Page 4 - Calauza_2007_887

Pag. 4 Călăuza noastră nr. 887

ca o pădure în care toţi copacii au din a cărui carte ne inspirăm e de părere
M ARELE COM PLOT-M ONDIALIZAREA
rădăcini.. Fără rădăcini nu există creştere, că supravieţuirea culturilor şi tradiţiilor
nici vecinătate, nici altoi; nu există populare este singura şansă de
CIVILIZAŢIA EUROPEANĂ cultură. Noţiunile de celălalt, de alteritate supravieţuire a Europei noastfe comune.
ŞI CULTURILE POPULARE sunt vitale şi sfidează presiunile El îl citează pe Alexandr Soljeniţân:
mediatice, mondialiste, adepte ale „Orice cultură naţională este bine­
în urma unui document adoptat lă m inorităţile ar treb u i. să respecte „gândirii unice” şi ale „culturii cuvântată. Fie naţiunile, culorile ome­
Lisabona, la o reuniune europeană, majoritatea, numai că respectul nu omogenizate”. încă dirt secolul luminilor nirii; dacă ele ar dispărea, omenirea ar
Jacques Deloros, a fost preşedinte al trebuie să fie în sens unic. Această se vorbeşte despre „sufletul urmi popor”, fi de o lugubră uniformitate, de parcă
Comisiei Com unităţilor europene, atitudine a fost u n a' din' cauzele care nu poate fi integrat, el fiind milenar toţi oamenii ar avea acelaşi chip, acelaşi
regreta absenţa oricărei referinţe confruntărilor sângeroase din Balcani şi şi neinstituţionabil. O adevărată Europă caracter. în mod indiscutabil, existenţa
religioase şi spirituale în definiţia va rămâne rană deschisă până cato­ unită, de la Atlantic la Ural sau de la unor popare diferite face parte din planul
Europei. Greşala o repetă însăşi licismul occidental nu îşi va schimba Brest lă Vladivostok, trebuie să fie divin.” Individul posedă o identitate
Constituţia Europeană. Se pare că însuşi gândirea şi politica într-o Europă Unită. întemeiată pe „dorinţa de a trăi fără de care nu există. Aşa şi popoarele.
cuvântul religie provoacă alergie Federico Mayor, director general al împreună”. Există o singură civilizaţie Nu există culturi intrinsec superioare
adepţilor „gândirii unice”, aceştia U.N.E.S.C.O., afirma că civilizaţia este europeană, unică şi formată din mai sau inferioare; forţa unei civilizaţii vine
încercând să facă ceea ce nici Stalin, nici fructul îmbogăţirii reciproce a culturilor. multe culturi (naţionale, statale, dintr-o diversitate asumată, înţeleasă în
Enver Hodja nu au reuşit: să şteargă cu Cultura implică toleranţă, deschidere regionale, transfrontaliere, uni sau sensul complementarităţii. Savantul citat
forţa feentimentul religios al poporului. către ceilalţi. De aici decurge imperativul plurilingvistice). Numai respectând de noi mereu, crede că respectul
Cancelarului Schroder i se atribuie ideeâ diversităţii: o cultură există în raport cu diversitatea, prin toleranţă activă, putem reciproc într-un dialog crează o cultură
că el nu este împotriva religiei, ci pentru altele. O contopire informă înseamnă vorbi despre o Europă a popoarelor, fără a păcii şi a bunăvoinţei „fără de care
o societate în care religia să nu mai moarte, convergenţa înseamnă îmbo­ ostracism, rasism sau exclusivism. secolul XXI nu va fi deloc” !
fie necesară. Este neîndoielnic că găţire, vitalitate, trăinicie. Cultura este Savantul de origine maternă română Gligor HAŞA
na” etc. A fost de mai multe ori
LIV1U O R O S distins cu înalte diplome de NEGLIJENŢĂ UCIGAŞĂ LA

C IN M E M O R J A M ) onoare şi cu ordinul „Meritul CASA DE PENSII
Cultural”.
Născut în satul Tâmpa, rizam, al ardeleanului trăitor întru A fost, a fost, a fost... Ce păcat Se pare că în România legile 10 şi 36 lei pe motiv că nu sunt
comuna Băcia, în martie 1931 (ar mirare şi Sfântă naivitate. că nu mai este. Astăzi ar fi avut sunt făcute pentru a fi încălcate cetăţeni români şi au beneficiat
fi împlinit 76 de ani), de profesie Artistul Liviu Oros a bene­ 76 de ani. La vitalitatea lui, la de însăşi instituţiile statului. O nelegal de recorelare a pensiilor.
