga  flagelului  acestora  dar  şi  instituţiile  îndrituite  să
       Ei,  poeţii,  scriitorii  ne  dăruiesc  din  sar în  ajutor  ori  de  câte  ori  ai  nevoie”.  social care se  numeşte  cerşetoria  nu  ar fi  medieze cazuri.  După unele  informaţii  se
     propria  lor existenţă,  tot  ce  au  mai  bun,  E  minunat  să  constatăm  că  suntem  con-  atins  cote  îngrijorătoare  in  societatea  presupune că aceşti  micuţi cerşetori,  sunt
     mai  frumos,  îmbiindu-ne  la  m editaţia  temporani  .cu  aceşti  oameni  de  cultură. |  noastră.                 trimişi  la cerşit chiar de  către  părinţii  lor,
     propriei  existenţe,  la  a  înţelege  cât  de  Să-i ajutăm, cilindu-i!   C-tin GRECU j   Atât de  acută  a  devenit  această  lucru  destul  de  grav  petrecut  în  nucleul
                                                                                          „îndeletnicire”  prin  care  unii   familiei  şi  societăţii.
     INVATATURI CREŞTINE                                     undelemn  pe  această piatră.  semeni  de  ai  noştri  îşi  găsesc   Nivelul de trai este într-un vădit regres,
                                                                Ungerea  pietrei  cu  untde­  suportul  existenţei  sau  al  îna­  mulţi  români  trăiesc  la limita pragului  de
      DESPRE  TAINA  SFÂNTULUI  MIR                          lemn  simbolizează  ungerea   vuţirii,  încât  în  tabloul  acestui   subzistenţă,  inaniţia  a  pecetluit  soarta
                                                             creştinului  cu untdelemn  sfin­  apanaj  al  umilinţei  sociale  au  multor oameni,  mai cu  seamă pensionarii,
       Pe lângă botez, omul în de­  este de fapt „Pecetea Duhului   ţit sub pecetea Duhului  Sfânt.
                                                                                          ajuns  chiar  copiii.  Sărăcia  şomerii.  Această  situaţie  a  creat  o  nouă
     venirea  sa  mai  are  nevoie  şi  Sfânt”.  Ungerea  cu  untde­  Sfânta Taină  a  Mirungerii  se
                                                                                          reprezintă  în  zona  noastră  un  lume, aceea a cerşetorilor. Nu ar fi o mare
     de  ungerea  Cu  mir  sfinţit.  Se  lemn  sfinţit  a celui  botezat a  face prin ungerea în formă de
                                                                                          tablou  zguduitor  şi  sumbru  nenorocire dacă ghiarele  acestei  umilinţe
     ştie că taina sfântului mir este  fost  profeţită  pentru  prima  cruce a părţilor mai însemnate
                                                                                          datorită lipsei locurilor de muncă  sociale  nu  ar  fi  cuprins  copiii.  Cum  vor
     instituită  de  Iisus  Hristos,  şi  dată prin  Iacob,  patriarhul.  Se  ale  trupului,  cu  Sfântul  Mir.
                                                                                          sau  al  altor  măsuri  de  protecţie  gândi  mâine  despre  ziua  de  azi,  este  o
     este  o  lucrare  administrată  spune că pe  când  acesta dor­  Sfântul  Mir  se  prepară  din   socială  neadecvate  care  nu  au  nebuloasă,  care  nunlai  şi  numai  micuţii
     imediat după botez,  prin  care  mea cu capul pe p piatră, Dum­  untdelemn, vin şi 38 de diferite   puterea  să  asaneze  această  ne­  cerşetori o vor descifra. Un lucru este cert,
     picioarele  şi  mâinile celui  bo­  nezeu i s-a arătat în vis la capă­  arome  apoi  se  sfinţeşte  de   dorită  plagă  care  a  devenit  drumul  acestor  micuţi  care  s-au  obişnuit
     tezat  se ung  cu  mir  sfinţit de  tul unei scări ce ajungea până  către un  sobor de episcopi  în   cotidiană.  Nu  rare  sunt  cazurile  să  stea  cu  mâna  întinsă  dintr-un  reflex
     către preot, în timp ce rosteşte:  la cer,  şi pe care  urcau  şi  co­  Joia Patimilor.  Cel  ce  săvâr­  când în  oraşele  Văii Jiului,  mai  nedorit,  acela  al  ideii  că banul  se  poate
     „Pecetea  darului  Sfântului  borau îngerii Domnului. Iacob  şeşte apoi Taina Mirungerii este   cu  seamă  în  Petroşani  ţi  se  câştiga  mai  uşor decât prin  muncă.
     Duh,  Amin.”  Astfel se împăr­  trezindu-se  că  văzuse  poarta  doar  episcopul  sau  preotul.   înfăţişează  ochilor copii  de  toate   Noi  mergem  mai  departe  cu  logica şi
     tăşeşte celui  uns harul perfec­  cerurilor,  şi  a  luat  piatra  pe  Această Sfântă Taină nu se mai   vârstele  care  stau  cu  m âinile  prezicem  un  viitor  nesigur  al  acestor
     ţiunii  vieţii duhovniceşti înce­  care  dormise  cu  capul,  şi  a  repetă în viaţa credinciosului ori­  întinse  apelând  la  mila  celor  inocenţi cerşetori, care cu siguranţă, ei vor
    pute  prin  botez.  Cu  alte  cu­  pus-o  drept  stâlp  de  adu­  care ar fî drumul lui în  viaţă.  m ilostivi.  Unii  cetăţeni  îi  deveni  marii  delicvenţi  de  mâine.  Păcat!
     vinte  ungerea  cu  mirul  sfânt  cere  aminte,  apoi  a  turnat  Tiberiu FLOREAN    apostrofează,  alţii  îi  com pă­  ,       Vasile BELDIE, Petroşani
                                                                                                                                       TI


      CL I NI C
      ■tfwetcvd
     IflA tL CUtft


      PSORIAZIS






                                                                                                                  asociate:
                                                      - doar clinicile PROCTOIINI au;                       Indiferent de M ile
                                            imiNii            to ani de experienţă în România               boli cardiace, diabet
                                                                                                                hipertensiune
                                              ltoiogic!
     PS0REM1SS        CENTRU MEDICAL  DERMATOLOGIC            2 0  dc ani dc experienţă In lume                                        DISCREŢIE ABSOIUTA!
          Timişoara: 0256 - 30.25.89                        Timişoara 0256-22.12.19                            Timişoara 0256-30.25.88
                   www.psoremiss.ro                                 www. proctol ine.ro                                 www.oncllnic.ro



      C    t Jf yj                I\£)sLSTRs4  — Z i a r u l  c a r e  s g   r e s p e c tă  ş i  v a   r e s p e c ta
   3   4   5   6   7   8   9   10