arhitect, artist şi om, mai ales om. ficiat în carieră de îndrumarea buna zestre genetică promitea asemenea instituţie a Statului Contactând-o telefonic pe
Ca arhitect şi membru al unor maeştri precum: Tita Sever, suta. N-a fost să fie. împreună cu Român este*Casa de Pensii a dna Directoare Cornelia Popes-
comisiei regionale-judeţene de Nicolae Sever, Gheorghe Baciu, Faur Viorel, un altul chemat prea sectorului 1 Bucureşti de pe cu, aceasta mi-a declarat că pen­
arhitectură, a proiectat zeci de Marin Constantin, Nicolae Frun- devreme, a iniţiat la Lupeni, în strada Lacul Tei ai cărei funcţio­ sionarii în cauză, nu au trimis
blocuri de locuit şi de ansam­ zeti, Aurelia Săuţeanu etc. La
muntele Straja, „Cupa Vetera­ nari şi a cărei conducere şi-a următoarele copii: certificatul
bluri arhitecturale la Deva, Alba rândul său a fost, apoi, maestrul nilor” la ski. Ii scrisese şi imnul: făcut un obicei de a nu respecta lui cetăţenie, buletin şi cupon de
Iulia, Cugir, Brad, Valea Jiului, lui Titus Burducea, Sică Cheve-
„Sus la munte la izvor/ Vin de legea şi de a-i umili şi batjocori pensie. Numai că mandatele
păcălind de multe ori vigilenţa reşan, Elis Ursu, Dumitru Lăs-
când eram fecior/ Şi-uite-aşa din pe cei care au construit Ro­ poştale cu aviz de primire ale
celor ce promovau „confortul 4". coni, Ghiţă Muntean. Cu Văsălie, an în an/ Am ajuns un veteran”; pensionarilor o contrazic.
Tot Liviu Oros, în tandem cu văru Sânedru şi Şofronica a „Fetele vin să mă vadă/ Sus la mânia modernă, vârstnicii pen­
uneori cu un alt dotat arhitect, colindat scenele ţării, dar mai ales sionari. Ba mai mult, dau do­ Ce s-a întâmplat mai departe
munte pe zăpadă;/ De mine vadă de o neglijenţă crasă, o este uşor de ghicit. Samanduras
personalitate a oraşului, Cornel pe ale Ţinutului Hunedoarei. se-ndrăgostesc/ Cum schiez şi cum
Florea, a proiectat o serie de Creând bună dispoziţie şi făcând neglijenţă ucigaşă în introdu­ Kiriacos din Suceava a făcut
iubesc”. Refren: „Veteran deşi îmi cerea în baza de date a dosarelor preinfarct. Rapthis Afrodita din
obiective social-culturale, de educaţie prin suculente snoave, zicj Mă iubesc căci sunt voinic”.
învăţământ şi comerciale. Lui, şi al cărui creator era. De-a dreptul de pensie a actelor oficiale ale Hunedoara, Stravertis Teodora
Zăpada, proaspăt căzută şi pensionarilor. Este cazul cetăţe­ şi Terezis Zisis tot din Hune­
lui Comei Florea le aparţine pro­ memorabile au fost apariţiile sale îngheţată, avea să-i fie ultimul
iectul pentru noul centrul al oraşu­ în cadrul Covor, după un derapaj pe şosea­ nilor români, care au avut altă doara sunt disperaţi şi bolnavi.
lui Deva, dis­ Festivalului ua dintre Simeria şi Deva. cetăţenie şi pe care, această Situaţia lor este cunoscută şi
tins cu Premiul N aţional ■ într-o lume tot mai tristă, în ca­ Casă de Pensii îi umileşte şi de către Casa Judeţeană de
de Stat al Uniu­ „Cântarea re facem grimase de suferinţă sau batjocoreşte, nerecunoscân- Pensii Hunedoara la care au
nii Arhitecţilor. României” lehamite, vizavi de politicieni du-le cetăţenia română. apelat să le ceară Dosarele de
Dăruit cu şi la trei găunoşi - Doamne, cum le-ai mai La o vechime de peste 40 de la Bucureşti, dar tot fără succes.
har şi cu o vita­ ediţii ale fi zis-o!, ne este dor de tine Liviu. ani în muncă şi la pensii de circa Este după părerea mea, o
litate debor­ .Dialogului Ca de altfel, şi de Şofronica şi vă­ 400 lei, amintita Casă de Pensii neglijenţă crasă, ucigaşă.
dantă, a fost’ la distan­ rul Sânedru. Gligor HAŞA operează reţineri din pensie între Constantin GRECU
regizor, sce­ ţă”, cu Bu-
nograf, instruc­ cureştiul, PARTIDUL REPUBLICAN probleme şi mai ales cele sociale, au fost dezbătute
tor de formaţii Clujul şi recent în sala mică a Casei de Cultură Drăgan
Muntean din Deva, cu prilejul constituirii Filialei
şi ansambluri, laşul. R6DIVIVUS
textier talentat. L iv iu Judeţene a Partidului Republican din România şi
Membru fondator al Teatrului de Oros a dus o viaţă tumultoasă, Născut în primele zile ale Revoluţiei din a Filialei din Municipiul Deva. Aceasta s-a făcut
Estradă din Deva, Oros a fost şi a trăit cu nesaţiu clipa, intuind Decembrie 1989, Partidul Republican din Româ­ în prezenţa stafului partidului, în frunte cu repu­
întâiul regizor scenograf şi core­ parcă drama dispariţiei în floarea nia, neavând un program destul de clar, nici o tatul prof. universitar dr. Ghe. Dinu, al IlI-lea
graf al acestei instituţii care i-ar vârstei. ideologie'fermă, coerentă, în pas cu cerinţele candidat la conducerea ţării cu 3 ani în urmă, ca
putea purta numele. Colaborator al Radio Tele­ societăţii şi ale poporului român, în mod independent.
A făcut parte din mari ansam­ viziunii Române, aproape 25 de tradiţional republican, a rezistat doar câţiva ani. Domnia sa a prezentat pe larg programul şi
bluri artistice precum „Periniţa”, ani, a participat la mări şi me­ în aceste zile tulburi, când asistăm la o luptă ideologia partidului, timp de 4 ore, în prezenţa
„Ciocârlia”, „Silvana”, partici­ morabile spectacole şi emisiuni: penibilă pentru putere, între guvern şi preşedinţie, unei asistenţe importante, a presei şi televiziu-
pând la trei dintre Festivalurile „La Hanul Ancuţei”, „Cu mască între partide şi diferite societăţi mai mult sau mai nilor locale.
internaţionale ale Tineretului. A şi fără mască”, „Dialog la puţin apropiate de aspiraţiile românilor şi mai ales, Irimie STRĂUŢ
susţinut sute de spectacole peste distanţă”, „Cel mai bun con­ când monarhia, camarila regală, s-au repezit ca
hotare, în Franţa, Anglia, URSS, tinuă”, ,De la A la infinit”, spec­ nişte vulturi hoitari să înşface bunurile Republicii: Ajutor Creştin acordat pensionarilor
Iugoslavia, fiind încununat cu tacole de revelion, de varietăţi. pământuri, păduri şi chiar munţi, castele şi vile la
prestigioase diplome şi medalii. Artist complet, cu o fizionomie munte şi la mare, case de vânătoare şi simple de Filiala Municipală
Ca instructor la Clubul Sindica­ ardelenească definitorie şi incon- refugii montane, ultima achiziţie ilegală fiind P.R.M. Hunedoara
telor din Deva timp de 16 ani a fundabilă, Liviu Oros a jucat şi castelul Peleş, încălcându-se flagrant legile ţării,
format zeci de generaţii de inter­ în îndrăgite filme pentru tineret: prevederile constituţiei (punctul 1 “şi cel final), care Venind în întâm pinarea „Sărbătorilor
preţi şi dansatori şi a fost răsplătit „Dan căpitan de plai”, „Stejarul prevede că toate acestea aparţin poporului şi nu Creştineşti ale Paştelui” C.A.R.P. şi Liga
cu zeci de titluri de laureat. din Borzeşti”, precum şi în fil­ pot fi înstrăinate, naţionalizarea neavând de-a face Pensionarilor Hunedoara au acordat membrilor
A jucat rolul lui Sânedru ală­ mele de lung metraj „Burebista” nimic cu aceasta. Din păcate o justiţie aservită unor cu venituri mici, din partea organizaţiei P.R.M.
turi de mari actori precum Amza şi „Un petic de cer”. A fost frec­ puteri obscure, de sorginte monarhică, încălcând Hunedoara ajutoare materiale constând în
Pelea, Florin Piersic, Stela Popes- vent solicitat în spectacole de repetat prevederile Legii Supreme a Republicii, alimente cu valori de până la 50 lei.
cu, Ana Seleş. De fapt a creat per­ mari ansambluri: „Ciocârlia”, oferă cu osârdie toate aceste bunuri ex-regelui în numele pensionarilor care au primit acest
sonaje de felul lui Tândală şi Pă­ „Rapsodia Română”, „Cununa Mihai, familiei şi camarilei sale, fantome ale ajutor creştin, ţinem să mulţumim.
cală ori Sânziana şi Pepelea care Carpaţilor”, „Doina Timişului”, trecutului, regalismul intrând într-o fază de
vor dăinui în folclor pentru felul „Maramureşul”, „Cindreiul”, descompunere în întreaga Europă, chiar monarhia Consiliitl Director C.A.R.P. şi
de a fi, sub aspect comic caracte­ „Rapsozii Botoşaniului”, „Ţari­ engleză fiind pe cale de dispariţie. Toate aceste Liga Pensionarilor Hunedoara
J V 6 L I i S ,2 7 L 4 — Z i a r u l s e r e s / i e e t c i ş i .v ă . r e s j p e c t ă !